3,419 matches
-
Vladimir Streinu, Lucia Cancenian, Dora Littman, Dan Hăulică, Liliana Fischer, Sorin Alexandrescu, Eugenia Oprescu. Sub conducerea lui G. Călinescu, Institutul se transformă curând într-un centru al valorificării moștenirii literare, pentru că însăși Academia își dădea în acei ani girul pentru reconsiderarea valorilor naționale. Se păstrează un contact strâns cu cei mai importanți scriitori în viață, care continuau să vină la Institut precum odinioară la Facultate, se întreprind anchete de documentare printre cunoscuții și familiile scriitorilor mai vechi. Asemenea activități, privite cu
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
o situație în care o tar) ar fi tentat) s)-si îndrepte preventiv armele împotriva unui advesar considerat a fi temporar vulnerabil. Trebuie s) se adauge și faptul c) aceste pericole nu au ap)rut în realitate. Se impune o reconsiderare a problemei prolifer)rii nucleare, ins) nu aici, de vreme ce eu intenționez doar s) accentuez asupra faptului c) o creștere a num)rului de puteri nucleare nu pune în pericol structura bipolar) a lumii. Limit)rile la nivel de tehnologie și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dezrădăcinării acceptate în speranța unei ieșiri din cenușiul monocord al anonimatului. Învățătorii se vrea o oglindă purtată de-a lungul a zece ani din viața foștilor normaliști. Scriitorul se instalează însă în interiorul oglinzii, de unde și relativa lipsă de perspectivă în reconsiderarea lumii contemplate. În spațiul spre care au plecat ca „luminători ai satelor”, normaliștii devin apostoli, victime ale confruntărilor dure cu viața rurală. Autorul consemnărilor apare ca un idealist dispus să lupte cu împrejurările ostile, susținut de dorința cunoașterii, transformată în
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
între 1550-160037 - opinie asupra căreia autorul a revenit, între timp, considerând-o prea categorică - desprinderea de medievalitate 38, ar fi constituit temelia umanismului românesc. Al. Duțu vorbește de un umanism civic promovat de cărturarii epocii, definit drept o fază de reconsiderare a raporturilor tradiționale și de depistare de noi raporturi culturale, luând forma originală a unui „raționalism ortodox“39. Centre de cultură sunt, la rândul lor, cancelarii princiare, tipografii, școli slavo-române. O chestiune susținută deja de istoricii literari, a cărei reluare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Statelor Unite față de guvernul Groza se amplifica. Această orientare a fost confirmată și de discuțiile din alte organisme ale Națiunilor Unite în chestiunea primirii de noi membri. Comisia politică a ONU a votat o rezoluție prin care solicita Consiliului de Securitate reconsiderarea recomandării pentru admiterea unor state. Între aceste țări nu se găseau însă reprezentante ale blocului estic 46. La începutul lunii noiembrie s-a votat, de către Adunarea Generală, și propunerea nordică de admitere în ONU a tuturor celor care doreau acest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
didactică asupra rolului pe care trebuia să îl îndeplinească cursurile de îndrumare misionară, arhimandritul dr. Atanasie Gladcovschi, decanul Centrului de îndrumare Curtea de Argeș, afirma că acestea aveau o dublă misiune: ideologică și practică. Dimensiunea ideologică ar fi trebuit să ajute la reconsiderarea „în mintea și în inima fiecărui preot“ a întregii culturi dobândite și asimilate sub regimul „burghez“, iar dimensiunea practică trebuia să înnoiască și să fortifice vocația sacerdotală pentru ca preotul să poată sluji după absolvirea acestor cursuri atât „altarului“ cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de activitatea lui Pușkin și a decembriștilor în Basarabia). Totuși, activitatea lui nu poate fi considerată în nici un caz ca fiind pe deplin elucidată. Un șir de pagini din viața lui mai trebuie completate, fiind necesare probabil chiar și unele reconsiderări privind anumite etape ale activității lui. În opinia noastră, demersul ce trebuie făcut se referă în primul rând la lucrările istorice ale autorului, consacrate Principatelor Române și Basarabiei. • Interesul lui I. Liprandi față de Principatele Române și Basarabia a fost determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
subiectului, pentru un tip de doctrină care presupune păstrarea centrului. Eu cred că gânditori ca Jung, Eliade și Blaga sunt atipici pentru modernism, de unde și sensul militant din scrierile lui Jung, din scrierile lui Eliade, pentru revenirea la centru, pentru reconsiderarea subiectului În relația cu Dumnezeu, În relația cu sine, În relația cu arhetipul care poate centra. Ei sunt gânditori care Își pronunță teoria Într-un moment de criză, În care deja lumea, eul, subiectul se fărâmițase; eu cred că ei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de suflul vital). Aceste modificări ale ideii de cunoaștere umană, ce vor constitui cu siguranță canonul științific al secolului XXI, dau o idee destul de precisă despre măsura În care suntem astăzi pregătiți să suspectăm simplitatea căii unice printr-o atentă reconsiderare a alterității: utopia unei științe care să integreze zone de „mister” se materializează. Fizica vorbește despre „taine” precum nedeterminarea sau haosul, astronomii vor putea investiga, cu ajutorul telescopului care Îi va urma lui Hubble, materia neagră, medicina naturalizează sub girul său
