1,648 matches
-
și cititorului pe care ar trebui să-l orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest (A. Mihale), În armată (L. Fulga), Cimentul (O. Măgureanu) - trebuie să constatăm, totuși, că redacția noastră nu a stăruit asupra zugrăvirii În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a stăruit asupra zugrăvirii În literatură a industriei grele, a oamenilor muncii, care, În metalurgie, petrol, mine, etc., pun temeliile socialismului În R.P.R. (Ă). Pricinile deficiențelor sunt multiple. 1.În primul rând, ele trebuie căutate În slăbiciunea ideologică a colectivului redacțional, În faptul că problemele literaturii nu se adâncesc, că redactorii nu Învață suficient. De aici vine și lipsa de curaj, de-o parte, șovăielile și confuziile pe de altă parte. 2.Lipsa unei legături susținute cu viața, cu oamenii, cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu duc o muncă susținută pentru aplicarea planului. Conducerea revistei trece cu vederea, neprincipial, greșelile făcute și nu controlează Îndeajuns Îndeplinirea sarcinilor. De aici provin Întârzierile, pripeala Înaintea apariției fiecărui număr (Ă). Conștient de răspunderea pe care o are, colectivul redacțional al Vieții românești Își ia angajamentul de a Îndeplini În mod consecvent sarcinile de cinste care Îi revin”. * Înțelegem din acest auto-rechizitoriu, că nu numai Lupta de clasă a semnalat lipsa de vigilență a numitei reviste, ci și Contemporanul cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a Întâmplat cu Baconsky În poeziile După două mii de ani, Scriind În Octombrie etc și cu Ilie Purcaru În poezia intitulată Cântec despre noi doi. Datorită ajutorului primit din partea forurilor conducătoare ale vieții noastre literare și eforturile susținute ale colectivului redacțional, revista Almanahul literar a făcut cu numărul l-2 (1951) un mare pas Înainte În ce privește poezia. Prin publicarea poemelor premiate În cadrul concursului „Azi țara ta e casa ta” - Între care Îndeosebi poemul despre cincisutistul Gabor al lui Ion Brad - poezia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
legătura lui indestrictibilă cu societatea). (Ă)». Faptul că În Almanahul literar au apărut poeme greșite din punct de vedere ideologic și nerealizate din punct de vedere artistic, ca cele analizate mai sus, arată că nici poeții clujeni și nici colectivul redacțional al revistei nu au tras cuvenitele concluzii practice din discuțiile de la ultima plenară În problemele poeziei a Uniunii Scriitorilor și de la cele duse În cadrul filialei noastre. (Ă). Că poeții noștri mai manifestă Încă neîncrederea față de critică și o resping sau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Informațiile de care avem nevoie pentru nota de subsol se iau, de regulă, de pe foaia (pagina) de titlu. Uneori, din diverse rațiuni (politice, comerciale, de cenzură etc.), anumite informații lipsesc de pe foaia de titlu. În acest caz, putem folosi caseta redacțională. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui Iorgu Iordan, Memorii, vol. II, Editura Eminescu, București, 1977. Se precizează aici numele lectorului, al tehnoredactorului, anul apariției, bunul de tipar și tirajul, numele tipografiei și adresa acesteia. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
avem nevoie pentru nota de subsol se iau, de regulă, de pe foaia (pagina) de titlu. Uneori, din diverse rațiuni (politice, comerciale, de cenzură etc.), anumite informații lipsesc de pe foaia de titlu. În acest caz, putem folosi caseta redacțională. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui Iorgu Iordan, Memorii, vol. II, Editura Eminescu, București, 1977. Se precizează aici numele lectorului, al tehnoredactorului, anul apariției, bunul de tipar și tirajul, numele tipografiei și adresa acesteia. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui Marian Petcu, Istoria
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
putem folosi caseta redacțională. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui Iorgu Iordan, Memorii, vol. II, Editura Eminescu, București, 1977. Se precizează aici numele lectorului, al tehnoredactorului, anul apariției, bunul de tipar și tirajul, numele tipografiei și adresa acesteia. