3,612 matches
-
mic de produse; este un control parțial, prin sondaj, folosind anumite reguli standardizate pentru eșantionare, control și decizii asupra loturilor de produse în cauză. Controlul statistic se aplică la producția de serie mare și de masă, asigurând importante avantaje prin redarea duratei și consumurilor de muncă asociate procesului de control. Controlul statistic are la bază statistica matematică, știință ce recurge la eșantionare pentru studiul variației unei caracteristici a unei populații statistice. Metodele statistice se bazează pe ipoteza că orice caracteristică este
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
5% din suprafața țării. Turismul nu oferă numai un motiv pentru conservarea mediului natural și a celui antropic, ci furnizează și banii necesari pentru conservare: o parte din venitul din turism poate fi utilizat pentru păstrarea mediului înconjurător. Reabilitarea însemnă redarea vieții unei clădiri sau unei zone și renașterea acesteia ca ceva diferit de starea sa inițială. În timp ce conservarea presupune păstrarea mediului înconjurător într-o formă cât mai apropiată de cea originală, reabilitarea implică o schimbare majoră în utilizarea mediului. Multe
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
Al. Păunescu, 1964, p. 297-305; M. Neagu, 2000, p. 53-66; P. Mirea, 2005, p. 75-92), au scos la lumină și un număr destul de redus de reprezentări plastice, pe cărora s-a putut identifica existența unor canoane utilizate în maniera de redare a personajelor. Marea majoritate a statuetelor antropomorfe reprezintă personaje feminine, cele masculine fiind extrem de rare. Stabilirea semnificației plasticii antropomorfe este extrem de dificilă datorită gradului ridicat de fragmentare a statuetelor, pe de o parte, iar pe de alta, maniera de realizare
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
a statuetelor, pe de o parte, iar pe de alta, maniera de realizare a lor scoate în evidență o serie de diferențe vizibile între tipurile descoperite în Oltenia și cele din Muntenia. Dacă statuetele din zona Olteniei sunt mai expresive, redarea detaliilor anatomice fiind mai realistă, în plastica descoperită la Dudești și Cernica se constată o manieră de modelare mult mai simplistă, fără indicarea elementelor anatomice, reprezentative fiind cele ce indică sexul și „starea de graviditate”(Ibidem). În așezările Dudești, statuetele
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, pl. 10/3) (Planșa I/8). Capul este mic, fără detalii anatomice, iar gâtul este înalt, de formă cilindrică, în genul statuetelor culturii Hamangia, partea superioară a corpului având forma ovală. Aceeași modalitate simplistă de redare a capului, sub forma unei coloane, cu nasul figurat sub forma unei creste mediane o întâlnim și în orizontul Măgura Dudești (R. R. Andreescu, 2007, pl. 2/10, 11) ; fragmentele descoperite aici prezintă aceleași caracteristici cu cele identificate de M.
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
feminine schematice, dar înzestrate cu cap și sâni, însă ele aparțin unui Magdalenian foarte vechi (J. Jelinek, 1984). Revenind într-un context mai general, gradul de schematizare al acestor figuri feminine este variabil, de la reprezentări foarte mari, gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, la micile figurine fin gravate, cu bust liniar, cu fese plate și coapse rectilinii. Magdalenianul mijlociu mai păstrează o parte din tradițiile gravettiene, cu femei realizate realist, sculptate în adăposturi sau
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
feminine gravettiene, cele magdaleniene din Europa Centrală sunt puternic schematizate, redate din profil, întotdeauna fără cap, doar fesele proeminente permițând atribuirea lor sexului feminin (fig. 12b). Toate reprezentările feminine magdaleniene se circumscriu acestui model schematic, de la cele gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, până la micile figurine, cu bust liniar, lipsit de brațe, cu fese plate și coapse rectilinii. Între aceste două extremități, pot fi identificate numeroase stadii de schematizare, precum tinerele femei gravate, de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Monah, 1997, fig. 168/1, 2, 4; 171/10) Așa cum am precizat mai sus, această statuetă reprezintă cea mai evidentă modelare a divinității feminine în postura de orantă, în cadrul ceramicii și plasticii antropomorfe feminine neo eneolitice. Dacă avem în vedere redarea, în manieră picturală, foarte stilizată, a acestui tip de reprezentare feminină pe ceramica eneolitică, vom constata că a existat un canon obligatoriu pentru evidențierea divinității-mamă, înscriindu-se printre temele majore (V. Chirica, 2004 a, p. 119) sau marile teme (D.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fericit întreaga gamă de valorizări ale Marii Divinități, indiferent dacă elementele complementare divinității feminine aparțin vieții cerești, acvatice sau terestre. Schematizarea excesivă (uneori) a reprezentării feminine, ori elementele de natură vegetală cu care sunt redate erbivorele (cu coada în spic), redarea doar a romburilor și a triunghiurilor (a căror semnificație sacralizantă este bine cunoscută), dar și prezența efectivă a elementelor de decor, din lumea vegetală, simbolizează, după opinia noastră, calitatea Marii Divinități de creare a lumii vii, de protecție, de legătură
