16,853 matches
-
se îndepărtează ca o "fata morgana" atunci când vrei să le fixezi într-un tipar. O privire de ansamblu asupra Festivalului (proiect condus de Mihaela Doboș, director a Canalului România Muzical, ajutată de Carmen Dincă Pârvan, consilier muzical și Laura Simion redactor) conduce la aprecierea că, atât pentru criticul - să zicem blazat - cât și pentru ascultătorul candid, el s-a cristalizat în cea mai importantă manifestare muzicală a anului.
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
săi spirituali, poate cel mai important, este un dascăl al Blajului, pașoptistul Aron Pumnul, pe care istoriile literare îl numesc deșteptătorul conștiinței naționale a românilor din Bucovina. Debutul poetic și publicistic are loc în revista ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele în Eminescu. Muza inspiratoare a lui Eminescu și marea sa dragoste, Veronica Micle, era ardeleană (n. Ana Câmpean), din Năsăud și pribegise cu familia după Revoluția transilvană din 1848, stabilindu-se la
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
aprinse pe Ahil contemporanul: "O dezbatere, un colocviu al românului românesc pe care il visez și îl construiesc ain capa de cîțiva ani a avut loc, în sfîrșit, cu ajutorul UNESCO pentru cultură și al Academiei Române. Revista România literară, al cărei redactor-șef am fost și la care am renunțat cîndva pentru a protesta contra începutului dictaturii în România, inserează acest eveniment al prozei românești în vreo 15 rînduri nesemnate, pe pagina a șasea, sub un anunț al "întîlnirilor de la Onești". Va să zică
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
întîlnirilor de la Onești". Va să zică asta era! Marele eveniment, scoborît întreg din capul d-lui Breban că Minerva din acela al lui Jupiter, n-a fost tratat în România literară cum ar fi vrut dl Breban, care, mă-ntelegi, a fost redactor-șef și a protestat la începutul (sic!) de dictatură comunistă oferindu-si demisia etc. etc. Uluitoarea candoare îl face pe dl Breban un polemist foarte vulnerabil. Nu vreau să abuzez. Ce păcat că lavă care se revarsă în restul articolului
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
a articolului semnat de Ion Rațiu. La ora cînd Cronicarul își încredințează însemnările tiparului, acest insolit conflict de la Cotidianul e în desfășurare. Dar cum nu e prima oară cînd Ion Cristoiu intra în conflict cu proprietarii publicațiilor unde a fost redactor-șef, elementul comun al tuturor acestor conflicte e că, la un moment dat, Ion Cristoiu a fost concediat sau a trebuit să plece. Nu se poate spune însă, pe de altă parte, ca Ion Cristoiu e un ziarist care nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
a lansat niciodată într-o campanie de promovare a scriitorului, așa cum a făcut-o cu alti autori, mai putin valoroși. Eugen Uricaru și-a câștigat de la sine, discret respectul celor din jur, având parte de o carieră specifică de echinoxist (redactor la revista Ateneu, 1971, redactor la revista Steaua, 1972-1990, redactor-șef adjunct la revista Luceafărul, 1990-1992, atașat cultural la Atena și, în continuare, director adjunct la Accademia di România la Romă, 1992-1995, secretar al Uniunii Scriitorilor din România, 1995-1997, vicepreședinte
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
campanie de promovare a scriitorului, așa cum a făcut-o cu alti autori, mai putin valoroși. Eugen Uricaru și-a câștigat de la sine, discret respectul celor din jur, având parte de o carieră specifică de echinoxist (redactor la revista Ateneu, 1971, redactor la revista Steaua, 1972-1990, redactor-șef adjunct la revista Luceafărul, 1990-1992, atașat cultural la Atena și, în continuare, director adjunct la Accademia di România la Romă, 1992-1995, secretar al Uniunii Scriitorilor din România, 1995-1997, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, din 1997
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
așa cum a făcut-o cu alti autori, mai putin valoroși. Eugen Uricaru și-a câștigat de la sine, discret respectul celor din jur, având parte de o carieră specifică de echinoxist (redactor la revista Ateneu, 1971, redactor la revista Steaua, 1972-1990, redactor-șef adjunct la revista Luceafărul, 1990-1992, atașat cultural la Atena și, în continuare, director adjunct la Accademia di România la Romă, 1992-1995, secretar al Uniunii Scriitorilor din România, 1995-1997, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, din 1997). În publicistica pe care o
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
după altul (despărțite doar de un articol) trei articole: unul despre noțiunea ăcopil nelegitima, altul despre cuvîntul latinesc ăvenalisă (corupt), al treilea despre termenul slugărnicie". Concluzia e inechivocă și abruptă: "considerăm că nu poate exista îndoială cu privire la intenția contrarevoluționara a redactorilor volumului" (p. 97).
