1,838 matches
-
ne poată primi. Și, te rog, fă-o acum! Fata își înghiți guma și o luă înaintea lor. Mal se gândi: e un cuceritor - nu-l lăsa să conducă ostilitățile. Platoul avea un aer de peșteră: pereți acoperiți cu cabluri, reflectoare, aparate de filmat pe care cu rotile, niște cai anemici legați de stâlpi și lume care lâncezea, fără să facă absolut nimic. Chiar în mijloc se găsea un cort indian măsliniu, confecționat în mod evident din surplusurile armatei, cu simboluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ca să dea impresia că ar aparține vreunei brave căpetenii. Asupra cortului și a celor patru actori care stăteau pe vine în fața lui - un bătrân alb, pseudo-indian, și trei mexicani pseudo-indieni sub treizeci de ani - erau ațintite camere de filmat și reflectoare pe trepiede. Fata îi opri la câțiva pași în fața camerelor, șoptindu-le: — Iată-i. Ăia care par niște amanți latino. Bătrânul șef de trib intona cuvinte de pace. Cei trei tineri viteji rostiră - cu un accent mexican curat - niște replici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pași în dreptul ușii. Danny se întoarse și văzu o umbră retrăgându-se. Ieși să vadă despre ce era vorba, dar nu desluși decât spatele unui bărbat ce se îndrepta rapid spre un banc de lucru cu aparate de filmat și reflectoare. Se repezi într-acolo. Bărbatul stătea în fața lui, cu mâinile în buzunare - postura clasică de „N-am nimic de ascuns”. Danny îl încolți, dezamăgit că era un tânăr scund, fără urme de arsuri pe față, în cel mai rău caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pământ, desenând opturi cu piciorul. — Da, domnule. Atunci spune-mi ce treburi mai învârteau și cu cine le învârteau, pentru că dacă cineva pe-aici știe ceva, atunci tu ești acela. Nu-i așa? Băiatul își făcu de lucru cu un reflector, stând cu spatele la Danny. — Erau împreună de mult, dar le plăcea să se întâlnească și cu alți tipi. Georgie era așa, mai necioplit, și trăia pe seama lui Duane, deși mai făcea și el câte ceva uneori, când găsea vreun client prin agenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
platoul 23. Plăcuța de pe perete îi confirmă că Masacrul tomohakului era încă în producție. Ușa era deschisă. Danny auzi împușcături, se uită înăuntru și văzu cum un cowboy și un indian schimbau focuri de armă în fața unor coline de carton. Reflectoarele erau îndreptate spre ei, iar aparatele de filmat înregistrau. Mexicanul pe care îl văzuse în fața morgii mătura zăpada artificială din fața altui decor, cu bizoni la păscut pictați pe fundal. Danny se lipi de peretele care ducea într-acolo. Mexicanul ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
tău să aibă parte de o interpretare hilară, m-am gândit dezgustată. Josephine nu avea dreptate. N-aveam nici în clin, nici în mânecă cu derbedeii, nu eram deloc așa cum credea ea. Spre marea mea ușurare, în după-amiaza aia, lumina reflectorului a căzut din nou asupra lui Neil. Și nu s-a pomenit nici un cuvânt de chestionarul meu. Josephine a decis că pacienții au avut destule șanse să-l ajute pe Neil și că era momentul ca în scenă să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o să ne spui. Cât a mai durat ședința, nimeni nu mi-a mai acordat nici un pic de atenție. Misty mă făcuse de rușine, dar, în același timp, nu mă puteam împiedica s-o urăsc fiindcă-mi furase locul de sub lumina reflectorului. După ședință, când m-am dus în sala de mese, Misty plângea și, spre marea mea îngrijorare, Chris aproape că i se așezase în poală. Când am intrat, Chris a ridicat ochii și s-a uitat la mine, dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
zona cărților. Niciodată n-o urâsem pe Vivian mai tare decât o uram în clipa aia. În seara cea mare a lui Luke, începuse prin a-și asuma toate meritele pentru succesul lui, pentru ca apoi să-l scoată din lumina reflectoarelor. și separarea de Mather-Hollinger? Era o perspectivă îngrozitoare. Compania aia făcuse cât de puțin putuse ca să-i protejeze pe angajații lui Vivian de abuzurile ei - dar și așa, tot era mai bine decât deloc. Nici nu voiam să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Marga îl ridică, încet, de subțiori. Îl privește atent absent pe domn’ doctor. Domn’ Marga îl ia de după umeri și îl împinge, ușor, spre fundul holului. Sunt două trepte acolo, în fundul holului: un fel de podium, ca o scenă, sub reflectorul din tavan. Acolo, în fund, se servește masa. Gazda si musafir alături, pe cele două scaune înalte, de o parte și de alta a mesei lungi, din capătul holului. Candelabrul din centru a dispărut în întuneric. Colțul domestic e luminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
