3,034 matches
-
unei pietre unghiulare perfectă în falsitatea ei le-a lăsat deschise ca o gură căscată a umanului în fața întunericului mai târziu sătul de așteptare a reînceput să le adune le-a rotunjit apoi unit aripile într-un final absurd a redevenit groapa de gânduri a ființelor rătăcite nici un terapeut nu a mai încercat să-i alunge depresia a rămas în așteptare până când a învățat tăcerea întunericul a devenit lumină în punctul albastru al apelor el însuși a devenit poet acum scrie
REFORMULARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363643_a_364972]
-
Secolul XXI este ceva special. Fără religie ne ducem cu toții în Iad. Ai înțeles, idiotule? Vasile Doi se simți jignit. Plecă la treburile lui care nu erau de nici unele. Se decise să scrie. Cândva fusese un copil sensibil, timid, visător. Redeveni copil. Credul până la capăt. Vorbea cu norii, cu cerșetorii, cu câinii, cu cine se nimerea. Calea Lactee deveni un reper absolut. Când cerul era înnorat desena cu închipuirea toate stelele. Important nu este să ai cizme sau ghete solide, ci fericire
VASILE DOI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363745_a_365074]
-
luminozitatea printre roboții lui acum vorbesc tandru cu el în fond este unicul iubit loial rămâne acolo aproape invizibil pentru cuvintele rostite sau scrise adesea în bătaie de joc în care simt acut indiferența continui gestul apoi calculatorul pornește și redevin eu însămi robot tastez aproape fără întrerupere poveștile orbilor care și-au regăsit limanul într-un șarpe pe jumătate viu în care au rămas rădăcini multe rădăcini ca o hartă a pașilor pierduți prin roua gândurilor refuzate amânate prismă! - se
ANUNŢ TĂCUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363762_a_365091]
-
un gest de profundă umanitate, au creat și momente solemne, înmormântându-și în comun morții. Abia acolo, în bestiala violență a frontului, am găsit superba manifestare a simbolului Crăciunului: creație întru Bine.. Și abia atunci creștinii din ambele tabere au redevenit creștini întru Cuvântul Domnului. Acel moment de pace și de frățietate britanico-germano-franceză, când armatele, trăindu-și fiecare clipă gata să izbucnească o înfruntare, acum, prin reciprică înțelegere, deveniseră prietene, acel moment - spun - s-a sublimat într-o solidaritate unică în
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
dacă va fi unită. În ultimii ani ai secolului trecut Europa a fost în permanență un potențial teatru de război; nu a existat o conștiința europeană, întrucât a fost dominată de un naționalism distrugător. Astăzi, Europa întrunește toate condițiile să redevină, cu adevărat, o mare putere economică, militară, culturală, dar pentru asta e nevoie să fie unită și independentă, să scape de haosul material, în primul rând de mizeria morală existentă pe acest continent, ca și pe întreaga planetă. Numai cu
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
toate gândurile noastre sunt bete... Știu, zilele astea, toate sunt la fel... Ursul bătrân a ieșit din bârlog doar în grădina lui, zoologică, dorul de mine ți s-a retras în cochilia lui, nestatornică, pâinea cea de toate zilele a redevenit intermediară, tacâmurile de pește sunt la modă, ca odinioară... scrisoarea de la mine, din nou, n-ai primit-o! Știu, toate sunt la fel, zilele astea, iubito... Un poem Să te îmbraci cu sufletul meu să îl speli când vrei tu
UN POET DE CALIBRU, VALENTIN LEAHU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349113_a_350442]
-
alamă. Așa îl cunoscusem pe Culiță, viitorul nostru coleg. Dar moldovenii lui îi pronunțau numele într-un mod foarte ciudat: Culițî. Mai pronunțau și ei altele foarte ciudat. Până la urmă, însă, ne-am obișnuit unii cu alții și toate au redevenit firești. Iar ei și-au mai adaptat vorbele după pronunția noastră. Amănuntele acestei prime întâlniri mi-au rămas foarte vii în minte. Mi s-au păstrat și alte întâmplări ale vremurilor de atunci în memorie, dar mai învălmășit, din ce în ce mai învălmășit
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR ,,Omul însuși este o iluzie,, spunea cineva. El există doar prin simțurile lui cât este viu și atemporal prin simțurile altora ( rude, prieteni, cititori , admiratori ) după ce redevine parte a materiei neorganizate în alt sistem universal. Așezarea în vârful lanțului trofic, este ,poate, cea mai mare iluzie a lui . Ideea că este creator de unelte, sisteme, prin care ( crede el ) preia anumite funcții ce aparțin doar universului creator
