1,713 matches
-
amintească de triada autor - text - cititor, relație realizată potrivit aceleiași mișcări de du - te - vino. Cu studiile dedicate receptării din anii ’70, triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu pre există lecturii. Potrivit perspectivei pragmatice și teoriilor receptării
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
enunțuri foarte tehnice, specializate, scientiste. Într-o epocă de mare intensificare a studiilor zise „obiective”, științifice, pozitiviste, vechile noțiuni de frumos, estetic, artă, gust, emoție estetică sunt, dacă nu eliminate cu totul, marginalizate. Efortul cel mai însemnat de analiză și redefinire a specificului literar aparține școlii formale ruse, preocuparea didactico-teoretică pentru „natura literaturii” fiind însă generală. Formalismul rus, apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea „literaturii în ea însăși” și „pentru ea însăși”, ca „fenomen particular având legi proprii” O altă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
dezvoltată conștiință de sine. Potrivit noilor teorii moderne literatura constituie doar un fapt de lectură Cu studiile dedicate receptării din anii ’70 , triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act.. Apare ideea de lectură ca recreație literară. Relația dintre lectură și scriitură este indisociabilă. Literatura nu mai poate fi redusă la text, deși are în mod obligatoriu un suport textual, ea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
antropogenie politică. După cum vom vedea, dacă până în secolul al XIX-lea școala avea funcția antropogenetică de fasonare a creștinului patriot prin obediența sa civică față de stăpânirea politică, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, formarea statului național român a condus la redefinirea școlii ca incubator ideologic al lui homo nationalis. România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest scop. Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
franceze. Performanța revoluționarilor francezi a fost depășită de Pol Pot în Cambodgia, care a resetat timpul istoric, prin instituirea "Anului Zero" în 1975, conform cronologiei convenționale. Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât prin redefinirea radicală a relației comunității cu propriul său trecut. Iar prin instituirea unui nou debut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât prin redefinirea radicală a relației comunității cu propriul său trecut. Iar prin instituirea unui nou debut al istoriei, relația cu trecutul este, pe de o parte, abrogată simbolic, în același timp în care este așezată pe un nou fundament. Nu este deloc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiu mai ales sugerează o concepție voluntaristă, de tip Renan, a naționalității, în care etnia nu este un criteriu de determinare a naționalității, iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară cristalizată de-a lungul secolului naționalist sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și interpretat după acest punct critic, se poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate își face un anumit ideal despre om, despre ceea ce trebuie să fie el, atît din punct de vedere intelectual, cît și fizic și moral", iar acest model uman este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o jumătate de deceniu, în paralel cu alte centre, la un an după pionieratul colegilor de la Universitatea din București. Dat fiind că studiile americane, la fel ca și studiile culturale, refuză o "îmblânzire" terminologică și metodologică, oferind un spațiu de redefiniri ideologice ale unor concepte importante, precum cel de cultură, este necesar ca o serie de puncte de reper și de cadre de referință să fie identificate și puse, sau repuse, în discuție. Început de titulari ai Facultății de Litere, acest
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
începuturile cu ceea ce se petrece azi. Voluntarismul caracteristic perioadei pionierilor eroici, al colonizării Americii, amestec de individualism protestant și de simț al comunității, stimulat de lupta cu greutățile, obstacolele și primejdiile, luptă ce definește existența pe o frontieră în continuă redefinire, a fost reciclat, chiar în perioada politicilor multiculturale contemporane, de candidatul Barack Obama, devenit al 44-lea președinte SUA cu sloganul "Yes, we can!". Foarte memorabil a fost și discursul, și recursul la, noua frontieră și la obstacolele, primejdiile și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de Margaret Thatcher. Sintagma este însă folosită în mod public, în sensul acceptat azi, de candidatul prezidențial Pat Buchanan în 1992 în discursul ținut la Convenția națională republicană. Buchanan vorbește despre un război religios pentru sufletul Americii, la fel de semnificativ pentru redefinirea identității sale naționale precum Războiul Rece. Deși discursul nu s-a bucurat de succesul scontat de candidat (Bush Sr., deja președinte la sfârșitul primului său mandat, a fost nominalizat de republicani, dar a pierdut alegerile în fața democratului Bill Clinton), sintagma
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pierdut alegerile în fața democratului Bill Clinton), sintagma a câștigat notorietate, exprimând antagonisme de tipul dreapta stânga, tradiționaliști moderniști, conservatori liberali (în sensul strict american al termenilor, încă o dată, vezi LIBERALISM și CONSERVATISM), adevăr absolut relativism etc. Un moment important în redefinirea și renegocierea acestor antagonisme în sânul societății americane l-a constituit șocul resimțit în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001 (vezi SEPTEMBER 11). Sintagma războaielor culturale a fost adoptată cu mult entuziasm de o serie de jurnaliști americani, pentru care un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
