771 matches
-
la concluzia că relația predicativă este o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă și la nivelul frazei, între subiectivă și „propoziția-predicat”. Teoria este astfel formulată încât să rezulte diferența dintre subordonare (unde un termen este regent și celălalt subordonat) și relația predicativă (unde un termen este subiectul celuilalt, termenii impunându-și unui altuia restricții formale, expresie a interdependenței lor sintactice). De fapt, după cum sugerează și schemele grafice, relația predicativă este văzută tot ca o subordonare reciprocă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de nondependență. La relațiile de dependență intră (1) raportul de interdependență (sau dependență bilaterală) dintre subiect și predicat, care reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă, unde determinantul are 2 regenți (elementul predicativ suplimentar) și (4) raportul de dependență complexă, unde determinantul are un singur regent, dar presupune existența a însă unui nume în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de subordonare. Cercetătorii care adoptă acest punct de vedere pornesc de la ideea că există numai două tipuri de relații sintactice: coordonarea și subordonarea. Relația subiect predicat a fost văzută ca un raport de subordonare în cadrul căruia subiectul ar fi termenul regent, iar predicatul - termenul subordonat, cu următoarea justificare: ,, dacă în determinarea raportului gramatical este hotărâtor mijlocul gramatical de realizare a acestui raport (și nu felurile de cuvinte prin care se exprimă o parte sau alta de propoziție) și dacă în cazul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este numai una dintre mărcile formale care indică existența unei relații între două părți de propoziție, fără să dea informații concludente asupra tipului de raport sintactic stabilit între ele. De aceea, în sintagma substantiv-atribut adjectival, faptul că substantivul este elementul regent, iar adjectivul - atribut este termenul subordonat și faptul că adjectivul - atribut este cel care ,,preia” particularitățile morfologice ale substantivului trebuie privite ca două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adjectivul - atribut este cel care ,,preia” particularitățile morfologice ale substantivului trebuie privite ca două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu se poate dovedi caracterul de element regent al substantivului în sintagma amintită numai prin faptul că el „impune” adjectivului - atribut particularitățile sale morfologice, tot așa nu putem susține că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu se poate dovedi caracterul de element regent al substantivului în sintagma amintită numai prin faptul că el „impune” adjectivului - atribut particularitățile sale morfologice, tot așa nu putem susține că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza subordonării predicatului față de subiect cu argumente noi. După părerea sa, „structura în discuție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
structural), unde se pornește de la enunț și se analizează structura, organizarea formală a enunțului, ea nu-și poate găsi locul. Relația dintre subiect și predicat a fost interpretată și ca o relație de subordonare în cadrul căreia predicatul ar fi termenul regent, iar subiectul elementul subordonat, determinantul lui. Pornind de la propozițiile fără subiect, Barbu B. Berceanu ajunge la concluzia că numai predicatul poate fi considerat parte principală de propoziție; subiectul poate lipsi, (plouă, bate la ușă) părând - formal cel puțin - un fel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
spre nume predicativ, constatare care a dus la ideea „dublei subordonări” a numelui predicativ. În relațiile de interdependență cu verbul copulativ, numele predicativ (predicativa) nu îi impune acestuia restricții formale, după cum nici complementele (completivele) neomisibile nu impun restricții formale verbului regent (din propoziție sau din regentă). Verbul copulativ, însă, impune numelui predicativ - prin recțiune cazul nominativ, iar când numele predicativ nu se exprimă prin nume, verbul copulativ „selectează” verbe la infinitiv sau la supin, de exemplu: Asta nu e de spus
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
completivă: S ↔ C | ↑ | ↓ (3) Relația de interdependență predicativă: S ↔ P ↔ N pred. | ↑ ( săgeata dublă indică relația de interdependență, iar săgețile simple indică direcția restricțiilor formale). Față de cele arătate până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cauți ceartă! Zise el.” I. 7 Relația explicativă „Raportul sintactic explicativ a apărut pe terenul limbii române dintr-o structură «inițială» cu raport sintactic de subordonare cauzală (în care existau, exprimate, și cauza, în elementul subordonat, și efectul, în elementul regent), printr-un anacolut generalizat constând în sărirea peste o parte a «comunicării», anume, peste «elementul regent», care reprezintă efectul în structura «inițială» (cu raport sintactic de subordonare cauzală); în felul acesta, structura actuală (cu raport sintactic explicativ) are tot doi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
