1,767 matches
-
cazul când raza reflectată este perpendiculară pe raza refractată adică unghiul dintre ele este de 90ș, raza reflectată este total polarizată, încât putem scrie legea refracției: , unde fenomenul de refracție are loc din aer într-un mediu de indice de refracție n. Cum (1). Aplicăm relației (1) funcția sinus și obținem:(2). Dar, și atunci: , încât relația (2) devine: - formula lui Brewster, unde: i - reprezintă unghiul de incidență pentru care raza reflectată este total polarizată și este perpendiculară pe raza refractată
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Aplicăm relației (1) funcția sinus și obținem:(2). Dar, și atunci: , încât relația (2) devine: - formula lui Brewster, unde: i - reprezintă unghiul de incidență pentru care raza reflectată este total polarizată și este perpendiculară pe raza refractată; n - indicele de refracție al mediului al doilea unde are loc polarizarea totală a razei reflectate. Cap.3. Optica corpusculară (fotonică) 3.1. Introducere În optica ondulatorie s-au studiat fenomenele de interferență, difracție și polarizarea luminii, confirmând caracterul ondulatoriu al luminii și nu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
conului și paralel sau cilindric dacă sunt paralele. puncte conjugate: I și I’ se numesc puncte conjugate, iar razele lor se numesc de asemenea, conjugate. formarea imaginilor reale și virtuale: a) imagini reale b) imagini virtuale 4.2. Reflexia și refracția luminii reflexia luminii: întoarcerea (parțială) în mediu din care a venit a undei luminoase, atunci când întâlnește suprafața de separare a unui mediu. legile reflexiei: a) raza incidentă, normala la suprafață în punctul de incidență și raza reflectată se găsesc în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
atunci când întâlnește suprafața de separare a unui mediu. legile reflexiei: a) raza incidentă, normala la suprafață în punctul de incidență și raza reflectată se găsesc în același plan; b) unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidență: i = i’ refracția luminii: schimbarea direcției de propagare a razei de lumină când aceasta trece dintr-un mediu într-un alt mediu transparent. a) când densitatea mediului b) când densitatea mediului al doilea este mai mare decât al doilea este mai mică decât
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de lumină când aceasta trece dintr-un mediu într-un alt mediu transparent. a) când densitatea mediului b) când densitatea mediului al doilea este mai mare decât al doilea este mai mică decât densitatea primului mediu densitatea primului mediu legile refracției: a) raza incidentă, normala la suprafața de separare a celor două medii dusă în punctul de incidență și raza refractată se găsesc în același plan; b) raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusului unghiului de refracție este constant: sin
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
primului mediu legile refracției: a) raza incidentă, normala la suprafața de separare a celor două medii dusă în punctul de incidență și raza refractată se găsesc în același plan; b) raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusului unghiului de refracție este constant: sin ? sin ? = ?21 , unde n21 este indicele de refracție al mediului al doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și v2, atunci legea a doua a refracției se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
celor două medii dusă în punctul de incidență și raza refractată se găsesc în același plan; b) raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusului unghiului de refracție este constant: sin ? sin ? = ?21 , unde n21 este indicele de refracție al mediului al doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și v2, atunci legea a doua a refracției se scrie: , iar dacă v1 = c, iar v2 = v, atunci formula devine: , unde n
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de refracție este constant: sin ? sin ? = ?21 , unde n21 este indicele de refracție al mediului al doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și v2, atunci legea a doua a refracției se scrie: , iar dacă v1 = c, iar v2 = v, atunci formula devine: , unde n este indicele de refracție a unui mediu oarecare față de vid, denumit și indicele de refracție absolut. Cum pentru primul mediu ?1= ? v1 și ?2= ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și v2, atunci legea a doua a refracției se scrie: , iar dacă v1 = c, iar v2 = v, atunci formula devine: , unde n este indicele de refracție a unui mediu oarecare față de vid, denumit și indicele de refracție absolut. Cum pentru primul mediu ?1= ? v1 și ?2= ? v2 pentru cel de al doilea mediu, atunci legea a doua a refracției se scrie: , unde n1 și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cele două medii v1 și v2, atunci legea a doua a refracției se scrie: , iar dacă v1 = c, iar v2 = v, atunci formula devine: , unde n este indicele de refracție a unui mediu oarecare față de vid, denumit și indicele de refracție absolut. Cum pentru primul mediu ?1= ? v1 și ?2= ? v2 pentru cel de al doilea mediu, atunci legea a doua a refracției se scrie: , unde n1 și n2 sunt indicii de refracție absoluți a celor două medii diferite
