1,579 matches
-
pedeapsă în ceruri pentru toate faptele bune și pentru toate fărdelegile. "Mare este Domnul nostru și mare este tăria Lui, și priceperii Lui nu este număr." - Și este lumea cealaltă? insistă, în chip curios, Costache. -- Dacă ar fi, zise Stănică, reeditând vechea discuție cu bătrânul, ar fi venit până acum unul să ne vestească. - Iartă-l, Doamne, că nu știe ce spune, se rugă părintele,teatral, ridicând mâinile spre tavan. - Ascultă, preasfinte, e adevărat că Dumnezeu e bun? - Tu zici, fiule
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
amețeala aeriană din chemările lor nesigure rămîne-vor străine înțelegerii noastre tulburi? Viața-i înveșnicirea clipei de teamă nemângâiată în care Adam, proaspăt izgonit din rai, și-a dat seama de nemăsuratul pierderii și de nesfârșitul pierzaniei ce-l așteaptă. Nu reedităm cu toții - în cursul viețuirii - iluminarea deznădăjduită a acelei nemiloase clipe? Moștenirea primului om este lumina întîii deznădejdi. Când stelele se vor preschimba-n pumnale și inima-mi va zbura spre ele, toate laolaltă n-o vor sfâșia până într-atît ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
că tot ceea ce trăim se determină într-o lume de valori nouă, într-o ordine și un stil incomparabil. Cultura românească este o cultură adamitică, fiindcă tot ce se naște în ea n-are precedent. (Și în sens peiorativ.) Fiecare reedităm destinul lui Adam; decât, acesta a fost scos din paradis, iar noi dintr-un mare somn istoric. Adamismul poate paraliza numai sufletele slabe, fără elan profetic, fără instinct combativ și voință de afirmare personală. Nu că el n-ar fi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tranziției a fost corectă, era de așteptat ca procesul de schimbare să meargă satisfăcător. Dar atunci când strategia însăși este sursa rateurilor? Acestea tind să fie prezentate doar ca erori în aplicarea strategiei sau efecte ale intervenției unor factori externi. Este reeditată paradigma leibniziană a lumilor posibile: „Trăim mereu în cea mai bună lume posibilă”. Tranziția pe care am adoptat-o modelează cea mai bună lume posibilă. O asemenea paradigmă este însă mai puțin credibilă în lumea actuală. Epistemologia problemelor cu soluții
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Les foules", în Le Spleen de Paris. 109P. de Felice, Foules en délire, extases collectives, Albin Michel, Paris, 1947, p. 372. 110 C. Mackay, Extraordinary Popular Desilusions and the Madness of the Crawd, L.C. Page Wells, Vermont, apărută în 1847, reeditată în 1932. 111P. Fauconnet, La responsabilité, Alcan, Paris, 1920, p. 341. 112G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p. 20. 113A. Vierkandt, op. cit., p. 432. 114G. Faulbert, op. cit., p. 330 și p. 368. 115G. Le Bon, La Psychologie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
revoltă muncitorească”; alte voci consideră că ecourile revoltei de la Brașov au depășit situația reală, au exagerat-o. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri că ar putea reedita curajul din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut că protestaseră fiindcă le ajunsese „sărăcia la os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru copiii lor. Sunt mândri că au mărșăluit în coloană și au cântat Deșteaptă-te, române
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sau a „cititorului” („Poezia modernă e un pumn mutînd fălcile cititorului” - citim În Pe marginea unui festin). În ultimă instanță, această ruptură se manifestă ca izolare mîndră a poetului - nou geniu romantic neînțeles - cu afișarea disprețului suveran față de „cercul strîmt” reeditat În societatea contemporană: „Zgîrciți, numărați-vă În fiecare seară Înainte de culcare puținele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiți-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist și mulțumit și adormiți fără vise și fără poeme, ca În trezie”. Orice
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
stalinismxe "„stalinism"ului era una a marilor lipsuri cu care erau silite să se confrunte prin excelență femeile. Statul la coadă a devenit ocupație fundamentală, iar raționalizarea consumului, o politică de statxe "„stat". România ultimului deceniu de comunismxe "„comunism" a reeditat acest model printr-o politică de umilire totală prin lipsuri și raționalizări. S-au creat noi moduri de viață, inclusiv noi roluri în familiexe "„familie", legate de omniprezența statului la coadă și de noile strategii de supraviețuire prin diminuarea drastică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1998: „Feminismul ca politică a modernizării”, în vol. Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, coord. Alina Mungiu Pippidi, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela, 1999: Societatea Retro, Editura Trei, București. Miroiu, Mihaela, 2002: Convenio. Despre natură, femei și morală (1996), reeditată la Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela, 2003a: Politici ale echității de gen. Ghid pentru învățământul universitar din Europa Centrală și de Est, Editura Politeia, SNSPA, București. Miroiu, Mihaela, 2003b: „Despre politica «ultimei inegalități»”, în Pasti V., Ultima inegalitate. Relațiile de gen