decenii după desfășurarea cu succes a Mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), o altă barieră urma să fie depășită, prin alegerea primului președinte american de culoare. Indubitabil, experiența frontierei este unul din miturile fondatoare ale identității americane în continuă redefinire, pe care Blazek și Glenday o caută și în explorarea mitologiilor americane așa cum apar ele în literatura contemporană. Ei identifică romancieri precum Cormac McCarthy (vezi) și o poetă precum Jorie Graham, ce își exprimă clar dorința de a reconecta America
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Roosevelt, care a reactualizat doctrina Monroe (vezi MONROE DOCTRINE) pentru ceea ce avea să se numească secolul american. Deși atât Monroe cât și Theodore Roosevelt se găsesc dincolo de zona istorică asupra căreia se concentrează acest volum, impactul celor două doctrine în redefiniri ale politicii externe americane, în special în timpul Războiului Rece, a fost considerabil. Roosevelt trece de la politica de izolaționism, care fusese standardul politicii externe americane de la Războiul de Independență (cu mici excepții), spre forme din ce în ce mai distincte de intervenționism, sub etichete mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se prăbușesc, lucrurile se schimbă. Cu doar 30 de ani în urmă, lanțuri de magazine precum Woolworth sau Kmart păreau lipsite de concurență. Nimeni nu bănuia că va apărea un întreprinzător unic pe nume Sam Walton, care va contribui la redefinirea peisajului comerțului cu amănuntul, prin magazinele sale Wal-Mart. Alte companii-simbol aparent imbatabile precum Polaroid, IBM, Nortel sau Xerox au ajuns în situația de a-și apăra teritoriul. Standardele sociale și culturale ale mapamondului s-au modificat, după evenimente precum dezmembrarea
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
acțiunile șefului într-un context acceptabil. Chiar dacă nu ești de acord cu el și îl antipatizezi, îți va fi mai ușor să-l ignori. în termeni simpli, recontextualizarea înseamnă să înveți să privești lucrurile dintr-o altă perspectivă și presupune redefinirea motivațiilor acțiunilor altcuiva în termeni pozitivi și mult mai ușor de acceptat. De exemplu, să presupunem că ai un șef care are obiceiul să-și bată joc de cei din jur. îți spui în sinea ta: „Ce ticălos arogant!”. Chiar dacă
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
tot atâtea redescoperiri ale lumii în conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, în care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, în înțeles alchimic, a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizând „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra într-o rețea de raporturi inedite, spărgând tiparele admise, în spectacolul mereu reînnoit al unei ars combinatoria niciodată satisfăcută de propriile performanțe. Programul anticonvențional transpărea și în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
postmoderniștii din Țară se leapădă zgomotoși de specificul național, ca Ion Bogdan Lefter și ca mulți alții. Oare și după aceste probe d-l Negoiță va continua să parieze pe conceptul de postmodernism ? Tot ce se poate, fiindcă optează pentru redefinirea conceptului: În concluzie propunem o definiție nouă, conform căreia postmodernismul înseamnă o restaurație a premodernului religios, în condițiile mileniului trei, așa cum rezultă din interesul pentru Cina de Taină, pentru Leonardo da Vinci și pentru filmul The Passion făcut de Mel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și «teatrul» invizibil”, LAI, 1995, 28; Alex. Ștefănescu, Despre Ibsen în stilul lui Ibsen, RL, 1995, 38; Mircea Morariu, Punctul liminar al teatrului modern, F, 1995, 9; Iulian Boldea, Despre Ibsen și „teatrul invizibil”, VTRA, 1995, 9; Diana Adamek, O redefinire a teatrului occidental, TR, 1995, 50; Ulici, Lit. rom., I, 497-500; Valeriu Cristea, „Am rămas curat”, ALA, 1997, 367; Ion Buzera, Eseistica universitară, R, 1997, 3-4; Dicț. esențial, 869-870; Ruxandra Cesereanu, Cioran ca Rastignac, Ciadaev, Oblomov și epigon al lui
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
al Revoluției), ei intrau automat, cu drepturi depline, În comunitatea popoarelor europene civilizate. În măsura În care se va dovedi că și ei sunt Însuflețiți de ideile libertății, apartenența la Europa nu va mai constitui o problemă. Se poate observa, În concluzie, că redefinirea criteriilor de apartenență la spațiul european, din punctul de vedere al imaginilor construite de intelectualii români, ținea cont, În mod prioritar, de necesitățile ideologice ale momentului. „Europa” românilor ardeleni (ca și a altor creatori de heteroimagini politice dintr-o epocă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Claritatea presupune și abilitate În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o pluralitate de perspective utlizând strategiile primare ale creativității ne susțin În dezvoltarea acestei abilități. 5. (E) Factorul E, din modelul SPACE, reprezintă empatia. Din perspectiva autorului, empatia este un sentiment Împărtăși de două persoane. El trece de la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate aduce cercetarea dumneavoastră în contextul discutat. -Încheiați această secțiune a raportului prin redefinirea problemei, evidențiind relațiile între concepte și suportul explicativ al demersului. 5.3. Obiectivele și ipotezele cercetării Acestea pot fi prezentate într-o secțiune distinctă a raportului de cercetare sau pot fi inserate ca subcapitol în secțiunea destinată descrierii metodologiei de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe care le-au luat au inclus naționalizarea oricărei forme de proprietate privată, colectivizarea agriculturii, industrializarea forțată și migrarea masivă din mediul rural în cel urban. Mai mult, procesul de sistematizare planificat să înceapă în anii ’70 urmărea de asemenea redefinirea spațiului rural pentru a crea noi regiuni urbane community free. Exemplele de mișcări sociale din Europa, în contrast cu minimele reacții din România susțin ideea că încă există bariere puternice împotriva procesului de congregare a indivizilor. Dacă măsuri politice similare au determinat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]