1,273 matches
-
succesivă a propozițiilor: [P3] D1→ C1 Prop. p ↓ D2→ C2 (non-q) -------TOTUȘI ------[P4] D3 → C3 ↓ Prop q ↓ D4→ C4 [P5] În funcție de această schemă a mișcării argumentative, putem observa că cele două secvențe descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
D4→ C4 [P5] În funcție de această schemă a mișcării argumentative, putem observa că cele două secvențe descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și entimema Putem spune că modelul redus al mișcării argumentative este realizat, în general, prin inducție
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Răspunsul (P. Expl.2) este dat în propozițiile [e] și [i] iar concluzia (P. Expl. 3) în propoziția [j]. În textul (7), care abordează totuși aceeași temă, nu regăsim aceeași structură. Descrierea domină clar în propozițiile [a], [b] și [c] (reformulare metaforică reprezentativă). Urmarea acestei descrieri este totuși ceva mai complexă. Întrebarea retorică [d] se referă la proprietatea ("rapiditatea") exprimată în propoziția [d] și reformularea metaforică [c]. Răspunsul [e] este dat de revenirea la o singură parte din întreg (animal) un
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
totuși aceeași temă, nu regăsim aceeași structură. Descrierea domină clar în propozițiile [a], [b] și [c] (reformulare metaforică reprezentativă). Urmarea acestei descrieri este totuși ceva mai complexă. Întrebarea retorică [d] se referă la proprietatea ("rapiditatea") exprimată în propoziția [d] și reformularea metaforică [c]. Răspunsul [e] este dat de revenirea la o singură parte din întreg (animal) un procedeu de sub-tematizare clasică, în descriere pielea sa. Comparația (propoziția [f]) ne permite să stabilim relația cu proprietatea enunțată în propoziția [g]. Se observă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în paralel Tema titlul este dată în intrare ("servitorul chinez"), dezvoltând două faze descriptive succesive (P3 și P4), realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a doua reformulare. Funcția textuală a conectorului este vizibilă: semnalează un plan al textului articulând cele
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a doua reformulare. Funcția textuală a conectorului este vizibilă: semnalează un plan al textului articulând cele două părți ale portretului în paralelă. Așa cum am putut observa mai sus, este inutil să plecăm de la "unitatea" frazei pentru a analiza caracteristicile textuale ale acestui fragment
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt obiectul unei expansiuni fără succesiune, în cazul celei dintâi [așa țanțoș [ca un gentelman]] și mult mai complexe, în cazul celei de-a doua, deoarece sunt luate succesiv în cont părțile [pd (3)] și proprietățile [pd (4)] anumitor părți. Reformularea vine să închidă această primă secvență, nedefinind tema-titlu. Următoarea frază-secvență (P4) este la fel de complexă, din punct de vedere ierarhic. Două proprietăți (Pd (1) PROPR) ale servitorului chinez sunt arătate aici: "mare" și "slab" și doar o singură parte (Pd (1
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unei proprietăți (pd (3) PROPR) pentru "pomeți" ("înalți"). Asimilarea metaforică a "chipului": "sculptat în lemn" este urmată de două proprietăți ale acestui "lemn": "dur" și "din junglă". Comparația schemelor celor două secvențe permite identificarea lor structurală: dezvoltarea prin aspectualizare, apoi reformularea concluzivă în cele două cazuri. Diferențele sunt marcate de faptul că cele două secvențe pun accentul fiecare pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală, constatăm că este vorba mai puțin de o singură descriere-reprezentare a unui
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
esențial ca problemele să fie corect identificate și ca rezultatele oricărei acțiuni de schimbare să fie evaluate în mod adecvat. O strategie generală de schimbare parcurge următoarele etape: • identificarea problemei și determinarea obiectivelor schimbării; • culegerea informațiilor; • sintetizarea și analizarea informațiilor; • reformularea problemei; • elaborarea planului de acțiune pentru rezolvarea problemei; • desfășurarea acțiunii; • evaluarea acțiunii. În literatura de specialitate se folosește din ce în ce mai des conceptul de ameliorare/dezvoltare școlară (school improvement), care presupune „orientarea către acțiune și o continuă dezvoltare profesională a școlii, schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
viitoare din programele școlare și evident cu finalitățile din sistem, competențele fiind practic, finalități sistemice. Pe baza studiului realizat și a interpretărilor bibliografice din țară și din câteva state europene sau din Canada, se desprind următoarele concluzii: competențele transversale permit reformulări pentru optimizarea lor cu specificul fiecărei discipline curriculare; majoritatea competențelor formulate au caracter integrator pentru alte competențe; fiecare competență ar trebui detaliată la nivelul cunoștințelor și capacităților integrate; competențele generale ar trebui formulate ținând cont de nevoile actuale ale societății
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
efortul depus de industria americană din domeniul produselor din plastic de a depăși constrângerile de reglementare și ale consumatorilor, în anii 1980, în ceea ce privește impactul ambalajelor din plastic asupra mediului înconjurător. Managementul principalelor companii din domeniu și-a unit eforturile spre reformularea dezbaterii publice nu doar în ideea scoaterii în evidență a beneficiilor utilizării practice a plasticului (în ceea ce privește siguranța copiilor) dar și a convingerii actorilor din domeniu să recicleze și, deci, să rezolve astfel problemele legate de mediu. Firmele din
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
