1,351 matches
-
nivelul său de instruire și cunoaștere și să căutăm să folosim termeni adecvați nivelului său de înțelegere. Pentru a ne asigura de claritatea recepției mesajului nostru și a înțelegerii mesajelor celorlalți trebuie să solicităm și să oferim feedback sub forma reformulărilor. 57 59 Comunicarea care produce defensivitate Unul dintre cele mai importante obstacole în comunicare îl reprezintă comunicarea care îl face pe interlocutor să intre în defensivă. Când relațiile sunt încordate există șanse mari ca să apară blocaje în comunicare. Deosebim trei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
stereotipului). I se mai adaugă adesea conceptele de deplasare și de proiecție, de refulare și de reapariție a tendințelor refulate. De unde recurgerea, spre exemplu, la modelul „frustrare ă agresivitate” (Dollard et alii, 1939; Banton, 1983, pp. 82-83), echivalent cu o reformulare a modelului popular al „țapului ispășitor”, sau la cel al „personalității autoritare (Adorno et alii, 1950)”. Se presupune astfel, În orice caz, că baza reală a prejudecăților rasiale nu este constituită pur și simplu de ignoranța subiectului cu privire la „cel exterior
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
umane. Definirea sarcinilor și scopurilor antirasismului trebuie regândită, mai Întâi prin prisma soluțiilor găsite la problemele fundamentale menționate anterior, a răspunsurilor date la Întrebările privind natura fenomenului numit „rasism”, apoi prin raportare la deplasările reprezentărilor cu tendință rasistă și la reformularea argumentelor oferite, În contexte politice și sociale foarte diferite, În care termenii prost definiți de „rasism” și de „xenofobie” desemnează astăzi, În mod confuz și aproximativ, atât practicile mai mult sau mai puțin instituționalizate de discriminare sau de segregare, cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reglementărilor privind lupta Împotriva discriminării și rasismului. Primul dintre acestea este Comisia națională consultativă pentru drepturile omului (Comission Nationale Consultative des Droits de l’Homme ă CNCDH). De altfel, aceste fenomene pot să fie tratate În mod complementar, printr-o reformulare pozitivă (integrare, asimilare, drept de azil, ameliorarea drepturilor sociale și economice, politica de redistribuție, ajutoarele pentru angajare și pentru regiunile defavorizate). Să amintim și faptul că, În fiecare an, se publică un raport asupra activității CNCDH În ceea ce privește Lupta Împotriva xenofobiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tentativelor de a o concretiza În domeniul relațiilor sociale. Cea mai mare parte a teoreticienilor „noului rasism” sau „rasismului simbolic” interpretează opoziția față de acțiunea afirmativă ă adică față de politica de tratament preferențial a „minorităților victimizate” ă ca un indicator al reformulării contemporane a prejudecății rasiale (Stoker, 1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există predispoziții simbolice care, interiorizate ca efect alunei socializări precoce, nu s-ar modifica mai târziu decât foarte puțin (regăsim aici tema
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exploatează efecte importante de sens, prin punerea în relație a unui fapt problematic cu unul mai bine cunoscut. Din această perspectivă, discursivă, procedeul reprezintă o activitate de revelare a asemănărilor structurale și calitative a două discursuri, dar și una de reformulare, încît analogia desemnează și un fenomen al actului de interpretare, o manifestare a activității generale ce deosebește unitățile pentru ca apoi să le utilizeze. V. argumentare, inducție. SAUSSURE 1916; COȘERIU 1994; DSL 2001; BUSSMANN 2008 MB ANTIFRAZĂ. Preluată de a n
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un alt punct de vedere. Sursele diverselor informații pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate. Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectori concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ; b) mărcile de reformulare indică, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă, care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, înseamnă/se numește, într-un cuvînt, în alți termeni etc.) și/sau asociază cu această reluare un marcaj