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Corin Braga, „Eseuri despre vârstele poeziei”, CNP, 1991, 14; Gheorghe Perian, Cuvintele simbolizante ale poeților, VTRA, 1992, 4; Poantă, Scriitori, 140-143; Aurel Rău, Vasile Fanache, ST, 1994, 4-5; Constantin Cubleșan, Continuând o tradiție, ST, 1994, 4-5; Cornel Munteanu, George Bacovia. Reconsiderări critice, APF, 1994, 10-12; Ștefan Melancu, Saturnianul Bacovia, APF, 1994, 10-12; Petru Poantă, Ruptura de utopia romantică, TR, 1995, 6; Florin Mihăilescu, Formă, semnificație, valoare, VR, 1995, 5-6; Simuț, Critica, 137-141; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 104-107; Ion
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
articol, circulă cu repeziciune și în numerele ulterioare revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de problemele literaturii contemporane și a reconsiderării semnificațiilor din perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de „Zilele revistei «Familia»”, ediția 1994, și cel intitulat Generația ’80. Reflecții și autoreflecții (6/1995) ce reia o parte din intervențiile participanților la simpozionul
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
supus”?, 1965, Manuscrise robite de cazaci la 1653, 1966). Rubricile „Texte și documente” și „Zodia Cancerului” sunt consacrate fenomenului literar românesc și vieții culturale din țară. Articolele și cronicile înregistrează ravagiile imixtiunii politicului în cultură. Des vizat este procesul de „reconsiderare” a scriitorilor interbelici, în plină desfășurare în anii aceștia: „Efortul de recuperare a ceea ce se numește «moștenirea literară» continuă și se lărgește: sunt incluși (fenomenul se desena mai de mult) Maiorescu, Iorga, Densusianu, Lovinescu, Zarifopol etc. Recuperarea se face bineînțeles
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 121-132; Eugen Lungu, Poetul armoniilor acunse, O, 1988, 4; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 122-163; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 173-175; A. Langa, [George Meniuc], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 219-230; Popa, Ist. lit., II, 1185. M.Dg.
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
se învechesc și ele, devenind truisme sau anacronisme. De necesitatea revizuirii unor astfel de judecăți (devenite prejudecăți), mai exact de inerentele mutații în materie de gust și receptare, frecventatorii lucizi ai artelor erau conștienți de mult. Totuși, pronunțându-se pentru reconsiderarea miturilor, pentru izgonirea locurilor comune, aducând argumente logice, adesea impecabile, L. se expunea, după primul război mondial, ironiilor în serie, dacă nu unei cabale. Depășind faza criticii impresioniste, mentorul de la Sburătorul opunea atacurilor concertate împotrivă-i o știință și o
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
mai ales interbelici ori propriu-zis contemporani. Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Mateiu I. Caragiale și I. L. Caragiale au făcut obiectul unor monografii, contribuții solide, de neignorat. În Marele Alpha, criticul a întreprins o examinare a receptării operei lui Arghezi, procedând la reconsiderarea polemică a exegezei argheziene. În jurul lui E. Lovinescu (1975) oferă o nouă lectură a operei unui autor față de care comentatorul vădește o afinitate certă; analiza e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
însă fără talent. Se pot presupune și influențe masive dinspre Alain Robbe-Grillet și, mai ales, dinspre Claude Simon. Primează impresia de experiment: patrimoniul propriu-zis narativ, diluat, captează anevoie interesul cititorului, iar patetismul implicit nu convinge îndeajuns. Romanul manifestă preocuparea pentru reconsiderarea injustițiilor istoriei (este vorba despre un proces regizat, intentat unui așa-zis „sabotor”, în atmosfera zilelor de după reforma monetară din 1947). O tematică asemănătoare - sunt evocate lagărele penitenciare din anii ’50 - e tratată și în Destine (1990), carte cu structură
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