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității În România, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Editura Polirom, Iași, 2007. Este precizat numele redactorului, al tehnoredactorului, al autorului copertei, anul apariției, adresa editurii și a tipografiei. Nu este menționat tirajul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată punctuației (dincolo de folosirea limbii de lemn, practicarea minciunii, a dezinformării și manipulării). Dacă am citi integral numere din Scânteia, de la frontispiciu până la caseta redacțională, vom constata că textele sunt impecabile sub aspectul punctuației. Cauzele acestei performanțe trebuie căutate În faptul că În redacție existau stilizatori, fiecare articol fiind văzut de mai mulți redactori (cenzori) Înainte de a fi publicat. Invocăm aici afirmațiile profesorului Ion Zamfirescu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Transilvaniei. Septembrie 1940 - octombrie 1944, o carte extrem de documentată, cu multe fotografii, tabele etc., În legătură cu evenimentele petrecute În perioada amintită. În mod paradoxal, lucrarea nu precizează pe prima pagină editura, așa cum cer uzanțele, ci doar la sfârșitul cărții, Înainte de caseta redacțională. Faptul că volumul a apărut la Editura Politică este o dovadă că avea girul autorităților politice din România. (De fapt, din colectivul de autori făceau parte și Ion Ardeleanu și Mircea Mușat, un fel de istorici oficiali ai regimului comunist
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
2, februarie 1932 145 17. „Amendament propus de către Gruparea Femeilor și Consiliul Național al Femeilor Române” ș16 martie 1932ț referitor la modificarea Legii Electorale, cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie 1932 146 18. „Jos războiul! Trăiască pacea!”, articol redacțional, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 148 19. „Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 151 20. „Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva. Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru” șChișinău
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Feminin și Pacea”, Drumul femeii, nr. 7, ianuarie 1946 383 79. Ella Negruzzi, „șApel electoralț Românce!”, Dreptatea, nr. 1, din 5 februarie 1946 386 80. Pșasanaț Gșiosanuț, „Congresul Femeilor Democrate Române”, Drumul femeii, nr. 10, aprilie 1946 387 81. Articol redacțional, „Un an de activitate a U.F.A.R.-ului”, Drumul femeii, anul II, nr. 10, aprilie 1946 391 82. „Federația Democrată a Femeilor din România”, Femeia muncitoare, seria a II-a, anul VII, 1 mai 1946 394 83. „Chemarea Federației Democrate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
publică a A.E.C.P.F.R. din 28 februarie 1932, București. 17. Amendament propus de către Gruparea femeilor și Consiliul Național al Femeilor Române, ș16 martie 1932ț referitor la modificarea legii electorale cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie 1932. 18. Articolul redacțional „Jos războiul! Trăiască pacea!”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 12 din aprilie 1932. 19. Articolul „Maternitatea conștientă”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 12 din aprilie 1932. 20. Femeile române din Basarabia protestează împortiva masacrelor de la Nistru. Memoriu adresat Consiliului Internațional
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ț., către femeile din România, reprodus din Dreptatea, nr. 1 din 5 februarie 1946. 81. Congresul Femeilor Democrate Române, articol de Pșasana șGșiosanuț în Drumul femeii, nr. 10, aprilie 1946. 82. Un an de activitate a U.F.A.R.-ului, articol redacțional în Drumul femeii, anul II, nr. 10, aprilie 1946. 83. Federația Democrată a Femeilor din România, articol în Femeia muncitoare, Seria a II-a, anul VII, din 1 mai 1946, p. 27. 84. Chemarea Federației Democrate a Femeilor din România
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
2. Se cerea ca pe lângă C.C. al P.C.R., comitetele regionale și comunale ale partidului, asociațiile profesionale și patriotice, să se formeze „resorturi speciale pentru munca între femei”, având drept menire să asigure înregimentarea tuturor femeilor în F.N.D. Într-un articol redacțional al Scânteii din 8 octombrie 1944, P.C.R. a dezavuat feminismul, care ar fi reprezentat izolarea femeilor de „marele curent democratic”, în „bisericuțe”, în „cercuri”, considerate ca fiind total ineficiente în lupta pentru obținerea drepturilor lor integrale. Se sugera ideea că
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
BULETINUL INSTITUTULUI DE LITERATURĂ, publicație care a apărut la București, de la 6 decembrie 1921 până în 1929, inițial săptămânal, apoi cu mari întreruperi. Deși colectivul redacțional nu este precizat, spirituș rector al revistei este Mihail Dragomirescu, presedintele Institutului de Literatură al Universității din București. Buletinul popularizează activitatea Institutului tutelar, canalizata pe două direcții: prezentarea unor referate pe teme generale, urmate de discuții, și organizarea unor „mese
BULETINUL INSTITUTULUI DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285939_a_287268]
-