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
având în vedere formele violente de manifertare a naturii din ultima vreme. Omul însă este dotat cu inteligență, conștiință de sine și poate la momentul potrivit își va da seama că trebuie să respecte legile universului dacă nu vrea să redevină prea curând ce a fost inițial; un simplu atom,o simplă moleculă ce rătăcea bâjbâind prin haosul universal. de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
amintiri, Despre trăirile spuse și nespuse, așterne timpul cearcăne- n priviri. Nimeni nu știe, ce ascunzi în sine, și câte patimi ai trăit pe ascuns, câte speranțe nu mai vin la tine, și câte inimi naive ai fi străpuns. Plecând, redevenim copacul obosit, spălat de viață-n adieri de vânt, Ne desfrunzim singurătatea, spășit, fără să să cerem cuiva legământ. , Ne vor înlocui alți puieți de viață, cu rădăcinile profunde în viitor, iar noi vom adormi, fără speranță, ca elefanții care
COPACUL CARE PLEACĂ de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348624_a_349953]
-
de conștiincios dregătoriile peste care au fost puși. Guvernatorul era foarte mulțumit de devotamentul celor doi. După numai câțiva ani, atât casa lui Noam, cât și cea a lui Dagan, ieșiră bine din sărăcie. Încetul cu încetul, averea lor creștea, redevenea, măcar în parte, cum fusese înainte de faliment. Dagan se gândea mereu că e dator lui Noam, dar acesta refuza întotdeauna să audă de înapoierea averii sacrificate. Zicea prietenului său că răsplata pentru faptele bune vine de sus, de la Iahve, și
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
în diferite slujbe ale guvernatorului, primind și ei lefuri și case frumoase în incinta cetății Ninive. Când se văzu iarăși bogat, Noam îl ajută și pe Dagan să-și răscumpere vechile sale tarabe din bazar, încât, în scurt timp, Dagan redeveni același negustor influent, cum fusese înainte de faliment. Și niciodată Noam nu voise să primească înapoi datoria de la Dagan, spunând că Iahve îi dăduse însutit înapoi față de cât ajutase el pe prietenul său la nevoie. Mulți ani după aceea, treburile în
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
de a găsi resurse de putere, voință și curaj, spre a transforma destinul în calea deschisă către mai departe, de a reuși și, de ce nu, de a prospera. Subtil, autoarea nutrește speranța că pământul sacrei sale glii va reînflori, va redeveni un picior de plai, pe-o gură de rai, un loc în care cu siguranță Dumnezeu își va face lăcaș etern spre pază și mângâiere. Trecerea este lină, pacea regăsită după o viață de trudă, însă pragul trecerii nu poate
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
între rădăcini. Mă simt destul de bine acolo, dar sufletul nu mi-e împăcat. Nu sunt fericită, n-am liniște. Și aștept, aștept... — Ce? întrebă Octavia. Broscuța se întoarse spre ea și o cercetă cu ochii ei blânzi și bulbucați. — Să redevin ce-am fost. Ar fi și timpul. După calculele mele, au trecut aproape o sută de ani... O sută de ani! exclamă Octavia. E mult o sută de ani? Broscuța izbucni în râs. — Of, of, of, prostuță ce ești, zise
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
a lovit peste față cu o algă rece și subțire ca un bici. „Broască să fii, a zis, și așa să rămâi, până în ceasul când te voi uita. Când vremea te va scoate din gândul și din inima mea, o să redevii Lina cea frumoasă, la fel de chipeșă și de tânără cum ești în noaptea asta. Până atunci însă vei fi o broscuță cenușie și neînsemnată și vei locui, iată, chiar în bulboana aceea”. A isprăvit de vorbit și apa l-a sorbit
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
comun, este adevărat minoritar, pe Huni. Transilvania a fost reconsiderată teritoriu Românesc abia sub domnia lui Mihai Viteazu[3] care a cucerit si a domnit cu trei peceți peste Valahia, Transilvania și Moldova. După mai puțin de un an Transilvania redevine sub suzeranitatea Ungariei prin trădarea generalului Basta care a dispus omorârea domnitorului Mihai Viteazu. Mult timp principat în suzeranitatea Ungariei, Transilvania este alipită Regatului României în 1919 iar regele Ferdinand I[4] se încoronează simbolic la Alba Iulia ca Rege
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
vulture ori ești șarpe ori ești om, Nu poți visa de te-adâncești în somn. Iubesc, învăț, n-am încetat nicicând, Până voi fi cenușă ori pământ, Iar prin iubire-nvăț de două ori, Primind lumina sunt luminofor. Primind sărutul redevin bărbat, Eu știu și nopțile în care m-ai visat. VOCE-N PUSTIU Umblu-n pustiu, Găsesc un izvor, Vreau să-l sorb, El se retrage, dispare, Trece o pasăre-n zbor, Este imaginația mea, Aud o voce, „nu ești
