1,076 matches
-
economice, programul din noiembrie 1930 al PNL-Gheorghe Brătianu era departe de a fi complet 269 și suficient de original pentru a justifica existența unui al doilea Partid Național Liberal, în arena vieții politice românști. Ca urmare, acest program a fost reformulat și completat în preajma alegerilor parțiale din luna ianuarie, precum și în mai 1931, înainte de alegerile generale. În Manifestul către alegători al d-lui Gh. Brătianu 270, publicat în ianuarie 1931, georgiștii subliniau devotamentul partidului față de Coroană, și anunțau măsuri adecvate situației
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să depindă, pe de o parte, de elaborarea de către orașe a unei veritabile politici a habitatului, definită la scara aglomerației urbane și coerentă cu orientările generale ale proiectului urban, iar pe de alta, de capacitatea serviciilor exterioare statului de a reformula în mod strategic și teritorializat exigențele enunțate la nivel național de către stat. În absența unei "strategii teritorializate" a administrațiilor responsabile, ordinul statal de a impune orașului o cotă de 20 % de locuințe sociale păcătuiește prin lipsa de fiabilitate ca indicator
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Deoarece complexitatea mediului se accentuează, identificarea și previziunea reperelor viitorului devine o sarcină tot mai dificilă, pentru depășirea căreia este nevoie de construirea unor noi "unelte" de supraveghere a mediului; * misiunea. Noile presiuni politice, economice, sociale impun organizațiilor să-și reformuleze misiunea, ceea ce va servi drept reper în procesul de luare a unor decizii strategice; * strategia. Aceasta are la bază obiectivele organizației și trebuie transpusă în acțiuni concrete, ce solicită revizuirea procesului managerial; * managementul misiunii organizaționale și al proceselor strategice. Ambele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ajunge separată de cea monahală, ritualul scolastic al procesiunii divine, de binecuvântare a unora sau blestemare a altora, va necesita o completare. În fața condițiilor sociale tot mai complexe, edictele papale au dovedit deschidere pentru ca, în sistem, să fie asimilat și reformulat un spirit de înțelepciune și moralitate existent anterior în Academia elenă, în cea a lui Platon, a lui Aristotel ș.a. Din acest moment, cei "aleși" au ajuns să-și primească binecuvântarea din partea unei instanțe aflate în completarea altarului bisericii creștine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se produce cauzal, sub influența obiectelor externe corpului. Senzația are loc la atingerea nemijlocită a atomilor. Receptorii ochiului preiau influența atomilor de la distanță, cei ai pipăitului influența atomilor din apropiere. Atomii auziți se răspândesc în întregul organism sensibilitatea vibratorie. Democrit reformulează principiul "asemănătorului prin asemănat" corespunzător, ochii vor recepta doar anumiți atomi de lumină; urechea doar anumiți atomi de auz, etc. Problema s-a complicat mult când a fost nevoie de explicarea imaginilor mintale gândite. Pentru început, Democrit a luat în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
forme de acțiune primară, senzorială, pregătitoare pentru producerea actelor gândite, organizate logic, pe cale să devină concepte. Pregătirea terenului a fost realizată anterior de Aristotel. Este vorba de teoria sa a fanteziei sau imaginației, despre nous-ul activității mentale. Stoicii au reformulat această teorie, au reprelucrat-o, încercând să demonstreze cum are loc această transformare a imaginii senzoriale în concept. Pentru acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta l-a dat logicii, momentelor de necesitate de acest fel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care a fost implicată și biserica prin acțiunile sale formative și seculare asupra conștiinței oamenilor. Instituția bisericii a fost investită cu responsabilitatea includerii și asimilării în structurile sale a întregii moșteniri culturale și științifice a Antichității, având sarcina de a reformula în spiritul noii ordini sociale această învățătură. Domeniul de aplicație al slujitorilor bisericii a fost (și este) conștiința umană, convingerile păturilor largi de oameni producători de bunuri materiale, consfințirea divizării sociale între feudali și iobagi. Din această cauză în societatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii. Ambele aparțineau naturii, condițiile cauzatoare erau de aceeași natură, se adresau unor mecanisme fiziologice, de control și autocontrol al comportamentului. Dualismul cartezian a fost reformulat, în cercetările lor fiziologii căutau explicarea fenomenelor conștiente și neconștiente, elementele care dinamizează și mențin comportamentul în funcțiune, etc. S-au adus contribuții care au avut ca scop cunoașterea universului vieții psihice, crearea fundamentelor sale fiziologice. 