BULETINUL SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA, publicație care apare la București din 1976, anual. Comitetul redacțional inițial: Marica Anghelescu, Boris Cazacu, I. C. Chițimia, I. Hangiu, G. Mihăilă. În 1976, apare cu titlul „Anuarul Societății de Științe Filologice din România”, în continuarea anuarelor tipărite începând cu anul 1971. Buletinul își propune să fie „un instrument de cunoaștere
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
și 1978. De formatul „Vieții românești” și având înscris pe copertă motoul „Nimic nu putem contra adevărului, ci pentru adevăr” (Cor. XIII. 8), revista, al cărei subtitlu este „Organ de zidire creștină”, apare trimestrial, fără a se indica însă colegiul redacțional, conducerea revistei ori un colectiv coordonator. Dintr-un Cuvânt înainte care deschide primul număr (ianuarie-martie 1962), se pot descifra intențiile și profilul publicației: „Gândul nostru nu e de-a crea o bisericuță a unei provincii sau caste, ci de-a
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
BUZĂUL LITERAR, revistă care a apărut la Buzău, trimestrial, între 1 decembrie 1992 și martie 1993, ca publicație a Cenaclului „V. Voiculescu”. Din colectivul redacțional fac parte Alex. Oproescu, Gheorghe Istrate, Lucian Mănăilescu. Scopul publicației este de a reevalua „tot ceea ce reprezintă valoare și document cultural izvorâte din acest orizont spiritual buzoian” și de a întâmpina „viitoare frunți literare ce se dovedesc a nu fi
BUZAUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285969_a_287298]
-
axate pe susținerea mișcării de extremă dreaptă. Se tipăresc materiale cu caracter antisemit, anticomunist, profascist, elogii adresate Legiunii și mareșalului Antonescu, declarații ale Gărzii de Fier, manifeste prolegionare. Printre colaboratorii permanenți ai acestei campanii publicistice se numără, alături de membrii comitetului redacțional, Nicolae Bogdan, Valeriu Cârdu, Ștefan Ion Gheorghe, Mihail Manoilescu, Ion Vial, Petru Șt. Creștinu. Alte articole sunt semnate de Mircea Eliade și Nae Ionescu, Constantin Noica, Dan Barbilian (Ion Barbu) și Dan Botta, iar Liviu Rusu, Victor Ion Popa, Haig
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
CADRAN, revista care a apărut la Iași, lunar, cu subtitlul „Literar, critic, social”, din ianuarie până în iunie 1934 (șase numere, ultimul dublu). Fără a menționa colegiul redacțional, C. își avea redacția și administrația acasă la Sandu Teleajen, care poate fi considerat directorul revistei, ajutat de G. M. Zamfirescu, Titus Hotnog și Bogdan Amaru, colaboratori activi, incepand chiar cu primul număr. În articolul-program, Tot ce putem spune acum
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
vernisaje (I.L. Cosmovici, St. Dimitrescu), precum și Ziua Cărții la Iași. Excelente sunt vinietele și ilustrațiile semnate de Th. Kiriacoff și Otto Briese. Cu toate aceste realizări și în ciuda „entuziasmului tineresc” și „a experienței de luptă și sacrificiu” care caracterizau colectivul redacțional, după cum afirmă G.M. Zamfirescu, C. și-a încetat brusc apariția, ca atâtea alte publicații, fără ca cititorii să fie preveniți în vreun fel. I.R.-N.
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
CAIETUL LITERAR „FĂCLIA”, publicație apărută în 15 martie 1950 la Freiburg, în Germania, sub formă de antologie șapirografiată de texte literare, având formatul revistei „Gândirea”. Într-o notă redacțională se specifică faptul că această publicație periodică se tipărește dintr-o necesitate „impusă pe de o parte de lipsa de cărți românești și pe de altă parte de cererile constante de cărți românești pe care le primim de la toți românii
CAIETUL LITERAR „FACLIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286009_a_287338]
-
CALENDARUL „LUCEAFĂRULUI”, publicație apărută la București în 1915, purtând subtitlul „Proză și versuri”; colectivul redacțional nu este menționat. De orientare preponderent modernistă, dar structural eclectic, calendarul reunește o serie de scriitori importanți. Poezie publică Alexandru Macedonski, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Minulescu, Emil Isac, Mihai Codreanu, Cincinat Pavelescu, Al. T. Stamatiad, Elena Farago, O. Densusianu
CALENDARUL „LUCEAFARULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286020_a_287349]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, Edgar Papu, Vasile Nicolescu, Alexandru Piru, Dan Hăulică, Matei Călinescu, Mircea Zaciu, Constantin Ciopraga, dar în fond revista e opera lui Adrian Marino, ajutat de Olga Zaicik (apoi de Sanda Anghelescu). De la numărul 2 din 1974, casetă redacționala apare fără numele lui Matei Călinescu. Rubrici: „La Chronique des traductions”, „Comptes rendus”, „Kaléidoscope”, cărora li se adaugă, din 1978, „Perspectives et confluences”. Numerele, tematice, sunt bine structurate, adunând în jurul unui subiect somități în materie, atât autohtone, cât și străine
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]