elite ale puterii, ale bogăției și ale notorietății și masa oamenilor obișnuiți, mult mai atașați de reperele morale tradiționale, care se îndoiesc de influența în creștere a experților, se tot adâncește (ibidem, p. 58). Pentru Lasch, aceasta implică necesitatea unei reformulări a ideii înseși de democrație. Ar fi „o greșeală să fundamentăm apărarea democrației pe ficțiunea sentimentală potrivit căreia oamenii sunt toți la fel”. De fapt, „oamenii n-au toți aceleași capacități”, și trebuie să recunoaștem cu luciditate acest lucru. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
posibile ale autocontrolului inhibitiv sau ale evaluării care poate bloca ritmul căutărilor noi; - extinderea cât mai mare a numărului de idei pentru a amplifica astfel șansele de apariție a soluțiilor noi și valoroase; - valorificarea constructivă, novatoare a ideilor altora prin reformularea și combinarea originală a lor, pentru sporirea disponibilității creatoare a grupului. După desfășurarea ședinței (după folosirea acestei metode), ideile, care au fost consemnate cu fidelitate, se supun unei analize critice în vederea găsirii soluției adecvate la problema pusă. Strategiile „asaltului de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și inedite chipuri, manifestări ale diferitelor elemente din lumea cotidianului imediat. Absența mâinii favorizează, astfel, dezvoltarea unei perspicacități interioare a modului de atingere și explorare virtual, mod ce se fundamentează nu pe empiricul tactilului concret ci pe intuiție, presupunere, imaginație, reformulare. Aici un lucru ce nu poate fi prins spre utilizare datorită absenței mâinii este cercetat și deschis în chipurile și posibilele sale întrebuințări ascunse, este deja închipuit în multiple scenarii ale utilizării revelându-și, astfel, potențe noi dar fundamentale. Desigur
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
inițială, dar, în același timp, reformulează la nivel de principiu (ÎN PRINCIPIU) ceea ce se așteaptă (ÎN GENERAL) de la coperta a patra: în această situație, transformarea hipertextuală este conținută de forma metadiscursivă a enunțurilor. Sintagma PE SCURT vizează activitatea generală de reformulare parodică, cea de structurare (să marchezi sfîrșitul unei acțiuni) și cea de reformulare. Același lucru este observat de M. Charolles și D. Coltier: Astfel, "pe scurt", de exemplu, servește la indicarea unei operații de reformulare care constă într-o recapitulare
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
se așteaptă (ÎN GENERAL) de la coperta a patra: în această situație, transformarea hipertextuală este conținută de forma metadiscursivă a enunțurilor. Sintagma PE SCURT vizează activitatea generală de reformulare parodică, cea de structurare (să marchezi sfîrșitul unei acțiuni) și cea de reformulare. Același lucru este observat de M. Charolles și D. Coltier: Astfel, "pe scurt", de exemplu, servește la indicarea unei operații de reformulare care constă într-o recapitulare; dar există și o funcție de structurare, deoarece "pe scurt" indică sfîrșitul unei desfășurări
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
SCURT vizează activitatea generală de reformulare parodică, cea de structurare (să marchezi sfîrșitul unei acțiuni) și cea de reformulare. Același lucru este observat de M. Charolles și D. Coltier: Astfel, "pe scurt", de exemplu, servește la indicarea unei operații de reformulare care constă într-o recapitulare; dar există și o funcție de structurare, deoarece "pe scurt" indică sfîrșitul unei desfășurări discursive (finalul unei secvențe conturate ca un întreg de sintagma "pe scurt") (1986, p. 53). PE SCURT intervine aici la sfîrșitul unei
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
unei serii: "numele personajelor", "începutul poveștii", "intențiile autorului", "încrederea editorului" ceea ce se regăsește, în general, pe coperta a patra. "Pe scurt" marchează sfîrșitul unei secvențe descriptive (diferitele părți ale obiectului descris, "spatele cărții") și "se permite astfel o dezvoltare a reformulării" (J.-M. Adam și F. Revaz, 1989, p. 86): "întregul" are atunci funcția de termen generic care înglobează diferitele părți enumerate anterior; în egală măsură, el orientează lectura către un NOI generic reprezentînd posibilii cititori. Acest răspuns la întrebarea inițială
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
esențialul: care au fost motivele, bune sau rele, care ne-au condus la deschiderea cărții". Această evaluare introduce o nouă serie de proprietăți și părți specifice ultimei coperte a romanului scris de Sophie Edelman și se încheie cu o nouă reformulare: "Cam acesta ar fi esențialul". Conectorul DOAR (apropiat de TOTUȘI și CU TOATE CĂ), care articulează între ele cele două reformulări, introduce și o mișcare argumentativă ce indică faptul că textul se îndreaptă spre a doua reformulare ("cam acesta ar fi "esențialul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nouă serie de proprietăți și părți specifice ultimei coperte a romanului scris de Sophie Edelman și se încheie cu o nouă reformulare: "Cam acesta ar fi esențialul". Conectorul DOAR (apropiat de TOTUȘI și CU TOATE CĂ), care articulează între ele cele două reformulări, introduce și o mișcare argumentativă ce indică faptul că textul se îndreaptă spre a doua reformulare ("cam acesta ar fi "esențialul"), mai degrabă decît spre prima ("tot ceea ce, în principiu, ar trebui să trezească interesul pentru a intra"). După toate
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
se încheie cu o nouă reformulare: "Cam acesta ar fi esențialul". Conectorul DOAR (apropiat de TOTUȘI și CU TOATE CĂ), care articulează între ele cele două reformulări, introduce și o mișcare argumentativă ce indică faptul că textul se îndreaptă spre a doua reformulare ("cam acesta ar fi "esențialul"), mai degrabă decît spre prima ("tot ceea ce, în principiu, ar trebui să trezească interesul pentru a intra"). După toate aceste argumente esențiale, nu ne rămîne decît să tragem concluzia: paratextul parodic chiar asta face. În
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]