1,482 matches
-
prin semne, prin semnificația acestora. Cu alte cuvinte, prezența unei senzații poate fi dedusă doar din prezența altei senzații, care o urmează și de care depinde. Focul ce atinge pielea nu este cauza durerii, ci doar anunțătorul acestei dureri. Elementele reflectate mental interacționează asemenea celor din câmpul mecanicii newtoniene. Cu deosebirea doar că aici ele sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu este cauza durerii, ci doar anunțătorul acestei dureri. Elementele reflectate mental interacționează asemenea celor din câmpul mecanicii newtoniene. Cu deosebirea doar că aici ele sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar pe calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate fi sursă a cunoașterii doar prin introspecție. În lucrarea sa, Teoria vederii, publicată în 1709, Berkeley contrapune câmpului fizic pe cel geometric
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
va fi sau nu conștientă, aceasta are întotdeauna aceeași însemnătate. Conștiința poate să însoțească sau nu reflectarea senzorială, aceasta din urmă doar putând duce cu obligativitate spre satisfacerea nevoilor organismului. O va putea face conștient, pozitiv sau negativ, în măsura în care stimulii reflectați vor fi capabili să dea naștere unei senzații, unor procese psihice, unor activități superior organizate celor strict neuronale. Acestea sunt procese care au valoare direcțională, au propria lor "busolă" de orientare a întregii activități a organismului, pentru a putea supraviețui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Numai că, fiziologii au trebuit să admită că reflectarea senzorială este deopotrivă un fapt de conștiință. Această situație i-a încurcat serios pe o bună parte din fiziologi care, în loc să caute izvoarele acesteia mai departe pe linie cauzală în lucrurile reflectate, în natura acestora, au admis că procesele respective se pot datora unor transformări deosebite în activitatea nervilor. Se făcea referire la acele situații experimentale empirice când asupra receptorilor se acționa mecanic sau electric cu agenți stimulatori neobișnuiți, iar acești stimuli
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
astfel de premise, Müller a ajuns la concluzia că la nivelul conștiinței nervii senzoriali nu reflectă propriu-zis proprietățile externe ale lucrurilor, ci dau doar ocazie pentru declanșarea unor "energii specifice", și prin asta contribuie la clădirea în receptori a obiectelor reflectate. Dacă formularea unei asemenea ipoteze pentru începuturile activității unui neurochirurg ca Bell poate fi scuzabilă, aceleași circumstanțe atenuante, lui Muller nu i se mai pot acorda cu aceeași ușurință. După Müller, senzațiile ne oferă informații nu prin receptarea acțiunii agenților
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se mai pot acorda cu aceeași ușurință. După Müller, senzațiile ne oferă informații nu prin receptarea acțiunii agenților stimulatori prin intensitatea, forma acestora, lucrurilor recepționate, ci prin starea "nervoasă specifică" pe care o generează, care creează respectivele proprietăți ale lucrurilor reflectate. Senzația nu este expresia reflectării proprietăților calitative de diferite feluri ale obiectelor, ci expresia conștientizării stării nervoase în raport cu acțiunea unor agenți stimulatori. Aceste diferențe de energii interioare fac ca lucrurile să difere între ele la nivelul diferitelor modalități senzoriale. Nici
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de discriminare cu mult mai complexe decât dinamica energetică a unui impuls nervos. Părerea lui Müller a fost că fiziologia, în acest sens, poate să fie foarte bine ajutată de estetica transcedentală a lui Kant. Conform acestei teorii, schema spațială reflectată a lucrurilor este de natură apriorică, stare în care, ea este prezentă în conștiință. Müller, chiar, își propune să "fiziologizeze" această perspectivă de gândire teoretică, să o transforme într-o proprietate de reflectare senzorială spațială distinctă, localizabilă la nivelul structurilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu atât mai dificilă cu cât aceasta este cauzată de prezența nemijlocită a unor agenți stimulatori externi. Din această cauză, senzația, ca fenomen psihic, nu este definită ca atare și se pot analiza doar anumite calități ale acesteia, ale lucrului reflectat. Mai mult, acestor calități ale obiectelor de a fi reflectate senzorial, Helmholtz le va da o interpretare kantiană, aflată la mijlocul drumului între o interpretarea cauzală și o alta lăsată indeterminată. Helmholtz nu și-a putut da seama ce pericol reprezintă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