2. Concepția biopsihologică a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în noul sistem a ideii însăși de dezvoltare. Ipoteza existenței unor caractere moștenite, înnăscute, ca fiind diferită de cea a caracterelor dobândite ontogenetic era, desigur, mai veche decât lucrarea lui Darwin, însă în contextul teoriei lui aceste idei au fost reformulate și așezate la locul lor. Desigur, cu mult înainte de Darwin se ajunsese la opinia că unele caractere comportamentale sunt moștenite, inclusiv faptul că unele funcții psihice sunt imuabile, pe când altele se schimbă în cursul vieții, se dezvoltă. Mărturie în acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în două volume. În centrul preocupărilor lui James s-au păstrat problemele teoretice ale psihologiei, ale legăturii acesteia cu filosofia. Abordarea sa trebuia să răspundă unei asemenea nevoi, să edifice drumul psihologiei americane în condițiile social-istorice ale acestui continent, să reformuleze în noul cadru social-istoric problemele clasice ale conștiinței, ale reflectării senzoriale și ale gândirii. Prin conștiință, la James, s-a înțeles nu imaginea ideilor cristalizate din minte, ci un proces irepetabil, în care fenomenele se contopesc și se întrepătrund. Cursurile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de pe glob, unde nașterea psihologiei a putut fi nășită cu succes, unde dezvoltarea ei a putut fi pusă pe trasee cu fundamentare experimentală, a reapărut formulată antica problemă a raportului dintre viața sufletească și cea corporală. Această problemă a ajuns reformulată în diverși noi termeni, în contextul redeschiderii porților de legătură dintre funcțiunile sufletești sau psihice și diversele structuri viscerale ale organismului, de anatomie și fiziologie. S-a întâmplat acest lucru deopotrivă sub influența evoluționismului darwinist sau a reflexologiei secenoviene, a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
0.398 0.105 0.116 0.128 0.137 R square Adjusted 0.437 0.613 0.526 0.498 Tabelul 12: Diferențe între grupurile experimentale pentru variabila încredere politică (* p<0,1; ** p<0,5; *** p<0,01) Reformulând, cunoștințele politice nu au o influență asupra încrederii politice în cazul expunerii la un un conflict relatat într-o manieră civilizată, legat de un subiect neintruziv. Faptul că informațiile preexistente legate de politică nu au o inferență asupra încrederii în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
limbajului politic, dezbaterea, pune în evidență calitatea de inter-discurs a acestuia: limbajul politic reia, interpretează, analizează, inovează chiar conținuturile altor enunțuri, emise anterior pe scena politică. În presa politică, discursul jurnalistului este în același timp reacționar și inițiator, el traduce, reformulează și transformă discursurile oamenilor politici sau ale altor jurnaliști, constituindu-se în metalimbaj care are ca obiect discursurile altora. Bucurându-se de un loc prioritar în cadrul comunicării politice și constituindu-se în spațiu de mediere între scena politică și electori
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în termenii lui Hans Blumenberg, modernitatea ar inaugura o atitudine cognitivă cu totul diferită față de cea a Evului Mediu declinant. Scolastica, în ultima ei vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
raționament prin care urmărea să convingă chiar și pe cel mai ignorant dintre oameni că Dumnezeu există. Încă de atunci, argumentul lui Anselm a stârnit numeroase comentarii, atât pozitive cât și negative. Mai mult, argumentul a fost reluat, dezvoltat sau reformulat de alți gânditori, de pildă, Descartes, Gödel sau Plantinga, putând vorbi astăzi de mai multe forme ale argumentului ontologic. Vlad Andreica are în vedere îndeosebi abordările argumentului ontologic venite din perspectiva filosofiei analitice contemporane. Pe lângă rafinarea argumentului, filosofia analitică, (împreună cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un argument valid în favoarea existenței lui Dumnezeu, dacă criticile pot fi înlăturate convingător dintr-o anumită perspectivă, dacă argumentul ontologic are resursele necesare de a dovedi existența lui Dumnezeu doar prin el însuși, dacă premisele care stau la baza argumentelor reformulate din perspectiva logicii modale manifestă în continuare o anumită neîncredere și dacă ele pot fi întărite printr-o anumită raportare la divinitate și perfecțiune. Această carte reprezintă un proiect amplu, început în perioada doctoratului și finalizat pe parcursul celor trei ani
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
