1,191 matches
-
SMC trebuie să se bazeze mai degrabă pe prevenirea erorilor și nu pe simpla detectare și corectare a acestora; se minimizează în acest fel costurile globale și cresc performanțele economice; *SMC trebuie perfecționat continuu în funcție de schimbările organizatorice, modificarea reglementărilor, îmbunătățirea referențialelor, schimbarea tehnologiilor de fabricație; * SMC trebuie să asigure satisfacerea clientului și realizarea de lucrări de calitate la timp, de prima dată și în mod continuu. Implementarea și susținerea unui SMC este de natură să aducă importante beneficii unei organizații, prin
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
auditului este identificarea posibilitatilor de îmbunătățire a calității unui SMC, unui proces sau unui produs. Auditul nu se confundă cu supravegherea calității, care reprezintă ansamblul activităților de monitorizare a unui produs, pentru a se asigura că îndeplinește cerințele specificate în referențiale și nici cu inspecția care reprezintă ansamblul activităților de măsurare, examinare, încercare, evaluare a caracteristicilor unui produs pe parcursul execuției acestuia și la inspecția finală, în scopul deciziei de acceptare sau respingere. Unele înregistrări ale rezultatelor obținute la supravegheri și inspecții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
restrânse: * să evalueze inițial un furnizor, atunci când se dorește stabilirea unei relații contractuale; * să verifice, în cadrul unei relații contractuale, dacă sistemul calității furnizorului continuă să satisfacă condițiile contractuale și dacă este implementat; * să evalueze sistemul calității unei organizații în raport cu un referențial (Manualul Calității sau un standard referitor la sistemul calității). Auditurile pof fi curente sau pot fi impuse de modificări semnificative ale sistemului calității din cadrul organizației, ale calității procesului, produsului sau serviciului sau de necesitatea de a urmări o acțiune corectivă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
Henri Michaux.89 Este, poate, singura învățătură pe care o poate ilustra simulacrul de psihanaliză pe care l-am făcut. Dar unde o fi acel "ailleurs" (altunde)? Fiecare interpret întâlnit pe drumul investigațiilor mele l-a pus într-un topos (referențial sau simbolic), astfel încât, de la un punct, am încetat să mai citesc ce se spune despre el pentru că până la urmă, aș ajunge la o serie din ce în ce mai lungă de "nici aici..." sau ceea poate complica totul "nici acolo" (unde-l caută comentatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
informației care se culege prin intermediul chestionarului. Desigur trebuie să luăm în calcul și sensibilitatea la natura temelor precum și dezirabilitatea socială, mecanismele de protecție a eului, reacția de prestigiu, limitele memoriei umane dar probabil cea mai delicată problemă este cea a referențialului ontic. "Noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ar avea un referențial ontic identic... nu e vorba de faptul că indivizii au păreri diferite despre fapte, situații, evenimente, personalități, etc. ceea ce reprezintă conținutul sondajelor de altfel ci acela că obiectul întrebării
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
calcul și sensibilitatea la natura temelor precum și dezirabilitatea socială, mecanismele de protecție a eului, reacția de prestigiu, limitele memoriei umane dar probabil cea mai delicată problemă este cea a referențialului ontic. "Noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ar avea un referențial ontic identic... nu e vorba de faptul că indivizii au păreri diferite despre fapte, situații, evenimente, personalități, etc. ceea ce reprezintă conținutul sondajelor de altfel ci acela că obiectul întrebării nu este același." (T. Rotariu, P. Iluț, 1997). Desigur la chestionarele
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
politică unde odată cu trecerea timpului este probabil să se producă abateri ale preferințelor în funcție de factorii externi care afectează sistemul. Dacă folosim eșantioane diferite apare, din punct de vedere al validității, problematică calcularea unui coeficient de corelație datorită imposibilității stabilirii unui referențial. Într-o asemenea situație, am recomandat necesitatea efectuării de măsurători din două în două săptămâni pentru a compensa fluctuația opiniilor. * Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. * Fidelitatea măsurată prin consistența
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