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
planul de dramă în planul de poveste, înșirînd boabe de mătănii independente, interschimbabile și căzătoare, piesa de teatru fiind cu totul altceva", conchide Dumitru Solomon. Piesa lui Ion Mircea, poet al generației ^70, membru fondator al grupării și publicației Echinox, redactor-șef al revistei Transilvania din Sibiu, eseist, traducător, mă face să descopăr existența unui nou, posibil dramaturg.Nu am mai citit nimic scris de domnia-sa aparținînd acestui gen literar. Construit mai degrabă cinematografic, textul cucerește prin verva și fantezie
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
în condițiile date. Dar se căutau, avizi, unii pe alții, petreceau în discuții animate, isi împărtășeau gîndurile, îmboldindu-se reciproc într-o atmosferă de frățietate camaradereasca. Întîmplarea a făcut să-i cunosc pe atunci, pe unii dintre ei. Eram tînăr redactor la ESPLA din august 1955, unde, de prin 1956 sau 1957, a fost angajat dl. Cornel Regman, lucrînd amîndoi la redacția de critică literară. Aici venea, la două-trei zile odată, mult regretatul Ion Negoitescu, mereu îmbujorat în obraji și cu
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Aici venea, la două-trei zile odată, mult regretatul Ion Negoitescu, mereu îmbujorat în obraji și cu intrări timide (aruncă, cumva, capul, prin ușa întredeschisa) încît noi îl denumisem "lepus timidus". Uneori, apăreau și dl. Doinaș, ca și I.D.Sîrbu, amîndoi redactori la nou-înfiintata revista Teatru. Pe dl. Nicolae Balotă nu mi-a fost dat să-l cunosc pentru că, din nenorocire, la începutul lui ianuarie 1956, a fost arestat, ispășind o recluziune (pușcărie și domiciliu forțat) de nouă ani. Ne-am cunoscut
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
isprăvit, au fost sfătuiți să nu-l expedieze pentru că ar dăuna strădaniilor episcopilor greco-catolici care năzuiau să obțină, din partea autorităților, anumite drepturi pentru biserică lor. În consecință, au distrus memoriul. Prea tîrziu. Securitatea aflase de el, arestîndu-i pe cei trei redactori.Gestul poate părea de o sublima zădărnicie. Nu era. Pentru că exprimă irepresibila nevoie de a comunica Occidentului destinul tragic al României în general și al Bisericii greco-catolice în special. Era o datorie înaltă de conștiință. Și ea trebuia mărturisita într-
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
de la început au înțeles că, pe lîngă misiunea natională-politică, în vederea căreia au înființat acest organ, cel dintâi cu apariție zilnică peste munți, au de îndeplinit și o misiune cultural-literară". Publicația sibiana a avut numeroase "procese de presă", iar unii dintre redactorii ei, printre care și Septimiu Albini, sunt semnatari ai Memorandum-ului (din 1892-1894). Refuzând să se supună unei sentințe judecătorești, în urma procesului memorandist, de condamnare la închisoare, părăsește Transilvania și se stabilește la București, unde timp de aproape un sfert
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu și Ilie Tudor Zegrea - redactor șef - care își propun cu toții înnoirea paradigmei literare prin receptivitatea la tot ce apare nou în spațiul lingvistic românesc, scoaterea cititorului romanofon din nordul Bucovinei din izolarea lui culturală. Universitarul cernăuțean
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu și Ilie Tudor Zegrea - redactor șef - care își propun cu toții înnoirea paradigmei literare prin receptivitatea la tot ce apare nou în spațiul lingvistic românesc, scoaterea cititorului romanofon din nordul Bucovinei din izolarea lui culturală. Universitarul cernăuțean Grigore Bostan explică într-un argument programul noii publicații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
din nordul Bucovinei și de pretutindeni, mai cu seamă în problemele complexe ale interpretării fenomenelor noi de cultură și literatura națională și universală". Textele publicate în numărul inaugural ilustrează acest program modern și deschis. Ștefan Hostiuc (cel mai harnic dintre redactorii revistei, asumîndu-și, pe lîngă editorial și note redacționale, revista revistelor și pagina cu genericul Teme, probleme, dileme), intervine și el în discuția, ce a făcut atîta vîlvă, despre Eminescu, păstrînd inteligent cumpănă între extreme și analizînd atît primejdiile fetișizării și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