servește masa. Gazda si musafir alături, pe cele două scaune înalte, de o parte și de alta a mesei lungi, din capătul holului. Candelabrul din centru a dispărut în întuneric. Colțul domestic e luminat doar de globul alb, ca un reflector proiectat deasupra feței de masă albe. Tacâmuri argintate, șervete, pahare mari, pahare mici, sunetul lor dement, subțiat, de cristal, farfurii mici mari adânci... parcă și Tolea mănâncă. Din când în când se schimbă farfuriile, felurile. Vasile ridică șervetul căzut lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cât mai repede, fără urmă. În noaptea care se spulbera, în zorii care îl înghițeau, spulberându-l. Înainta în ora gri, ora agresiunii iminente. Simțea frisonul epileptic. Incercuit, fără scăpare. Noapte, pustiu. Se aud, în apropiere, macaralele lucrând sub jetul reflectoarelor la PALATUL ALB al viitorului, sediul circului exemplar și surdomut, unde va trona Președintele exemplar al Asociației Exemplare. Strada scrâșnește, frântă sub șenilele transportatoarelor nocturne. Se transportă pereți de marmură, conducte, butoaie cu păcură, dale de beton, clanțe și robinete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
masa pentru ruletă și zarurile rostogolindu-se înăbușit pe plușul verde, crupierul de la masa de bacara vorbind în șoaptă, cu un accent străin, uleios. Sala de bal de la parter, cu separeuri de piele lucioasă și cântăreața scăldată în lumina unui reflector, cu voce afumată și rochie sclipitoare, argintie. Asta era recuzita care punea lucrurile pe roate, dar nimeni nu venea doar pentru băutură, pentru jocurile de noroc sau pentru muzică, nici măcar dacă în seara respectivă cântăreața era Rita Hayworth, adusă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
greu să-mi închipui că-l știu pe tip, cu atât mai puțin că am cinat împreună aseară. Adam poartă un smoching alb și e la o petrecere din L.A. Arată relaxat, bronzat, fericit și în largul său în lumina reflectoarelor. Mă întreb când a fost făcută poza. Mă întreb dacă a văzut-o. Până la urmă, e o realizare pentru un actor irlandez să apară într-o revistă americană de succes ca asta. Deodată mă simt foarte nesigură. Până la urmă, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
clipa În care aud În spatele meu o voce care strigă „Emma !“, Îl pun Înapoi. Mă Întorc și tresar, surprinsă. În fața mea se află Connor, În costum și cu un pahar de vin În mână, cu părul blond strălucind În lumina reflectoarelor. Are o cravată nouă, remarc imediat. Cu buline mari galbene, pe fond albastru. Nu-mi place. — Connor ! Ce-i cu tine aici ? spun uluită. — Am primit o foaie volantă de la Lissy, Îmi răspunde, ușor agresiv. Întotdeauna mi-a plăcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
bune urări, Pippa Brady, Redactor‑șef EDITURA PARADIGM: TE AJUTĂM SĂ TE AJUȚI SINGUR URMEAZĂ SĂ APARĂ: Supraviețuind în junglă de Gen. de brigadă Roger Flintwood Trei La douăsprezece fără cinci a doua zi încă mă mai aflu sub puternicele reflectoare din platoul emisiunii Cafeaua de dimineață, întrebându‑mă cât va mai dura. De regulă, rubrica mea de sfaturi financiare se termină la 11.40, dar toți au fost atât de captivați de tipa aia paranormală care crede că e reincarnarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
eu intru cu pași nesiguri la Sephora. Sinceră să fiu, mă simt ușor amețită. Și, în clipa în care împing ușa, mă simt și mai amețită. O, Doamne. E mai decât credeam. Muzica bubuie în boxe, fetele se vântură sub reflectoare, iar tipi îmbrăcați foarte la modă, cu tricouri polo și șepci negre, înmânează pungi cu cadouri. Mă uit ca vrăjită în jur: n‑am văzut în viața mea atâtea farduri. Șiruri întregi de rujuri. Șiruri întregi de lacuri de unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
verde, când intră Clare Edwards. E îmbrăcată cu un compleu verde închis care nu o prea avantajează și... o fi imaginația mea de vină, sau cineva i‑a făcut un machial prea palid? O să fie galbenă ca lămâia în lumina reflectoarelor. Chloe, mă gândesc și‑mi ascund cu greu un mic surâs. — A, zice Clare, părând destul de neliniștită când mă vede, bună, Becky. — Bună, Clare, zic. Nu ne‑am văzut de mult. — Da. Ei. Își împreunează mâinile. Mi‑a părut rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