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unde n este indicele de refracție a unui mediu oarecare față de vid, denumit și indicele de refracție absolut. Cum pentru primul mediu ?1= ? v1 și ?2= ? v2 pentru cel de al doilea mediu, atunci legea a doua a refracției se scrie: , unde n1 și n2 sunt indicii de refracție absoluți a celor două medii diferite și transparente. Relația n1sin i = n2sin r este generală pentru oricâte medii transparente, separate prin fețe paralele: Produsul dintre indicele absolut al unui mediu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
față de vid, denumit și indicele de refracție absolut. Cum pentru primul mediu ?1= ? v1 și ?2= ? v2 pentru cel de al doilea mediu, atunci legea a doua a refracției se scrie: , unde n1 și n2 sunt indicii de refracție absoluți a celor două medii diferite și transparente. Relația n1sin i = n2sin r este generală pentru oricâte medii transparente, separate prin fețe paralele: Produsul dintre indicele absolut al unui mediu și sinusul unghiului corespunzător este constant, purtând denumirea de „invariantul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
totală: lumina trece dintr-un mediu mai dens în altul mai puțin dens (din apă în aer) cu condiția ca unghiul de incidență să fie mai mare decât unghiul limită. Unghiul limită este unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție este Suprafața de separare în cazul reflexiei totale a luminii joacă rolul unei oglinzi plane. 4.3. Prisma optică: mediu transparent delimitat de două suprafețe plane ce fac între ele un unghi diedru. Dreapta după care se intersectează cele două
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
între ele un unghi diedru. Dreapta după care se intersectează cele două suprafețe plane se numește muchia prismei, iar unghiul dintre fețe se numește unghiul prismei sau unghi refrigerent. Un plan 231 perpendicular pe muchia prismei formează o secțiune principală. refracția unei raze luminoase monocromatică în prisma optică: A - unghiul prismei SI - raza incidentă i - unghiul de incidență și I punct de incidență pe fața AB r - unghiul de refracție I’ - punct de incidență pe fața AC r’ - unghi de incidență
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Un plan 231 perpendicular pe muchia prismei formează o secțiune principală. refracția unei raze luminoase monocromatică în prisma optică: A - unghiul prismei SI - raza incidentă i - unghiul de incidență și I punct de incidență pe fața AB r - unghiul de refracție I’ - punct de incidență pe fața AC r’ - unghi de incidență dintre direcția razei refractate II’ și normala ridicată în I’ pe suprafața AC. I’R - raza energentă i’ - unghi de energență δ - unghi de deviație. La trecerea razei incidente
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
r’ - unghi de incidență dintre direcția razei refractate II’ și normala ridicată în I’ pe suprafața AC. I’R - raza energentă i’ - unghi de energență δ - unghi de deviație. La trecerea razei incidente din aer în prismă suferă o primă refracție și scriem: , unde n este indicele de refracție a substanței din care e construită prisma optică, continuându-și propagarea prin prismă, raza luminoasă suferă o a doua refracție, la trecerea din prismă în aer prin latura AC, putând să scriem
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
II’ și normala ridicată în I’ pe suprafața AC. I’R - raza energentă i’ - unghi de energență δ - unghi de deviație. La trecerea razei incidente din aer în prismă suferă o primă refracție și scriem: , unde n este indicele de refracție a substanței din care e construită prisma optică, continuându-și propagarea prin prismă, raza luminoasă suferă o a doua refracție, la trecerea din prismă în aer prin latura AC, putând să scriem: . unghiul de deviație δ: unghiul format dintre direcția
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