demontat, pentru a dezvălui o iluzie: nu reprezenta realitatea, ci compunea o lume care să convingă asupra realității ei. Referințialitatea se manifestă în trei situații propuse de cercetătoare pentru ilustrarea intertextualității-semn: o intertextualitatea substitutivă (s.a.), care semnalează imposibilitatea scrierii literare referențiale în același timp în care pagina ascunde, de fapt, realitatea. Scriitorul recurge la bibliotecă, pentru a ieși din situație, ca soluție de mijloc între ficțiune și redarea unor experiențe de o referențialitate acceptabilă; o intertextualitatea deschisă permite lectorului să perceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la bibliotecă, pentru a ieși din situație, ca soluție de mijloc între ficțiune și redarea unor experiențe de o referențialitate acceptabilă; o intertextualitatea deschisă permite lectorului să perceapă în text, dincolo de specifi citățile literare, semnele lumii; fără a fi direct referențiale, semnele trimit, totuși, la spațiu extraliterar, la modul general (istoric, social); o intertextualitatea integrantă oferă cititorului, provizoriu, prilejul de a citi lumea în direct; de exemplu, colajul are de multe ori ca obiectiv să pună realul în artă, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asta nu se poate. (8) [P8] Avantajul unei mari colecții [P8'] este că îi permite copilului să aprofundeze mai ușor subiectul. Să analizăm structura secvențială din [P12] plecînd de la folosirea pronumelui demonstrativ asta. Vom susține teza non-denominării sau a non-clasificării referențiale a lui asta (G. Kleiber, 1987). Demonstrativul neutru nu poate apărea decît dacă subiectul este ceva non-clasificat, neprecizat. Totuși, [P12] se sustrage analizei și aparent infirmă ipoteza noastră. Cu toate acestea, în acest caz, asta nu fixează direct "cărțile", ci
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și P2), celelalte două (P3) și (P4) dintr-o singură frază. Vom insista mai întîi pe mișcarea dinamică a construcției progresive a unei reprezentări discursive. În primul paragraf, discursul este ancorat din punct de vedere enunțiativ (a), secvențial (b) și referențial (c): (a) Enunțiativ, enunțul "[...] Rosary ajunge la Vozes do Mar" trasează anaforic evenimentele ("povestirea" de la Benveniste): evenimentele ulterioare se vor raporta unele la altele, fără să facă trimitere la aici-acum din enunțare. Verbele la prezent din narațiune: "sosește", "cade", "dorește
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
la prezent este confirmată prin ȘI care leagă întreaga creație. (b) Secvențial, șirul astfel construit și confirmat prin ultimul auxiliar aspectual al prezentului "nu întîrzie să" subliniază începutul unei continuări narative în care descrierea actorilor joacă un rol esențial. (c) Referențial, textul narativ construiește o lume pe care o populează cu obiecte și cu actori bine definiți. După cum scria U. Eco (1985), "mă gîndesc că pentru a povesti, înainte de toate, trebuie să-ți construiești un univers decorat în cele mai mici
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
altele) care îl alcătuiesc. O înlănțuire de propoziții narative nu reprezintă, în sine, o intrigă elementară. Pentru ca un segment de propoziții să formeze o intrigă și implicit un text coerent, trebuie să existe legături de identitate referențială; de fapt, inferențele referențiale permit stabilirea unor raporturi între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o simplă reiterare lingvistică a unui interpretant actualizat anterior. De fapt, cititorul nu leagă pronumele "ea" de personajul "Gisela, fiica guvernatorului", chiar dacă este cel mai apropiat segment. Ambiguitatea nu poate fi complet înlăturată decît prin introducerea, în materie de fenomene referențiale, a noțiunilor de memorie discursivă și de cunoaștere împărtășită. Cu siguranță, inferența este legată de semnificatul lingvistic al secvenței "Rosary sosește", dar prezența ei este asigurată prin cunoașterea universului comun care îi include pe enunțător și pe destinatar: este nevoie
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
CAPITOLUL IX CERTIFICAREA ÎN MANAGEMENTUL CALITĂȚII 1. Cadrul conceptual al certificării calității Certificarea reprezintă o procedură de atestare a conformității unui produs, a unui serviciu, proces sau sistem de organizare a întreprinderii în raport cu un referențial prestabilit (standard, specificație tehnică etc.). Procedura implică intervenția unei organizații neutre, care are toate atributele pentru a prezenta o credibilitate maximă, organizație denumită “organism de certificare” și care are dreptul de a emite și acorda un certificat. Recunoașterea oficială a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3156]
-
de întreprindere și a verificărilor periodice efectuate de organismul de certificare. 3. Certificarea sistemelor de management al calității Certificarea de sistem este o procedură prin care se atestă că un sistem al calității implementat de către o organizație este în conformitate cu un referențial din cadrul standardelor din seria ISO 9000 (SR EN ISO 9001 Sisteme de management al calității. Cerințe). Certificarea poate fi făcută și pe baza unui alt standard sau document normativ, cu condiția ca organismul de certificare să dovedească faptul că documentele
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3156]
-