schimbările trupului ei. Conștientă că acesta înflorește. Vede în oglindă că ochii îi devin mai strălucitori, că i se pârguiește silueta. Talia i se micșorează, în timp ce sânii îi înmuguresc. E convinsă că șansa ei e aproape. Noaptea, visează că lumina reflectoarelor o urmărește pe ea, doar pe ea. Îmi urmez bunicul și ne îndreptăm spre casă. Nu renunț la actorie. Nu mi s-a dat rolul pe care voiam să-l joc. Mă plictiseam. Așteptarea era prea lungă. M-am săturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
concubina sa. Sunt conștientă de poziția mea. Rolul meu nu are consistență. Cu toate acestea, iluzia este disponibilă, dacă mă muncesc să o creez. Sunt, încă, soția oficială a lui Mao. Trebuie să ajung pe scenă. Deși slabe, sunt încă reflectoare deasupra capului meu. Oamenii lui Mao au încercat să-mi ia costumul. Simt cum trag de mâneci. Dar nu-i voi da drumul. Mă țin de titlul meu. Nu voi lăsa ca magia personajului meu să se estompeze. Speranța mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de mulți ani, nu mă mai supără insomnia. Arunc cât colo somniferele. Când mă trezesc, nu mă mai simt amenințată de rivalele mele. Nici măcar Wang Guang-mei nu mă mai îngrijorează. Deși ea și Liu, soțul ei, se bucură de luminile reflectoarelor, eu prevăd că zilele lor sunt numărate. * Vicepreședintele Liu nu-și dă seama deloc că acesta e momentul în care Mao începe să-i poarte pică. Intriga începepe când Liu e ocupat cu încercarea de a salva națiunea. Liu închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se sacrifică pentru popor. Yu alege actrițe care seamănă cu mine la înfățișare ca să joace în rolul principal. El mă liniștește. După ce m-am ocupat de chestiunile zilei, vin pe platou. Mă simt acasă în studiouri. Așa a fost mereu. Reflectoarele mă calmează. Mao a plecat iar în sud cu trenul său. Habar nu am pe unde e. Îți ține programul secret. Și se răzgândește adesea. Încerc să-mi văd de treburile mele. Încerc să mă gândesc la binele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
place teribil! — Vă place? — Instalațiile mobile sunt În vogă, spuse ea, cu acea solemnitate nepământeană cu care specialiștii se referă la ultimul răcnet al modei. Foarte În vogă. Mai aruncă o privire prin garsonieră. Ochii ei de vultur, ca un reflector În mișcare, trecură peste mănunchiul de unelte, sârma, bucățile de metal și celălalte rămășițe de pe podea; pentru o clipă, mi s-a părut că fiecare gioarsă era evidențiată și etalată În toată splendoarea sa. Te implor, nu te uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Îi era gol și, deși scutit de pielea de găină, era la fel de subțire și de chel ca o lamă de gumă de mestecat. Mergem să dansăm? Întrebă Rachel, punând jos paharul gol. Fetele cu codițe și paiete se plasaseră În fața reflectoarelor principale și ne ofereau o demonstrație de cum se dansează pe o astfel de muzică. Probabil că era nevoie să-și Încălzească picioarele goale. Razele de lumină le Încadrau fiece mișcare. Nu dansau chiar rău, iar atmosfera, spre deosebire de orice alt club
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dintre noi fiind Închis În spațiul câte unui cocon slab luminat. Mă simțeam de parcă Londra era toată numai a mea, iar eu Îmi patrulam teritoriul. Clădirile mărețe și frumoase de pe cheiul Tamisei Îmi păreau palate scăldate În lumina albă a reflectoarelor. Creierul funcționa În continuare, Într-o veselie. Doamne, ce poetică devin când sunt drogată. Când am ajuns În suburbiile Camden-ului, Rachel căscă și zise: — Mersi că m-ai târât afară, În seara asta. Chiar m-am simțit bine. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
acum. Trebuie să recunoști că e o diferență! După mine, sigur și-a făcut niște operații estetice și nu zici că și tenul e mai deschis la culoare? M-am holbat la ea uimită. — E doar o iluzie dată de reflectoare, Lesley, i-am zis cu blândețe. În zilele noastre, se pot realiza lucruri uluitoare cu ajutorul lămpilor cu halogen. — Serios? spuse ea, Încrețindu-și fruntea și examinând cu atenție revista. Aici scrie că are o boală de piele rară. Ușile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]