deviație. La trecerea razei incidente din aer în prismă suferă o primă refracție și scriem: , unde n este indicele de refracție a substanței din care e construită prisma optică, continuându-și propagarea prin prismă, raza luminoasă suferă o a doua refracție, la trecerea din prismă în aer prin latura AC, putând să scriem: . unghiul de deviație δ: unghiul format dintre direcția razei incidente și direcția razei energente I’R. Din figură se constată că condiția de energență: r’ ≤ ? , unde ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de energență: r’ ≤ ? , unde ? reprezintă unghiul limită a substanței din care este construită prisma optică. unghiul de deviație minimă ?? : are loc când i = i’ și r = r’ încât din relația , obținem: , iarformula de aflare a indicelui de refracție a prismei: În cazul când A ≤ 2?, unde , raza incidentă SI poate părăsi prisma. Dacă A < ?, raza incidentă SI va suferi reflexie totală, iar unghiul de energență r’ = ? 2 . dispersia luminii prin prisma optică: La intrarea luminii albe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
trecerea din prismă în aer, formând pe un ecran spectrul luminii albe (naturale), numit și spectrul soarelui. Fenomenul de dispersie a luminii albe a fost realizat și studiat în 1672 de către Newton. Dispersia luminii albe se datorește variației indicelui de refracție și al mediului din care e construită prisma cu lungimea de undă a luminii . Din spectrul luminii constatăm că raza violet este mult deviată față de raza roșie și aceasta se datorește faptului că nviolet > nroșu. În cazul când o prismă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fasciculele luminoase se consideră înguste, învecinate axului optic și foarte puțin înclinate, purtând denumirea de fascicule paraxiale, iar aproximația acesteia se numește aproximația lui Gauss sau paraxială. 4.4. Dioptri dioptru: suprafața ce separă două medii transparente, cu indicii de refracție diferiți. După forma suprafeței, dioptri pot fi: sferici sau plani. elementele unui dioptru sferic: V - vârful dioptrului VO - axă principală O - centrul de curbură MO - axă secundară, există o infinitate de axe secundare relațiile fundamentale ale dioptrului sferic: 1) prima
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
secundară, există o infinitate de axe secundare relațiile fundamentale ale dioptrului sferic: 1) prima relație fundamentală sau relația punctelor conjugate: , unde x2 - distanța de la dioptru la imagine; x1 - distanța de la dioptru la punctul luminos; n1 și n2 - sunt indicii de refracție a celor două medii și R → raza diotrului sferic 2) a doua formulă fundamentală este . Se mai numește mărime liniară (transversală). distanțele focale a dioptrului sferic: 1) Când x1 = - ∞ (matematic), punctul luminos se găsește la - ∞ și razele luminoase care vin
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
focarul F2 (focar imagine) la distanța VF2, adică . 2) Când x2 = ∞ (matematic), rezultă imaginea se formează la infinit, iar distanța , numită distanță focală obiect și egală cu VF1: dioptrul plan: suprafața ce desparte cele două medii diferite de indicii de refracții n1 și n2 este plană. În acest caz R = ∞, iar cele două formule fundamentale sunt: ?. forma imaginilor în dioptrul plan: a) n1 > n2 b) n1 < n2 Imaginile S’ ale lui S în ambele cazuri sunt virtuale. Deci, dioptri plani
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de dioptri sferici și plani). formulele lentilelor: a) prima formulă fundamentală: și b) a doua formulă fundamentală: ? mărire liniară (transversală). semnificațiile mărimilor fizice din formulele fundamentale: R1 și R2 - sunt razele de curbură ale fețelor lentilei; n - indicele de refracție a substanței din care este construită lentila x1 - distanța de la obiectul luminos la lentilă x2 - distanța de la lentilă la imagine f - distanță focală. formula lentlei când se găsește într-un mediu de indice de refracție n’:distanțele focale de la o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fețelor lentilei; n - indicele de refracție a substanței din care este construită lentila x1 - distanța de la obiectul luminos la lentilă x2 - distanța de la lentilă la imagine f - distanță focală. formula lentlei când se găsește într-un mediu de indice de refracție n’:distanțele focale de la o lentil: a) pentru x1 = ∞ (matematic), rezultă din prima formulă fundamental: b) pentru x2 = ∞ (matematic), obținem . Din relațiile pentru f2 și f1, deducem că f2 = f1 , dovedind că o lentilă are două focare, situate de o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]