produs de elaborare, rezultat din interacțiunea constructivă dintre organizarea structurilor neuropsihice și influențele agenților stimulatori din exterior. Problema reflectării senzoriale Helmholtz a formulat-o în următorii termeni: cum să se stabilească un raport cauzal între senzația reflectării și mediul exterior, reflectat, dacă elementele care fac această reflectare posibilă adică modalitatea senzorială se află din punct de vedere anatomic și structural, de fapt, în raporturi de independență totală față de acest mediu. Soluția la această problemă Helmholtz a dat-o prin formularea unei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acest mediu. Soluția la această problemă Helmholtz a dat-o prin formularea unei teorii a semnelor: senzația se raportează la mediul înconjurător pe calea semnelor sau simbolurilor, semne care prin conținutul lor nu se aseamănă prin nimic cu proprietățile lucrurilor reflectate, dar prin efectele lor organice devin suficiente pentru a asigura reușita acțiunii. Cea mai importantă contribuție a studiilor experimentale ale lui Helmholtz s-a referit la demonstrarea dependenței funcționării modalităților senzoriale de obiectul reflectat. Din toate situațiile experimentale a reieșit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aseamănă prin nimic cu proprietățile lucrurilor reflectate, dar prin efectele lor organice devin suficiente pentru a asigura reușita acțiunii. Cea mai importantă contribuție a studiilor experimentale ale lui Helmholtz s-a referit la demonstrarea dependenței funcționării modalităților senzoriale de obiectul reflectat. Din toate situațiile experimentale a reieșit cât de important este să ai o bună vedere, necesitatea unei bune iluminări a obiectului de reflectat. Funcționarea optimă a aparatului vizual nu mai reprezintă țelul principal, dacă nu și unicul determinant al reflectării
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încearcă să dea răspuns la acele acte de reflectare mentală în care elaborarea formelor și legile de organizare a reflectării se sustrag introspecției. De aceea investigarea lor poate fi realizată doar prin procedee obiective de evocare ulterioară a actelor deja reflectate. Un alt rezultat merituos pus în serviciul teoriei lui Helmholtz l-a reprezentat problema anterior menționată a reflectării "inconștiente a succesiunii". El a arătat cum orice act psihic, pentru a se produce, se bazează pe suma condițiilor asemănătoare anterior întâlnite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
obiecte. Helmholtz a descoperit și a evidențiat rolul intervenției gândirii în angrenajul de reflectare a elementelor senzoriale, evidențiind înrudirea dintre ele, natura lor comună. În sprijinul teoriei sale a reflectării "inconștiente a succesiunii" este adusă și ideea după care imaginea reflectată nu este rodul ales al rațiunii, ci al capacității de comparare a actelor senzorio-motorii. În acest proces intervin în permanență reacțiile de mișcare a diferitelor segmente ale corpului. Pe această cale știința a ajunsă să stăvilească și zidul despărțitor reprezentativ
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să se raporteze la subiect, la intuiția sa sensibilă, pe de o parte, și la gândirea acestuia, pe de altă parte. Reflectarea conștientă este dependentă de existența prealabilă a acestei realități, ca una existentă "în sine", ca diferită de cea reflectată gândit, ca "pentru sine". Intuiția sensibilă a subiectului este oarbă fără concept, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, funcționează în vid. Intuiția sensibilă reprezintă o condiție a cunoașterii, care implică existența unui "eu", a cărui substanțialitate este dată de ceea ce
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Senzațiilor li s-au conferit proprietăți distincte, cum sunt direcționalitatea și diferențierea. Pe această bază ele servesc ca mijloc pentru identificarea și detașarea obiectelor, a condițiilor necesare pentru producerea acțiunii (a), ca și pentru a orienta această acțiune în raport cu obiectul reflectat (b). În formularea sa inițială, ca activitate neuronală, reflexul a fost interpretat mecanic, prin asemuire cu funcționarea unui "ceasornic". Ulterior însă, pentru a reprezenta mai bine activitatea creierului, a fost imaginat un sistem mecanic diferit, mai perfecționat, care funcționează pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organismul este capabil să decidă asupra producerii reflectării psihice, că funcționarea acesteia nu se poate reduce la aceea a unei simple mașinării fizico-chimice, perspectivă care în momentul următor ar deveni neputincioasă în a explica marea diversitate de forme și conținuturi reflectate proprii vieții psihice. Fără această deschidere conceptuală și metodologică, fenomenele subiective de conștiință ar fi rămas fapte epife-nomenale. Or, Wundt n-a acceptat punctul de vedere al unei asemenea fiziologii, motiv temeinic să se despartă de dascălul său, pentru ca pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a însemnătății contextului. onform acestei teorii tot ceea ce se numește semnificație, spune el, poate fi dedus din "experiența" elementelor senzoriale, a relațiilor ce se stabilesc între aceste elemente. Percepția obiectelor din exterior rezultă dintr-o operație de sumare a obiectelor reflectate senzorial. Pe mai departe Titchener recunoaște că aceste elemente senzoriale se pot afla chiar și în afara sferei de reflectare a conștiinței. Numai că acolo ele continuă să-și păstreze însemnătatea, sămânța