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
folosit. Mai întâi el consemnează o situație de fapt, la zi, o realitate imediată. Apoi el cade oarecum în uitare un timp, se estompează și își pierde din actualitate și se diluează între multe alte informați care vin peste el. Redevine important când se cercetează, repus în relație cu evenimente pe care le-a consemnat, de data aceasta corelat cu urmările reale pe care le-a consemnat și capătă intrinsec o valoare specială. În plus, așa cum aminteam anterior, astăzi putem să
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
iubirii, Flori aruncă-n zbor asupra-mi, valchirii, Surâzând mă poartă-ncet către Valhalla Spre a-mi vindeca dorul de tine,boala Ce-mi pătrunse-n suflet și în gand. Și-acum Grațiile mă cheamă înspre Avalun. Doar în Eliseum redevin eon... Dulce status-qvo! Kyrie Eleison! Dar nu-i la fel Raiul pentru orișicare, Ci dup-a sa fire,tot altfel apare. Unul vede-ntinsă de-aur o câmpie, Asupra-i plutind o ceața-argintie Ce colo se leagă parca într-un
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
cu sașiile și am fost mirat că mie mi-au ieșit din prima drepte fără nici o problemă peste câțiva ani. Se vorbea de culori, de transparente, de reveniri, de multistrat cu semitransparente. Toate aceste informații s-au sedimentat și au redevenit active mult mai tarziu. Spunea cineva că suntem noi lumea, înconjurați de un câmp informațional așa cum este atmosferă, ionosfera, câmp din care fiecare preia informațiile dorite dacă este acordat pe o anume frecvență, că aparatul de radio. Conectarea este mai
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
simboluri consacrate cu privire la relațiile dintre oameni și scopul comun al omenirii, acum le-a sosit momentul. Prin mesajul ei de pace și de armonie deplină cu Cosmosul, cu oamenii și cu Dumnezeu, aceasta Cupola ar putea face ca Europa să redevină leagănul civilizațiilor lumii, ceea ce nu ar putea face nici o acțiune politică sau militară. Europa și întrega lume liberă va pași pe un alt drum dacă va trece la acțiunea de construcție a acestei Cupole transcedentale. Este vorba de bolta omului
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]
-
RSS Ucraina, Rusia, Ucraina..., limba a trecut și ea nu o dată prin suferința colonizării. De aceea, Sofia Rotaru a trebuit un timp să poarte un nume rusificat, pentru ca apoi, îndrumată de Edita Pieha să și-l aducă la forma românească, redevenind Sofia Rotaru! Când Fuego a cântat la Marșenița, frații Sofiei Rotaru l-au primit cu dragoste de frate, pentru că puterea acestei dragoste-i adevărată, e moldovenească, iar dacă nu-i, înseamnă că Moldova și-a pierdut inima printre străini și
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
05 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului încântătoare scenă de teatru e aura umană la teatru îmi place cel mai mult când se dau la o parte aripile cortinei jocul reflectoarelor și gongul de final știu că după ultima scenă fiecare redevine ceea ce este gust și miezul acțiunilor piesa nu e scrisă în van rar când cel ce a scris pachetele de dialog lasă cale liberă deschiderii aripilor actorii intră în rol sunt mulți dar unul singur devine flacără a rolului publicul
TEATRUL AUREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350211_a_351540]
-
poate în viața reală nu ni se întâmplă prea des, sau să ne sperie, să ne acopere de mister, să ne arunce într-un thriller pe care avem impresia că îl putem plăti chiar cu viața? Să ne ajute să redevenim inocenți sau să ne facă să ne credem, la rându-ne, eroi de cinema? Să ne deschidă drumul către infinit sau către noi înșine? Cine știe... Poate că toate variantele de mai sus sunt valabile... Tind să cred că e
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
gata. „Dacă un om viu îl bea, își schimbă aspectul fizic și dobândește nemurirea, iar dacă este turnat peste mormântul cuiva, acela învie”, i-a comunicat vrăjitoarea. „Minunat!”, exclamă Zala, căreia astfel i-a revenit speranța. Nu numai că va redeveni frumoasă, dar va dobândi și nemurirea! Trebuia să se grăbească însă, fiindcă Hada nu putuse prepara decât o singură porție, care putea fi băută doar în timp de o săptămână. * Însă, așa după cum nimeni nu putuse anticipa că Zala avea
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]