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
numai 10 întregi și fără deformații), prin care ni se transmite un mesaj religios, limbaj cu anumite specificități (G. Bosinski, 1990; A. Leroi Gourhan, 1990) ale comunităților umane respective, intrând în cadrul creației artistice cu valoare de sacru colectiv. Precizăm că redarea mâinii protectoare sau de sacrificiu a trecut și în iconografia creștină (V. Chirica, 2006, p. 26), poate tot prin acele elemente de trecere și transmitere. Interpretarea mâinilor cu cinci degete desfăcute, în sus, semnificând oranta, redate pe ceramica de tip
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
a Țării Românești și a Moldovei, atribuită lui Axinte Uricariul, sau Cronograful tradus din grecește de Pătrașcu Danovici. Textele stabilite pot fi considerate ca „definitive”, întrucât s-a procedat la o transcriere de maximă fidelitate față de original, adoptându-se o redare strict fonetică a semnelor grafice, iar studiile introductive, normele de editare, aparatul critic și indicii constituie, împreună, „dosare” complete ale problemelor dezbătute, de cele mai multe ori controversate, editorul oferind soluții verosimile în toate chestiunile de fond ori de detaliu. Asumându-și
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
Despre animale"). Vom face acum un salt până la mijlocul evului mediu, pentru a întîlni unul dintre cele mai exacte portulane al Mării Negre - il Mar Nero -, întocmit între 1306-1323 de genovezul Marino Sanudo cel Bătrân. Este de-a dreptul uimitoare acuratețea redării litoralului dobrogean, cu Delta Dunării. Și, în fine, pentru o ultimă referire istorică la numele Mării Negre, Pierre Duval (1618-1683), în "Memorii Geografice", arată că apele acestei mări sunt albe, iar numele antic i-a revenit de la furtunile sale și pirateriile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
citite/ audiate prin repovestire; “*” compunerea de scurte fișe informative; “*” utilizarea de tabele, grafice, simboluri pentru a reda distanțe din Sistemul Solar; “*” observarea, înregistrarea și prelucrarea diverselor informații referitoare la trăsăturile specifice corpurilor cerești; “*” conlucrarea cu colegii pentru obținerea rezultatului cerut; “*” redarea Universului prin culoare, utilizând diferite tehnici de lucru; “*” colectarea și sintetizarea informațiilor provenite din alte surse de informare, potrivit temei abordate. Armonizarea programei Citire/ scriere/ dezvoltarea vorbirii: “*” citiți imagini, poezii, povestiri sau mesaje despre Sistemul Solar; “*” învățați cuvinte specifice spațiului
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
configureze nouă epistemă a „realismului socialist”. În viziunea autorilor de normative literare - Traian Șelmaru, Mihail Novicov, N. Mihailov, Sergiu Fărcășan, Eugen Frunză, Mihu Dragomir, Vasile Nicorovici, Georgeta Horodinca, Teodor Vârgolici sau Geo Bogza - funcția fundamentală a actului artistic este nonficționalizarea, „redarea” realității în care țara pășise, sub tutela „dascălului” sovietic. Criteriul suprem de apreciere a valorii artistice va fi, așadar, ceea ce se invocă drept un maximum de veridicitate a faptelor prezentate. Este evidentă regresia tiparului estetic, deformarea, chiar confuzia flagrantă (de
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
subliniază faptul că „spiritul reconstruiește amintirile sub presiunea societății” (apud Chelcea, 1996, p. 112). Semnificația faptelor și sensul evenimentelor sunt dependente de valorile promovate de credințele sau ideologiile funcționale într-un anumit grup. Reiese astfel că atât stocarea, cât și redarea se datorează vieții sociale, nu individul, ci grupul din care face parte fiind depozitarul memoriei. Aproape simultan cu Halbwachs, F.C. Bartlett a dezvoltat teoria structurării memoriei de către cultură și interese. Pierderea informației în timp nu se datorează uitării, ci restructurării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bruște din hipnoza prelungită a unui spirit adormit și dezorientat. Analitic vorbind, orice crimă împotriva unei autorități este repetarea celei originare prin care ne-am ucis tatăl real sau pe cel din ceruri, răzbunând alungarea din Paradis sau neîmplinirea promisiunilor redării Paradisului făcute de comuniști. Un alt aspect este conținut de realizarea conformității masei populare și egalizarea spiritelor printr-o identificare absolută, ce presupunea un proces de dizolvare a identității eului individual în el/noi impersonal. Conflictul latent al lipsei tot
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parte, gesturi care contribuie la integrarea vorbirii și care acompaniază ritmul, intonația, intensitatea discursului. Se poate observa că producerea unui gest este asociată mai frecvent cu momentele de tăcere în discursul verbal sau în situațiile când subiectul are dificultăți în redarea ideilor. În același timp, gestul pune în evidență și starea subiectivă a vorbitorului. În acest context, se remarcă faptul că mișcările mâinii reflectă atitudinea afectivă, implicarea în sarcină, încrederea în sine, starea de tensiune. În ultimul timp, în perspectiva educației
