848 matches
-
transformare a structurii culturale a sistemului. Astfel, capacitatea distinctă a liberalismului de a oferi o explicație generală a variației socializării promite să subsumeze intuițiile neorealismului și instituționalismului într-o descriere mai amplă a evoluției istorice a politicii mondiale. Conceptul de reflexivitate este considerat central în modelul liberal al socializării. Potrivit lui Wendt, reflexivitatea se definește în termenii capacității unităților de auto-conștientizare critică și de schimbare culturală (Wendt, 1999, p. 375). Un sistem care a atins reflexivitatea cunoaște o transformare majoră a traiectoriei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de a oferi o explicație generală a variației socializării promite să subsumeze intuițiile neorealismului și instituționalismului într-o descriere mai amplă a evoluției istorice a politicii mondiale. Conceptul de reflexivitate este considerat central în modelul liberal al socializării. Potrivit lui Wendt, reflexivitatea se definește în termenii capacității unităților de auto-conștientizare critică și de schimbare culturală (Wendt, 1999, p. 375). Un sistem care a atins reflexivitatea cunoaște o transformare majoră a traiectoriei generale a socializării din interior. În aceste condiții, se deschide un
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
istorice a politicii mondiale. Conceptul de reflexivitate este considerat central în modelul liberal al socializării. Potrivit lui Wendt, reflexivitatea se definește în termenii capacității unităților de auto-conștientizare critică și de schimbare culturală (Wendt, 1999, p. 375). Un sistem care a atins reflexivitatea cunoaște o transformare majoră a traiectoriei generale a socializării din interior. În aceste condiții, se deschide un spațiu permisiv care încurajează actorii să adopte în mod voluntar transformări ale identității lor. După apariția unei mase critice de state liberale, se
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
normele liberale și aflate în centrul sistemului înseamnă că există și o serie amplă de stimulente funcționale și materiale pentru implicarea în cooperare și interacțiunea din punct de vedere comercial cu statele din nucleu. Totuși, un sistem care a atins reflexivitatea va permite, de asemenea, statelor să-și exercite calitatea de agent voluntar și să se alăture în mod liber nucleului. Se poate ca unele state să se împotrivească acestei tendințe, dar, pe termen lung, marile puteri nu vor avea această
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
culturală pe cele care nu fac acest lucru. Așadar, în timp, o serie de forțe sistemice încurajează apariția unui consens normativ în creștere în jurul păcii democratice. Acest fapt consolidează dominația unui nucleu cu tendințe către normele culturale liberale, astfel mărind reflexivitatea din sistem. Sistemul ca întreg intră într-un proces de tip "bulgăre de zăpadă", pe măsură ce schimbarea progresivă capătă forță istorică prin crearea unei bucle de retroacțiune pozitivă care se auto-consolidează. Acest proces este ilustrat în Figura 6.1. Pare plauzibil
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
derivă din implicare. Criza tranziției identității Chinei după 1989 este strâns legată de eșecul de a-și abandona politica externă realistă. În general, tiparul ajustării politicii externe poate fi privit ca reflectând modul prin care sistemul ca întreg a atins reflexivitatea. Unitățile au dobândit o marjă mare de acțiune independentă, care le reflectă capacitatea mărită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Prin urmare, putem afirma despre sistemul internațional că trece printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
critică și schimbare culturală. Prin urmare, putem afirma despre sistemul internațional că trece printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-un proces de socializare. Acest proces ciclic este rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări cu privire la natura cunoașterii oferite de lucrarea de față. Se afirmă că atingerea reflexivității este asociată cu îndepărtarea traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional de balanța de putere, și orientarea către pacea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări cu privire la natura cunoașterii oferite de lucrarea de față. Se afirmă că atingerea reflexivității este asociată cu îndepărtarea traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional de balanța de putere, și orientarea către pacea democratică. Această tendință comportamentală a fost identificată și măsurată în relație cu un set de criterii empirice prestabilite. Astfel, s-a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și măsurată în relație cu un set de criterii empirice