de joc. În primul rând, un joc al mimesis-ului ce este exterior subiectului și înțelege arta în diferite forme și o interpretează artificial. Astfel, la nivelul mimesis-ului arta devine subiect al jocului pentru experimentul artistic. Produsul nu poate fi decât referențial și îndepărtează subiectul de adevăr. Iar în al doilea rând, un joc interior al artei ce rămâne neschimbat și lucrează în sfera imitației. Arta, prin jocul său intern, se prezintă și se performează. În această situație, jocul fucționează automat, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
colectivă a survenit pe două filoane: ideologic și științific, rezultând așadar o specie de umanism formal sau juridic, alături de o altă variantă, fondată pe conținutul psihic și pe atributele concrete ale ființei. Că manifestare politică, cele două s-au regăsit referențial în promovarea pandemocratismului, respectiv în preferință pentru modelul protecționist. Fără să fie contradictorii la modul absolut, pandemocratismul și protecționismul corespund totuși unor structuri mentale diferite, în măsura în care presupun înclinația imaginar-afectivă către obiectul generic asumat interior (relație introvertă), sau către obiectul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Într-o anumită măsură am putea vorbi aici despre o "prioritate a paradigmelor" în sensul acreditat de Th. S. Kuhn, care are și el în vedere mai multe accepțiuni ale termenului de "paradigmă" (Vasile Tonoiu, Dialectică și relativism. Ideea de referențial, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978, pp. 157-159). 15 Termenul îi aparține lui Kuhn (cf. V. Tonoiu, op. cit., p. 158). 16 Într-un comentariu referitor la concepția lui Kuhn, V. Tonoiu arată că "o paradigmă poate ghida cercetările fără să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că în "trecerea de la o paradigmă în stare de criză la o nouă paradigmă" nu mai avem de-a face cu un proces linear, cumulativ, progresiv, ci "mai degrabă cu reconstrucția pe noi fundamente, care schimbă în mod semnificativ vechiul referențial" (V. Tonoiu, op. cit., p. 174). 176 Gabriel Liiceanu, Cearta cu filozofia. Eseuri, București, Editura Humanitas, 1992, p. 75. Citatul face parte din eseul Sistem și fragment, unde găsim o profundă analiză a raportului dintre cele două tipuri de discurs filozofic
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
această întrebare retorică, nu ne referim neapărat la schimbări în cadre date (când, într-o anumită perioadă, cadrele nu sunt puse în discuție, iar autoritatea paradigmelor nu constituie un obiect de controversă), ci mai ales la schimbări ale cadrului (ale "referențialului", după expresia lui V. Tonoiu 56), adică atunci când se trece de la o paradigmă la alta în momentele de criză ale "științei normale" (vezi I, notele 175 și 197). Avem în vedere, așadar, nu atât o evoluție în sincronie niște simple
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Psychologie und Ethik der Persönlichkeit, Halle, Max Niemeyer Verlag, 1927. Idem, Wilhelm von Humboldt und die Humanitätsidee, Berlin, (ed. a II-a), 1928. Idem, Der Sinn der Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, Berlin, 1929. Vasile Tonoiu, Dialectică și relativism. Ideea de referențial, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978. Hans Vaihinger, Die Philosophie des Als Ob, Leipzig, Verlag von Felix Meiner, 1918. Tudor Vianu, Structura sufletească în Filozofia culturii (Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979). Idem, Epocile criticii literare în Opere, vol
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asociație, ne punem întrebarea, legitimă din perspectiva unei alte probleme ce o vom aborda mai departe, cea a dimensiunilor comunității, parte a cărei comunități este statul? Doar Communitas, sau umanitatea ar putea reprezenta o asemenea comunitate, întorcându-ne astfel la referențialul comtean, depășit de mult în analizele sociale. MacIver alege altă cale pentru a aborda acest subiect. Mai întâi arată că unii gânditori (Hegel și mai ales neohegelienii care au scris despre stat cum ar fi Fouillée), plecând de la ideea că
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
propria sa experiență la clasă, că există tăceri-nedumeriri, tăceri-vinovății, tăceri-proteste, tăceri-aprobări, tăceri-laborioase (se gândește intens), tăceri-provocatoare, tăceri-indiferente, tăceri-obositoare, tăceri-stimulative, tăceri-condamnări, tăceri-zgomotoase, tăceri-pedeapsă, tăceri-obraznice etc., exprimate atât de copii, cât și de profesor. Dacă, de regulă, comunicarea verbală este purtătoarea dimensiunii referențiale a actului comunicării, paraverbalul și, vom vedea, nonverbalul sunt implicate mai ales în realizarea dimensiunilor operațional-metodologică și atitudinală. Faptul are consecințe extrem de importante în actul didactic, neconștientizarea acestui aspect putând avea consecințe surprinzătoare. Comunicarea nonverbală (CNV). Informația este codificată și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]