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nr. 7, Université de Paris 7, 1998. 22 M. Augé, Symbole, fonction, histoire, Hachette, Paris, 1979. 23 A se vedea, în afară de M. Augé (ibid.), remarcabila prezentare coordonată de F. Pouillon, L'anthropologie économique. Courants et problèmes, Maspéro, Paris, 1976. 24 Reeditate în Rationalité et irrationalité..., op. cit. 25 M. Godelier, L'idéel et le matériel, Livre de poche, Paris, 1984. 26 Iată de ce publicăm încă o dată la sfârșitul acestui capitol un scurt articol având în centru banii în contextul din Madagascar din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de Acrivița cu prostia. Ea știe că are ,,toane’’ și-și avertizează slugile să țină seama de ele: amenință cu bătaia și cu poliția, adică cu îndoita constrângere nedreaptă constrângere nedreaptă, a timpurilor în care neofeudalitatea fanariotă depășise asprimea feudală, reeditând parcă brutalitatea regimului sclavagist. Acrivița este o femeie cu ,,ifos’’ ciocoiesc, stă ,,tot posacă și ncruntată’’, ca unii stăpânitori tirani din trecutul nostru medieval, nu se lasă îmbunată și sărutată de soțul ei care o adoră, sau simulează drăgălășenia ca să
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu însușirea de a ,,dezîndrăci’’ pe eventualele victime ale ,,bolii’’ reprezintă răsplata binelui făcut de acesta. Târgul dintre cei doi implică însă, și sensuri a ceva mai ascunse. Reluându-și atributele de Aghiuță, diavolul face victime din alte femei care reeditează comportamentul isteroid-satanic al Acriviței. Dorința umană a eroului de a se răzbuna pe întreaga speță femeiască se contopește aici cu ideea că unicul leac al îndrăcirii este chiar intervenția diavolului. Împrejurarea că pentru aplicarea acestui ,,tratament’’, în cele din urmă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aceea decât natura înțeleasă ca muzeu imens, iar omul, care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
forma cea mai grațioasă a spațialității, pe care ne-o pune la îndemînă topologia matematicilor. Ceea ce reabilitează deci individualul este tocmai faptul că individualul e Christo-phor ("purtător de Christ"), theo-phor ("purtător de zeu"), ba chiar Dii-phor ("purtător de Zeus"), că reeditează așadar lupta dintre Zeus și Cronos. Sigur că acest fel de a gândi lucrurile nu rezolvă problema eternității ca eternitate și că el lasă să subziste "problema Atlantidelor". Dar în probleme insolubile, de tipul acesteia, trebuie să vii de asemenea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de desene, lucrate cu minuție extremă, vreme de aproape doi ani. E un proiect în care am pus suflet și la originea căruia se află Editura. I-am dat lui Cărtărescu în urmă cu 4-5 ani o carte pentru copii reeditată în Occident an de an, care s-a născut prin colaborarea dintre un scriitor și un grafician. O carte despre pitici (despre "gnomi"), a cărei poantă stătea în faptul că ființe imaginare erau tratate după regula realismului extrem. Era ca și cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Commission to the Council, The European Parliament, The European Economic and Social Committee and The Committee of the Regions on Equality between Women and Men, 2005, www.labourline.org. ștefan, Cristina, Familia monoparentală. O abordare politică, Editura Arefeană, București, 2004 (reeditată la Editura Polirom, Iași, 2006). Swers, Michèle, „Understanding the policy impact of electing women: Evidence from research on congress and state legislatures”, în PS: Political Science and Politics, vol. 34, nr. 2, 2001, p. 217-220. Teșiu, Roxana, „Discriminarea femeilor în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de necesitate, îmbătați de parfumul de epocă, sălășluit la bibliotecă la sala cu „Periodice", unii încercăm să demonstrăm că ceea ce s-a scris, cu mulți ani în urmă,, are încă valabilitate. Revista „Iconar" de la Rădăuți, scoasă prin anii 1935-1938 este reeditată de noul „Iconar" din ...1996. * Liga culturală, buletinul secției Bârlad Liga Culturală, buletinul secției Bârlad, apare trimestrial, editat în perioada 1910‐ 1914, în 16 pagini, la Tipografia Nouă Toriceli Slobozeanu, iar mai târziu la Tipografia Neculai P. Peiu Bârlad. Apărea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