demonstrat existența sa pornind de la ideea pe care o avem despre el80. Modernitatea filosofică a dezvoltat (probabil din interese de cunoaștere total deosebite de cele medievale) reluări sau obiecții la acest argument. Fără să cunoască propriu-zis textul anselmian, Descartes a reformulat argumentul în "Meditații metafizice", iar Leibniz a afirmat în câteva cazuri că argumentele carteziene provin de la Sfântul Anselm sau cel puțin dintr-un mediu scolastic. Immanuel Kant a criticat argumentul aparent definitiv și i-a conferit un nume, considerând că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adus în discuție nu are același statut cu cel invocat de Gaunilon: obiectul vizat de Anselm ființa infinită, nu poate fi contingentă, deoarece ar putea fi supusă categoriilor, ceea ce ar fi în contradicție cu statutul ei82. Pentru faptul că a reformulat bine-cunoscuta construcție "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" drept "cel mai mare dintre toate", Gaunilon a fost acuzat de către Anselm de infidelitate filologică. Între cele două concepte există o diferență de semnificație, deoarece nu semnifică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aici la ceva analog cum sunt create sau păstrate lucrurile, ci doar la împrejurarea că imensitatea lui Dumnezeu e de așa natură încât el nu are nevoie să fie conservat"113. Pentru a răspunde unitar tuturor acestor critici, Descartes își reformulează argumentul ontologic în trei variante: Prima reformulare: 1. Orice percepem clar și distinct este adevărat. 2. Noi percepem clar și distinct că ideea unui Existent necesar necesită ca el să existe. 3. De aceea, este adevărat că un Existent necesar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o sută de taleri. Baumgarten consideră că în cazul în care înlocuim termenul de "Dumnezeu" cu cel de "ființă transcendentă experienței" și cei o sută de taleri prin "orice obiect posibil și determinat în experiență", argumentul lui Kant poate fi reformulat astfel: nu putem demonstra existența unui obiect transcendent experienței apelând la conceptele unor obiecte din experiență și atribuindu-le predicate logice. Existența nu este un predicat real, ci unul logic, iar analogia dintre taleri și Dumnezeu este incorectă atâta vreme cât acele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
descripției și teoriei existenței asupra argumentului ontologic. În "On Denoting", Russell consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune". Pentru a invalida argumentul ontologic, Russell procedează astfel. Mai întâi, el îl reformulează ca: (1b) Ființa de o supremă perfecțiune are toate perfecțiunile. (2b) Existența este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Anselm nu avem o comparație între ceva care există și ceva care nu există, ci între două entități care există în feluri modale diferite 259. Donald Viney, un susținător at teismului neoclasic și al versiunilor modale ale argumentului ontlogic, reformulează cele două argumente ale lui Anselm, iar varianta reluată cu succes din perspectiva logicii modale este prezentată astfel: 1. "Dumnezeu" înseamnă "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". 2. Ideea de Dumnezeu nu este contradictorie. 3
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Doar recent, după ce Norman Malcolm a atras atenția asupra diferențelor majore existente între versiunile capitolelor II și III din Proslogion, s-a adus în prim plan argumentul ontologic existent în capitolul III, iar Charles Hartshorne a reușit mai târziu să reformuleze coerent argumentul ontologic prezentat de Anselm în capitolul III. Revenind la critica lui Gaunilon, trebuie precizat că ideea necesității logice a existenței nu își face apariția în discursul său. Sunt acolo doar cuvintele: "nu poate fi conceput să nu existe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și modalitățile de re. William Kneale nu este de acord cu faptul că "proprietățile aparțin indivizilor în chip necesar sau contingent, fără a se ține seama de modurile în care ne sunt aduși în atenție acești indivizi"299. Adrian Miroiu reformulează argumentul lui Kneale astfel: "12 = numărul apostolilor Numărul 12 este în chip necesar neprim. Numărul 12 are proprietatea de a fi în chip necesar neprim. Numărul apostolilor are proprietatea de a fi în chip necesar neprim. Nu e necesar ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
la lucrurile existente conform acestei modalități și raportându-ne la același exemplu vom spune că Dumnezeu este o ființă necesară. Argumentul din Proslogion III, care implică faptul că existența necesară este o proprietate prea-măritoare, implică modalitățile de re. Alvin Plantinga reformulează argumentul lui Malcolm astfel: (1) Dacă Dumnezeu nu există, existența sa este logic imposibilă. (2) Dacă Dumnezeu există, existența sa este logic necesară. (3) Prin urmare, existența lui Dumnezeu este ori logic imposibilă, ori logic necesară. (4) Dacă existența lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]