prestabilite. Astfel, s-a dovedit că un set de posibile ipoteze socio-științifice reflectă o evaluare plauzibilă a proprietăților empirice ale sistemului internațional post-Război Rece. Totuși, concluzia că sistemul a atins reflexivitatea implică în mod logic că o abordare pur descriptivă și explicativă nu poate surprinde în mod adecvat ceea ce reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale sistemului internațional post-Război Rece. Totuși, concluzia că sistemul a atins reflexivitatea implică în mod logic că o abordare pur descriptivă și explicativă nu poate surprinde în mod adecvat ceea ce reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale ... pe care le constituie, și [devin capabile să treacă] la schimbarea lor" (Wendt, 1999, p. 76). Din evaluarea reflexivității de către Wendt decurg în mod logic două observații. Mai întâi
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale ... pe care le constituie, și [devin capabile să treacă] la schimbarea lor" (Wendt, 1999, p. 76). Din evaluarea reflexivității de către Wendt decurg în mod logic două observații. Mai întâi, cercetarea inclusă în lucrarea de față trebuie ea însăși înțeleasă ca parte a reflexivității din sistemul internațional, pe care o identifică. Cunoașterea tendințelor din relațiile internaționale după Războiul Rece reprezintă
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
le constituie, și [devin capabile să treacă] la schimbarea lor" (Wendt, 1999, p. 76). Din evaluarea reflexivității de către Wendt decurg în mod logic două observații. Mai întâi, cercetarea inclusă în lucrarea de față trebuie ea însăși înțeleasă ca parte a reflexivității din sistemul internațional, pe care o identifică. Cunoașterea tendințelor din relațiile internaționale după Războiul Rece reprezintă, prin urmare, o formulare socio-științifică explicită și formală tocmai a proceselor de auto-reflecție critică, pe care studiul urmărește să le discute. Invers, lucrarea trebuie
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Cunoașterea tendințelor din relațiile internaționale după Războiul Rece reprezintă, prin urmare, o formulare socio-științifică explicită și formală tocmai a proceselor de auto-reflecție critică, pe care studiul urmărește să le discute. Invers, lucrarea trebuie să fie privită și ca parte a reflexivității pe care o identifică. Dacă actorii devin conștienți că sistemul se află într-un proces de transformare, atunci acest fapt poate contribui activ la tiparul ajustărilor de politică externă care au loc în cadrul lui. Cunoașterea referitoare la existența unui mediu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
așteptările unei schimbări viitoare reprezintă un factor major pentru realizarea ei. Aceste aspecte teoretice despre natura și scopul investigației socioștiințifice au un impact direct asupra cunoașterii din studiul de față. Dacă vom concluziona că sistemul internațional a atins într-adevăr reflexivitatea, atunci acest studiu are un statut metodologic foarte diferit în raport cu majoritatea cercetărilor întreprinse în domeniul contemporan. Asemenea majorității cercetărilor, studiul face o serie de afirmații pozitive despre tendințele empirice din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Totuși, se recunoaște explicit și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
foarte diferit în raport cu majoritatea cercetărilor întreprinse în domeniul contemporan. Asemenea majorității cercetărilor, studiul face o serie de afirmații pozitive despre tendințele empirice din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Totuși, se recunoaște explicit și că descoperirile sunt atât o reflectare a reflexivității din sistemul internațional cercetat, cât și o contribuție la aceasta. Prin urmare, studiul adoptă o orientare în mod deschis critică, ce recunoaște faptul că cercetarea socio-științifică este ea însăși constant atrasă către tiparele de comportament pe care încearcă să le
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
atrasă către tiparele de comportament pe care încearcă să le explice. Această observație nu este o părtinire teoretică superficială, ci servește la identificarea completă a semnificației concluziilor la care a ajuns studiul de față. După cum recunoaște Wendt, o trăsătură a reflexivității ca proprietate unică sistemelor sociale constă în faptul că "ne oferă o perspectivă asupra mediului nostru social și ... deschide posibilitatea de a gândi într-un mod conștient de sine asupra direcției de urmat" (Wendt, 1999, p. 375). Natura dramatică și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pașnică în sistemul internațional. Bineînțeles că acest lucru ar presupune reducerea drastică a trupelor militare americane din Europa și din Asia. Mai mult, voluntarismul lui Johnson și accentul pus pe importanța opțiunilor strategice ale SUA ar putea indica faptul că reflexivitatea a devenit trăsătura principală a sistemului internațional post-Război Rece. După ce sistemul atinge reflexivitatea, se deschide un spațiu permisiv în care actorii dobândesc o capacitate sporită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Ce anume fac actorii individuali cu acest spațiu rămâne