lor senzorială, care este suficientă pentru reproducerea întregului. Dacă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de senzație. Este filosofia pe care se clădește întreaga teorie funcționalistă a lui Dewey. La o analiză mai atentă de îndată întreaga argumentație demonstrează de fapt cum comportamentul este produsul unei construcții subiective, care nu are nici o legătură cu obiectul reflectat (cu focul). Dewey împreună cu J.S. Engle (1869-1949) au fost inițiatorii unui program psihologic mai laborios, cunoscut ca fiind al Școlii din Chicago. În acest program, rolul principal al conștiinței ar fi adaptarea la condițiile stimulative noi. În fața acestora, organismul se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cele două zone reflectate pe creier în ordinea succesivității receptate. Cu asemenea fundamente experimentale s-a procedat la explicarea fenomenului de reflectare psihică. Explicarea acestuia nu mai putea fi făcută în acord cu vechea soluție a însumării elementelor de senzații reflectate. Ceea ce se producea senzorial se raporta în alt fel la suportul fiziologic al elementelor reflectate fiecare separat, era mai mult decât simpla sumare a acestor elemente. Percepția mișcării era astfel esențialmente diferită, era expresia unei succesiuni care nu-și mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a procedat la explicarea fenomenului de reflectare psihică. Explicarea acestuia nu mai putea fi făcută în acord cu vechea soluție a însumării elementelor de senzații reflectate. Ceea ce se producea senzorial se raporta în alt fel la suportul fiziologic al elementelor reflectate fiecare separat, era mai mult decât simpla sumare a acestor elemente. Percepția mișcării era astfel esențialmente diferită, era expresia unei succesiuni care nu-și mai avea reprezentarea în excitațiile retineale până atunci invocate. Experiențele lui Wertheimer au avut câștig de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în acord cu noua însemnătate a situației dată de problema ivită. Conceptul cel nou este cel de insight (intuiție), care va genera pe mai departe nenumărate discuții și dispute. În acord cu vechile teorii, "atomii" senzoriali, de întrepătrundere dintre elementele reflectate, considerați (asociativ) ca stând la baza reflectării, ascultau de legi de funcționare asemănătoare cu cele care acționează în fizică și fiziologie. Köhler propune însă aici o soluție diferită, potrivit căreia între-pătrunderea dintre aceste elemente reflectate se face în acord cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzoriali, de întrepătrundere dintre elementele reflectate, considerați (asociativ) ca stând la baza reflectării, ascultau de legi de funcționare asemănătoare cu cele care acționează în fizică și fiziologie. Köhler propune însă aici o soluție diferită, potrivit căreia între-pătrunderea dintre aceste elemente reflectate se face în acord cu alte legi, cu cele de organizare a gestaltului. Legile din fizică, dacă trebuie să fie invocate, trebuie să se refere la forma sau structura de suport a gestaltului, a "întregului". Cu această fizică, gestaltiștii s-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
face referire în teoria gestaltistă își are originea în monada deja lansată de Leibniz, cu ajutorul căreia a fost deja stabilită o primă corelație dintre domeniul fizicii și cel al conștiinței. Gestaltiștii au postulat existența unui corespondent izomorfic fizic al structurilor reflectate, al celor ce stau la baza activității psihice, cu ceea ce se întâmplă în organizarea gestaltului. Însemnătatea izomorfismului postulat constă în corespondența unui element sau a unor grupe de elemente din obiectul reflectat cu elementele de compunere a gestaltului. Gestaltiștii consideră
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
considerau că între diferiții centri nervoși există doar o legătură mecanică directă, ca și cei pentru care tuturor manifestărilor psihice trebuia să le fie indicat corespondentul direct neurofiziologic erau de opinii diferite. Soluția propusă de gestaltiști, a izomorfismului elementelor structurale reflectate, a fost o alternativă tot mai larg acceptată, în defavoarea paralelismului psihofizic, cu care, la acea vreme, se explica interrelația dintre conștiință și substratul său fiziologic. Era deja formulată dinainte de către Georg Müller foarte populara "axiomă a psihofizicii". După aceasta, la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unde din obiectul de cunoaștere al psihologiei au fost scoase faptele de conștiință, unde accentul se punea pe caracterele și proprietățile comportamentului, pe cele care să conducă la succes și eficiență, singurele care se integrau sistemului. În acest fel, imaginii reflectate de subiect, realizate prin actele psihice, i s-au putut adăuga teme investigative noi, cum sunt direcționalitatea, orientarea cu scop, variabilitatea comportamentală, disponibilitatea de învățare ș.a. Realizarea acestor obiective a fost subordonată inițial doar cauzei darwiniste, a adaptării organismului la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]