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
intervenție și recuperare, mai ales în cazul copiilor cu deficiențe severe de vedere, determină stări de frustrare și disconfort afectiv, refuz și izolare, pierderea încrederii în sine și diminuarea motivației copilului). Sunt propuse: - exerciții pentru stimularea atenției bazate pe desen, redarea unor serii de obiecte, imagini, completarea unor cuvinte sau propoziții din povești, asamblarea sau completarea unor imagini din mai multe segmente/părți componente etc.; - exerciții pentru stimularea atenției vizuale și a capacității de orientare și concentrare prin vizualizarea și reproducerea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de către educatori, logopezi, psihologi școlari etc., este util să se aibă `n vedere următoarele obiective: - dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale; - formarea și dezvoltarea auzului muzical cu elementele sale componente: simț melodic, ritmic, armonico‑polifonic; - educarea vocii ca principal mijloc de redare a muzicii; - formarea unor deprinderi practice muzicale (de ascultare a muzicii, de interpretare, de utilizare a unor instrumente etc.); - cultivarea imaginației și a creativității; - echilibrarea și armonizarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive; - dezvoltarea sociabilității copilului prin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
desfășurate după o melodie cunoscută, jocuri de recunoaștere a unor cântece sau ritmuri melodice și jocuri bazate pe unele sarcini sau comenzi date de educator; c) jocurile muzicale‑exercițiu - au scopul de a forma deprinderile elementare de percepere, recunoaștere și redare a calităților sunetului muzical; în această categorie sunt incluse exercițiile de reglare a echilibrului inspirație‑expirație, flexibilizarea vocii prin emisia de sunete muzicale de durată și înălțimi diferite, pronunțarea corectă a silabelor din text etc.; d) jocurile cu text și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la bază suite de mișcări însoțite de acorduri muzicale adaptate tipurilor de mișcare, care completează specificul metodicii Waldorf de a introduce într-un mod particular fiecare conținut, fie el noțional sau de formare a unor deprinderi; folosește ca mijloc de redare corpul uman, evidențiind intervale, tonuri muzicale, sunete rostite printr-o anumită expresie gestică a brațelor, a palmelor și a corpului, într-o unitate dinamică. Euritmia nu repreintă o simplă asociere a elementelor de meloterapie cu cele din registrul psihomotric, ea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
universală. Cu o informație temeinică și cu o bogată activitate de culegător, a formulat și principii cu privire la metoda de adunare și publicare a folclorului: Programa pentru adunarea materialului literaturii poporale și Despre modul de a aduna materialul literaturii populare. Cerea redarea exactă a versurilor, iar în privința prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a fondului, recunoscând că fiecare povestitor creează o nouă variantă. Intenționând să alcătuiască un corpus de folclor, ca oglindă a vieții poporului, a strâns basme, legende, cântece, balade, colinde, bocete
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Champfleury. Acesta își editează în 1857 articolele sub titlul Le Réalisme. Comiliton al său, prozatorul și criticul Louis Duranty scosese, cu un an înainte, periodicul „Le Réalisme”, ce promova reflectarea în artă a socialului și principiul accesibilității: „Realismul impune o redare exactă, completă, sinceră a mediului social, a epocii în care trăim [...]. Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.” Preluat de presa timpului, cuvântul numește scrierile celor doi promotori ai r., precum și romanele
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
prozatorul și criticul Louis Duranty scosese, cu un an înainte, periodicul „Le Réalisme”, ce promova reflectarea în artă a socialului și principiul accesibilității: „Realismul impune o redare exactă, completă, sinceră a mediului social, a epocii în care trăim [...]. Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.” Preluat de presa timpului, cuvântul numește scrierile celor doi promotori ai r., precum și romanele și piesele de teatru ale altor doi autori contemporani, Henri Monnier și Henri Murger
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
de orientare marxistă condiționează veridicitatea de reflectarea a ceea ce - din punctul ei de vedere - realitatea are esențial și semnificativ; ideologizând problematica artei, prezintă tipicul ca exponent prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a caracterelor tipice în împrejurări tipice”. Susținând că dezvăluirea adevărului vieții, tipizarea ar însemna în orânduirea capitalistă „demitizarea”, „defetișizarea” (Georg Lukács), zdruncinarea optimismului burgheziei, marxiștii atribuie r. un caracter critic prin definiție. Arta ar deveni, pentru factorii de progres
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]