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trupelor militare americane din Europa și din Asia. Mai mult, voluntarismul lui Johnson și accentul pus pe importanța opțiunilor strategice ale SUA ar putea indica faptul că reflexivitatea a devenit trăsătura principală a sistemului internațional post-Război Rece. După ce sistemul atinge reflexivitatea, se deschide un spațiu permisiv în care actorii dobândesc o capacitate sporită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Ce anume fac actorii individuali cu acest spațiu rămâne în mare parte la latitudinea lor, iar acest lucru permite, și chiar favorizează
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt asociate cu o perioadă de învățare accelerată și schimbare culturală. Efectele epocale permit inversări dialectice și perioade de progres istoric încetinit, care sunt cauzate de învățarea eșuată și de reacții împotriva tendințelor macro-istorice generale. În mod interesant, conceptul de reflexivitate face loc posibilității ca efectele de maturizare și cele epocale să funcționeze în tandem, chiar, în același moment istoric. Odată ce sistemul internațional atinge reflexivitatea, cascada normelor ce se produce deschide un spațiu în care actorii acceptă în mod voluntar schimbarea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cauzate de învățarea eșuată și de reacții împotriva tendințelor macro-istorice generale. În mod interesant, conceptul de reflexivitate face loc posibilității ca efectele de maturizare și cele epocale să funcționeze în tandem, chiar, în același moment istoric. Odată ce sistemul internațional atinge reflexivitatea, cascada normelor ce se produce deschide un spațiu în care actorii acceptă în mod voluntar schimbarea culturală. Întrucât acest spațiu critic este permisiv, învățarea eșuată reprezintă o posibilitate sistematică, iar acest lucru poate bloca ritmul general al progresului istoric. Cu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
41-42, 47-48, 50,52-53, 56, 67, 75-76, 78, 84-85, 88, 99, 106, 108-110, 112-113, 118-119, 121, 127, 130-131, 134-136, 143-145, 150-152, 157-160, 166-167, 169, 176, 178, 180 definiții / 29 Realismul mercantil / 110-111, 114, 160 Reciful Meiji / 103, 124 Recul / 175-178 Reflexivitate / 37-38, 55-56, 66, 71, 74, 144, 148-149, 164, 165-166, 177 definiții / 37-38 Reich, A. / 91 Republica Cehă / 85 Rittberger, V. / 82, 87 Robinson, T. W. / 122, 128, 136 Ruggie, J. G. / 59 Ruhe, V. / 82 Rusia / 32, 43, 51, 72
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
perioadă a consolidării neomodernismului postbelic afirmat în precedentul deceniu prin ecloziunea spectaculoasă a generației șaizeciste. Considerat un exponent, alături de Mircea Dinescu, Adrian Popescu, Dinu Flămând, Ion Mircea ș.a., T. este poetul reprezentativ prin excelență al unui anumit șaptezecism, caracterizat de reflexivitate austeră, de frecventarea temelor „înalte”, de elaborația intelectualizantă, de criptarea aluzivă, recursul la alegorie și parabolă, la metafora substanțializată, procedări susținute de iscusința tehnică, alimentată de erudiție și de naturalețea referințelor livrești. De fapt, catalogarea rămâne valabilă mai ales pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
a „Daciei literare”, unul dintre animatorii teatrului din Muntenia. Pentru el, poezia, se poate spune, este o altă formă de oratorie. Convențional în mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și melodramatic, discursul său liric pare câteodată de-a dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este un lirism discursiv și conceptualizat, handicapat de dificultuoasa transpunere a ideilor abstracte în limbaj poetic. De aceea poate părea surprinzătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
fi înțeles, dar și în conturarea corectă a gândirii sale creatoare. Dimpotrivă, limbajul corect exprimat, prin vocabularul precis, bogat, aduce un plus de precizie în contextul comunicării. Folosirea imaginilor pe jetoane, cărți, diafilm va depăși comunicarea pur informativă trecând către reflexivitate și trăire afectivă în sens pozitiv sau negativ, în funcție de scopul urmărit de educator sau terapeut. Acum are loc procesul de formare și informare strict individuală, pe care copilul o va folosi în contexte similare, exprimându-și gândirea creatoare și memoria
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]