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. V. conector argumentativ. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin pronume) se sprijină pe substantive care întrețin în limbă relații foarte variate, dincolo de sinonimie. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, cercetarea coreferinței permite circumscrierea cîmpului de reformulare, dar și identificarea aspectelor sub care este schematizată aceeași situație construită de discurs. Ca anaforă sau cataforă, coreferința oferă posibilitatea de a accede la constituirea obiectului discursului. V. anaforă, cataforă, referință, reformulare. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u i, cercetarea coreferinței permite circumscrierea cîmpului de reformulare, dar și identificarea aspectelor sub care este schematizată aceeași situație construită de discurs. Ca anaforă sau cataforă, coreferința oferă posibilitatea de a accede la constituirea obiectului discursului. V. anaforă, cataforă, referință, reformulare. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN CORPUS. Ansamblu de documente (vast sau exhaustiv) ce stă la baza descrierii și/sau interpretării unui fenomen (corpus de legi, corpus de inscripții). Accepțiunile și statutul noțiunii depind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de aceea, în a n a l i z a d i s c u r s i v ă, se au în vedere tipurile și strategiile la care s-a recurs, precum și statutul ei în organizarea enunțului. V. explicare, reformulare, denominație. MARTINET 1965; GREIMAS 1966; REY-DEBOVE 1978; BUSSMANN 2008. IO DEICTIC/DEIXIS. Solidar cu noțiunea de "deixis", termenul deictic desemnează clasa de unități lingvistice (eterogenă din punct de vedere morfologic) ai căror referenți se identifică exclusiv prin intermediul coordonatelor contextului extralingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
calificare (punerea în evidență a părților vizate sau a proprietăților), operația de punere în relație prin contiguitate (situația obiectului discursului într-un timp istoric sau particular), operația de punere în relație prin analogie (asimilarea comparativă sau metaforică) și operația de reformulare. S-a stabilit că între "descriere" și "interpretare" există o opoziție, fiindcă o formă propozițională are folosire descriptivă atunci cînd prezintă o stare de lucruri, fără a o comenta. Din acest motiv, descrierea uzează numai de anumite mijloace ale limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțurile produse anterior în legătură cu același obiect (relații interdiscursive) și altele pe care enunțul le întreține cu enunțurile rezultate din înțelegerea-răspuns a destinatarilor reali sau virtuali, care sînt anticipați (relațiile interlocutive). În raport cu dialogismul constitutiv, care se ascunde în spatele cuvintelor, construcțiile sintactice, reformulările sau reluările reprezintă dialogismul manifest (fr. dialogisme montré), adică reprezentarea pe care un discurs o oferă prin el însuși în raport cu altele. În domeniul specific discursurilor de transmitere a cunoștințelor, se pot distinge manualele școlare, orientate monologic, dar construite dialogic, și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce vizează lungimea enunțului, planul textului etc. b) Discursul este orientat spre o finalitate, fiind conceput în funcție de locutor și înscriindu-se într-un cadru temporal. Este adevărat însă că discursul, constrîns să vizeze o finalitate, poate fi deturnat, prin digresiuni, reformulări, reveniri, astfel încît să determine locutorul să recepteze eficient mesajul intenționat. În cazul dialogului, în interacțiunea orală, uneori, este dificilă controlarea completă a structurii discursului. După O. Ducrot, nici în asemenea situații nu s-ar produce dezorientări discursive, ci s-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fragmente între ghilimele, de care este prezentat ca responsabil vorbitorul al cărui discurs se raportează; discursul direct cu conjuncție (sau discursul direct legat), care păstrează sistemul deicticelor specific discursului direct; discursul narativizat; rezumatul cu citate la D. Maingueneau, adică o reformulare sintetică a unui discurs, în care intervin fragmente în ghilimele, iar punctul de vedere al vorbitorului raportor poate interfera cu cel al producătorului discursului citat. Atenția acordată poziției pe care o adoptă vorbitorul raportor față de discursul pe care îl raportează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
3) evaluarea acestei situații, încît discursul nu reflectă situația ca în oglindă, ci printr-un bilanț evaluativ. Evidențiat sau nu la nivelul expresiei, contextul extraverbal poate determina, uneori în mod hotărîtor, structura și conținutul discursului. V. apreciere, context, enunț, modalitate, reformulare. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN EVENIMENT DISCURSIV. Potrivit lui M. Foucault, un enunț este întotdeauna un eveniment dacă analiza lui se poate reduce la considerații asupra limbii, sensului sau referentului. În acest mod, el a inițiat cîmpul evenimentelor discursive, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este un număr par pentru că este divizibil cu 2. Fie auto-declanșată (atunci cînd locutorul o inițiază de la sine pentru a se face mai bine înțeles), fie hetero-declanșată (atunci cînd interlocutorul o solicită), de cele mai multe ori explicația recurge la procedeul de reformulare. V. didacticitate, enunțare, refolmulare. MORTUREUX 1982; MARTIN 1983; GRIZE 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; ROVENȚA-FRUMUȘANI 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. CS EXPOZIȚIUNE. Parte a operei literare (situată, în teatrul antic și cel clasic, la începutul