obiectiv politic legitim, ci chiar principalul obiectiv politc, este unul dintre cele mai importante semne că tranziția spre prosperitate tinde să înlocuiască tranziția postcomunistă. Această noutate mai trebuie însoțită de încă o schimbare majoră: redefinirea prosperității. Și, odată cu ea, de reconsiderarea factorilor producători de prosperitate. În ciuda faptului că prosperitatea populației nu a fost un obiectiv al nici uneia dintre tranzițiile care s-au succedat din secolul al XIX-lea și până acum, pe tot parcursul acestor tranziții - și, în bună parte, datorită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alte caracteristici decât prosperitatea pe care România o asigură atât elitelor sale, cât și populației în ansamblu. Iar pentru a deveni o parte a lumii dezvoltate, țara noastră are nevoie și de mult mai multă prosperitate, dar și de o reconsiderare a conținutului acesteia. Altfel spus, are nevoie de o prosperitate de tip occidental. Prosperitatea de tip occidental Ca orice societate, cea occidentală își definește propriul tip de prosperitate, diferit de tipul de prosperitate din alte societăți și, ceea ce ne interesează
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Steiner, idem, pp. 107-132) conchidea că cercetătorii ruși asupra elitelor au atins un Înalt grad de profesionalizare În ciuda mijloacelor precare de care dispuneau. Ambiguitatea termenului „elită” este determinată și de schimbările politice și sociale intervenite, mai ales ca urmare a reconsiderării statutului „vechilor” elite („veritabile”) și a „contra” elitelor („autentice”). Apartenența la elită presupune o anume calitate socială, posedarea unui anumit tip de capital (politic, social, cultural) și capacitatea de a-l reconverti. Teoriile modernizării și procesele de diferențiere socială ce
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de exercitare a profesiei literelor În două foste țări socialiste, Germania de Est și România, a istoriei celor două asociații profesionale ale scriitorilor, care au cunoscut cea mai mare consacrare internațională, PEN-Clubul și Uniunea Scriitorilor Sovietici. Recentele schimbări impun o reconsiderare a statutului profesional al scriitorului, atât din punct de vedere economic (statut salariat sau independent), cât și din punct de vedere politic (scriitorul militant și scriitorul disident, raportarea la câmpul internațional, respectiv la exil). Cele două instituții internaționale au Încadrat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
-i cenzură au fost marcați cu stigmatul «colaborării». Răsturnarea ordinii morale și politice «comuniste» a legitimat orice formă de rezistență și În mod special cele Înnobilate prin vechime și radicalism. Este situația paradoxala a lui Constantin Noica, principalul artizan al reconsiderării operei filosofice și culturale a reprezentanților «noii generații» din anii 30-40 și al legăturilor cu noile generații intelectuale din anii 70-80. Declinul popularității sale după moarte, survenita În 1988, este datorat acuzațiilor care i-au fost adresate, de a fi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1990, 11-12; Adrian Popescu, Discursul „răsturnat”, TR, 1991, 39; Micu, Scurtă ist., II, 392-393; Munteanu, Jurnal, VI, 107-110; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 127-143; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 225-226; Andrei Langa, [Leonida Lari], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 549-557; Popa, Ist. lit., II, 1193-1194. M.C.
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
avea și principiul încadrării cât mai multor femei în producție. După 1989, în consens cu bulversarea vechilor structuri economice, a scăzut și numărul femeilor angajate. În același timp, s-a reînviorat substanțial mișcarea feministă, care milita nu numai pentru o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural în societate, ci și a statutului și rolului ei în familie. Femeile nu mai vor să fie simple mașini de făcut dragoste și copii sau menajere. Afirmarea lor pe plan politic și profesional în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în societate, ci și a statutului și rolului ei în familie. Femeile nu mai vor să fie simple mașini de făcut dragoste și copii sau menajere. Afirmarea lor pe plan politic și profesional în viața publică de ansamblu presupune o reconsiderare drastică a sarcinilor de rol din familie. Dacă înainte femeile acceptau departajarea de roluri și complementaritatea de tip tradițional, acum multe văd în complementaritatea de acest gen o mare inechitate și o situație conflictuală. De aceea, o tot mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puțini dintre ei ajung în spitale de boli cardiovasculare și neuropsihiatrice. Așadar, plecând de la limitele pe care le incumbă condiția de bărbat în lumea contemporană și ca o reacție fermă la mișcarea feministă, reprezentanți ai sexului „tare” au propus o reconsiderare a condiției bărbatului în societatea actuală (cu referire în primul rând la cea americană), unii militând pentru poziția de macho a bărbatului în orice împrejurare, respectiv cultivarea masculinității proeminente, alții încercând soluții mai echilibrate de adaptare a bărbaților într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]