de cîțiva din foștii săi studenți, este publicat și un fragment din volumul de memorii pe care îl pregătește profesorul, Vîrste și timpuri, si anume cel în care povestește, cu un soi de candoare care îi e proprie, experiența de redactor la Scînteia, între 1957 și 1962. Dumitru Micu ne spune azi că nu dorea să devină salariat al organului central al Partidului. Era asistent cu jumătate de normă la catedră de Literatură Română, colabora cu articole la Gazeta literară, Viața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
Românească și Contemporanul, iar uneori răspundea și comenzilor venite de la Scînteia, fiindcă apariția acolo "însemna o consacrare. Chiar și o simplă menționare a numelui era o mult rîvnita, o invidiata onoare". Aceste colaborări au fost se pare foarte apreciate, de vreme ce redactorul-șef adjunct Nestor Ignat, i-a forțat mîna tînărului critic, înscriindu-l fără consimțămîntul lui pe statul de plată. N-a mai avut ce face: "Refuzul de a lucra la ziar ar fi fost luat drept afront la adresa partidului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
măi trecea încă drept un privilegiu. O asemenea privilegiere nu-mi procura o satisfacție deosebită, dar îmi convenea. Era mai usor de trăit, neavînd, grație lui, de suportat, în aceeași măsură ca la ăContemporanulă șicanările și dăscălelile tuturor intermediarilor". Oportunismul redactorului de la secția literară îl scutea de probleme de conștiință. Problema lui era doar să-și asigure cît mai mult timp liber pentru ceea ce îl preocupă cu adevărat: "Recurgeam, în marginile onestității față de instituțiile de la care luăm salar, la toate subterfugiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
daca Vinea nu era de găsit, atunci N. Carandino (mi-a povestit-o nu o dată) îl redacta el sau altcineva, semnîndu-l pe Vinea. Dar pentru ținută democrată a ziarului, redacția a fost, prin 1936 sau 1937, "vizitată" de legionari, însîngerînd redactorii, chiar și pe director care s-a întîmplat să fie atunci, acolo. Atmosferă nu mai era relaxată și veselă, desi calamburgiul redacției, Oscar Lemnaru, își continuă viturile. Lui, printre altele, i se datorează calamburul despre Noica " El nu e ca
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
necontenit nervoase și iuți și atins de surditate că invalid de război. În 1934, cînd l-a cunoscut mai îndeaproape memorialistul, publicase marile sale piese de teatru, volumul de versuri, cele două celebre române și altele. În același an ajunge redactor la nou-înfiintata Revista Fundațiilor Regale, unde îi publică două poezii și memorialistului. Era unanim stimat, dar cunoscîndu-i-se orgoliul nemăsurat, prieteni și adversari îi făceau multe farse, care îi înveninau viața, dramaturgul și prozatorul neavînd pic de umor, nutrind despre sine
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
literare scrise de femei sau despre cărți ale lor. Din acest punct de vedere, la noi chiar nu există discriminări, paginile tuturor revistelor culturale fiind pline de nume feminine: mai harnice, măi conștiincioase și mai paroliste, ele sînt colaboratori sau redactori pe care se poate conta și nimeni nu se mai gîndește, în alcătuirea sumarelor, la proporția masculin-feminin). * Dintre multele texte atrăgătoare ale acestui număr, ne vom opri la ancheta De ce se teme bărbatul român de feminism?, împărțită cu umor sexist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
radiofonic cu actori, regizori, dramaturgi și critici. Întîlnirea, organizată de Redacția Teatru și Emisiuni Scenarizate a Societății Române de Radiodifuziune și Secția română a AICT, a fost găzduită de UNITER (amfitrion, Cornel Todea, vicepreședinte executiv) și moderată de Monica Patriciu, redactor șef al Redacției de Teatru și Ludmila Patlanjoglu, critic de teatru. Uniunea Creatorilor de Emisiuni Radiofonice - UNCER, reprezentată de vicepreședintele Ilie Mihai, Director general adjunct la Radio România, a oferit premii unor importanți realizatori: Ion Vova, Dan Puican, Romeo Chelaru
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
opinie se cuprinde și dreptul la replică. Cititorii revistei noastre știu că publicam, mai în fiecare număr, la rubrică Primim (dar nu numai), scrisori, articole, în general luări de poziție critice față de texte apărute în România literară. Indiferent cine, dintre redactorii și colaboratorii noștri permanenți, ar face obiectul contestației. Nu dăm la o parte decît replicile triviale, fiindcă vrem să ne respectăm cititorii și pe noi înșine. Prin forță lucrurilor, nu putem însă publică tot ce ne sosește la redacție. Cînd
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]