acesteia) care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sursă, de exemplu, în instrucțiunile ministeriale, prefațate de materiale pedagogice, în compilațiile școlare sau în unele programe de formare. Acest amestec, deseori justificat în numele didacticității, se expune riscului ca, citînd lucrările altora, să le alterezi sau să le deformezi prin reformulări. V. dialogism, didacticitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INSTITUȚIE DISCURSIVĂ. Orice manifestare a discursului are loc în cadrul unei instituții discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ca atare, prin metadiscurs se înțelege totalitatea mijloacelor prin care locutorul comentează propria enunțare sau prin care confirmă ori reformulează enunțarea colocutorului. În opinia lui D. Maingueneau, metadiscursul ilustrează, împreună cu discursul propriu-zis, eterogenitatea enunțiativă, realitate ce presupune permanenta evaluare, comentare, reformulare a propriului discurs sau a discursului colocutorului. Din aceeași perspectivă, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i interesează și identificarea rolurilor și mijloacelor de realizare a metadiscursului: 1
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că...); 2) de subliniere a inadecvării unor cuvinte (oarecum..., dacă s-ar putea spune...); 3) de eliminare a eventualelor erori de interpretare (în sens propriu..., metaforic vorbind...); 4) de formulare a scuzei (dacă mi-aș permite să spun...); 5) de reformulare (altfel spus, cu alte cuvinte etc.). V. metacomunicare, metalimbaj, metalimbă, metalingvistic, reformulare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN METAFORĂ. În sens larg, metafora reprezintă o ipostază a utilizării figurate a limbii și o consecință a apelului vorbitorului (creatorului) la funcția expresivă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putea spune...); 3) de eliminare a eventualelor erori de interpretare (în sens propriu..., metaforic vorbind...); 4) de formulare a scuzei (dacă mi-aș permite să spun...); 5) de reformulare (altfel spus, cu alte cuvinte etc.). V. metacomunicare, metalimbaj, metalimbă, metalingvistic, reformulare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN METAFORĂ. În sens larg, metafora reprezintă o ipostază a utilizării figurate a limbii și o consecință a apelului vorbitorului (creatorului) la funcția expresivă și poetică a limbii, atunci cînd construiește un discurs. Îmbinarea inedită a unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i nu trebuie să piardă din vedere corespondența semantică dintre parafrază și elementul parafrazat, astfel încît parafraza să nu reprezinte o abatere generatoare de fals sau de confuzie în raport cu elementul respectiv. V. anaforă, coreferință, definiție, reformulare. DUBOIS 973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PARALOGISM. Aristotel a constatat că, uneori, argumentarea poate avea aparența unui silogism bine alcătuit, dar, deși premisele sînt adevărate, modul de deducție fiind incorect, concluzia era non-validă, încît aparentul silogism era de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dar nu sînt narațiuni). Pe de altă parte, dacă se are în vedere extensiunea semantică constantă a noțiunii "discurs", una dintre accepțiunile actuale ale conceptului fiind orice producție verbală, dihotomia nu mai devine operatorie. De aceea, diverși autori au propus reformulări sau prelungiri ale dihotomiei lui E. Benveniste, între care o taxinomie complexă a textelor în funcție de nivelul de enunțare, în cinci mari clase: 1) textele raportate la situația de enunțare, 2) textele raportate la situația de enunț, 3) textele teoretice (care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proceselor mentale ale înțelegerii și ale producerii de texte și interacțiuni, normate de genuri discursive diverse și în grade diferite. V. gen de discurs, ritual. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRECONSTRUCȚIE. Noțiunea "preconstrucție", propusă în 1975 de P. Henry, este o reformulare a teoriei presupoziției, introdusă de O. Ducrot. Preconstrucția se poate considera ca o trăsătură a unui enunț sau a unui discurs anterior, care se opune la ceea ce este construit în momentul enunțării. Ea este strîns legată de noțiunea "interdiscurs" și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu sînt specifici și nu au autonomie referențială (fiindcă au slabă saturație semantică). V. actualizare, anaforă, cataforă, coreferință, deducție, denominație, discurs, inducție, nume, semn, semnificație. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004; ESCANDELL VIDAL 2004. IO REFORMULARE (argumentativă). Caracterul segmentelor enunțiative care participă prin reformulare la construirea argumentelor orientate către anumite concluzii este legat, aproape cu fiecare definiție în parte, de gradul de asemănare și cel de deosebire dintre termenii aflați în prezență. Subliniem acest lucru, pentru că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]