același timp, membru-simpatizant al partidului lui Ilie Verdeț, o lacrimă (cum îi place să se numească)... ambulantă pe ruta Chișinău-București. „Creații” de acest fel s-au produs cu o nesimțire voinicească. Multiplicată în tiraje enorme, revizuită (poleită stilistic și ideologic), reeditată aproape anual cu prilejul sărbătorilor marcate cu roșu în calendar, această „literatură artistică formativă și modelatoare” a acoperit ca o groasă plasmă toxică întreaga Basarabie, în timp ce deasupra juca tontoroiul, jubilând, scriitorul sovietic moldovean - „Baciul mieilor chirilici”, cum metaforic și-a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
niște sensuri confirmate și certitudini istorice pentru generațiile viitoare, deveneau imune la tentațiile unor lecturi alternative. Ziua de 1 decembrie 1918 concentra, pentru totdeauna, memoria exemplară a Unirii, așa cum a ajuns și în manualele școlare. Programe școlare și granițe politice Reeditate de atâtea ori, cărțile părintelui Lupaș se așezau tot mai aproape de emoțiile contemporanilor jucând, oarecum, rolul unor jurnale cinematografice "de actualități". Astfel, ediția din 1941, revăzută și completată de către autor "în clipe de grea neliniște, când Țara întreagă aștepta cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
in Historical Discourse, în "Representations", iarna 2000, nr. 69, p. 127. 9 Pierre Nora (ed.), Les Lieux de Mémoire, Gallimard, Paris, 1984, La République (vol. 1); 1986; La Nation (3 vol.); 1992, Les France (3 vol.). Întreaga lucrare a fost reeditată în trei volume, tot la Gallimard, în 1997 ediție din care vom cita în continuare. 10 Nu este singurul periodic de anvergură consacrat noii orientări. "History and Theory", "Representations", "Le Débat" (editat de Pierre Nora) sunt, și ele, titluri la fel de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Științe Istorice din România (vezi articolul Un subiect fierbinte: istoria în școală, în "Magazin istoric", septembrie 1991, serie nouă, p. 3). 101 Ibidem. 102 Ibidem. În anii 1990-1991, s-a folosit pentru suplinirea lipsei de manuale credibile o ediție reeditată în grabă a lucrării lui P. P. Panaitescu, Istoria Românilor pentru clasa a VIII-a secundară, din 1942. Nu a fost o soluție viabilă, limbajul, informația și conceptele fiind prea departe de așteptările cititorilor. Restituția integrală a valorilor ante-comuniste s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Lucia, Neagu Vasilica, Nuțu Constantin, Istoria Evului Mediu. Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990, p. 124, 126. Acest manual a fost utilizat în anul școlar 1990-1991 pentru clasa a VI-a, apoi a fost reeditat pentru uzul clasei a V-a, până la apariția manualelor alternative, în 1998. 153 Dar nu și în manualul redactat de Monica Dvorski, Ioan Grosu, Andrei Pippidi, Istorie. Manual pentru clasa a VI-a, Editura Corint, București, 1998. 154 Valentin Băluțoiu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să reluăm integral datele bibliografice corespunzătoare, pentru evitarea confuziilor. 19 N. Basilescu, Roumanie dans la guerre et dans la paix, Paris, 1919. 20 Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919, vol. I-II, apărute inițial în 1922 și 1924, reeditate în 1925-1927 și apoi în 1989. Lucrarea lui documenta și detalia percepțiile martorului direct. În memoriile publicate mult mai târziu de fiul său regăsim, în linii mari, aceeași viziune, nealterată de versiunile ulterioare ale relatării evenimentelor: "pentru România, războiul nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fondul serios" este mai puțin vizibil în Apokolokyntosis și doar pe alocuri atribuibil episoadelor în care este atacată, implicit, ideea cezarului neîndurător, neapărat lipsit de inteligență, forma parodică nu exclude o anumită seriozitate a "înțepăturilor" livrești, prin care autorul latin reeditează cunoașterea poemelor homerice. Dialogul intertextual dintre două nume ilustre, unul mitologic, altul desemnând o persoană istorică reală, ambele coborâte la rangul de antieroi, reprezintă o dovadă a erudiției auctoriale, confirmată și atunci când parodia stilului epopeic atinge apogeul, într-un poem
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în atenția publicului pe care îl îndrăgea, de o strategie comodă, în orice caz rodnică. Văzând de ce mare apreciere se bucura una dintre cărțile populare la modă, intitulată pompos Marile și neprețuitele Cronici ale marelui și enormului uriaș Gargantua... și reeditată în 1532 cu prilejul târgului anual din Lyon, hotărăște să preia suportul epic popular și să-l reconstruiască erudit, introducând noi episoade, noi stiluri și limbaje și totodată denunțându-și, cu umor, țintele favorite, pe care le-a expus în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]