române dintr-o structură «inițială» cu raport sintactic de subordonare cauzală (în care existau, exprimate, și cauza, în elementul subordonat, și efectul, în elementul regent), printr-un anacolut generalizat constând în sărirea peste o parte a «comunicării», anume, peste «elementul regent», care reprezintă efectul în structura «inițială» (cu raport sintactic de subordonare cauzală); în felul acesta, structura actuală (cu raport sintactic explicativ) are tot doi termeni ca și structura inițială (cu raport sintactic de subordonare cauzală), numai că, în locul cauzei și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că uneori în text sau termenul explicat, sau termenul explicativ sunt reprezentați prin propoziții), care fraze - din punct de vedere al topicii - se comportă la fel ca propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de vedere al topicii - se comportă la fel ca propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție, circumstanțialul de excepție etc. Pe de altă parte însă, subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se comportă la fel ca propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție, circumstanțialul de excepție etc. Pe de altă parte însă, subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție, circumstanțialul de excepție etc. Pe de altă parte însă, subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având cei doi regenți cu statut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție, circumstanțialul de excepție etc. Pe de altă parte însă, subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având cei doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. Între 1957 și 1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă,cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Te iată prins de vânturi. Hai la noi porcar!). Regentul verbal poate fi uneori implicit (Croitorul umblă cârpit și ciubotarul umblă desculț.). Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. Regentul nominal poate fi substantiv (Dacă am văzut că nu vii, pus-am dorul căpătâi) sau construcții echivalente (sintagme/articol adjectival +adjectiv/: Cei mai mulți
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
m-a luat de nebun.) și numeral (Amândoi umblau duși pe gânduri pe aleile parcului.). Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit (Prost se naște el, cineva, prost crește, prost moare.) Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan cumulează funcțiile sintactice impuse de cei doi regenți, de tip nominal, respectiv, de tip verbal. Altfel spus, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană este caracterizată de faptul că este, concomitent, determinant al verbului și al numelui, arătând „o lucrare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
caracterizează prin faptul că „două structuri primare se transformă într-o structură derivată” și prin caracterul ternar al structurii: Numai eu stau aici nemernic, / bun doar de-necat în ape.(Blaga, Poezii, p.99). Aspectul verbal al subordonatului cu dublu regent simultan cunoaște și un tip special reprezentat de o construcție complexă în care, în absența elementului verbal însuși, apar numai determinante referitoare la verbul absent (verb cu sens de existență) și la subiectul lui; aceste determinante sunt mai ales complemente
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
întors la Călărași. Anghel îl credea acasă; maică-sa îl credea la Anghel, mai rar de timp: Nici rău nu-i pare-acum, nici bine nu...ea moare, visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Caracteristica sau acțiunea exprimată de subordonatul cu dublu regent simultan se poate referi la: a) subiect: S-a întors bolnavă și plângând la părinții săi. b) complementul direct: O tânără doamnă italiancă, văzând-o bolnavă și plângând, veni lângă ea să-i dea ajutor. Pe consoarta amicului meu o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
marcat de prezența simultană a unor „modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de nume(flexiunea) și a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de verb(topica)”. În funcție de planul semantic sau de structura subordonatului cu dublu regent simultan, mai intervin elementele de relație și articolul. Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume(pronume) sau prin participiu(în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), subordonatul cu dublu regent simultan se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu dublu regent simultan, mai intervin elementele de relație și articolul. Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume(pronume) sau prin participiu(în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), subordonatul cu dublu regent simultan se acordă în gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori; Am văzut-o devenind brusc palidă. Când subordonatul cu dublu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simultan se acordă în gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori; Am văzut-o devenind brusc palidă. Când subordonatul cu dublu regent simultan are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși. Elementele de relație depind de tipul, semantic și structural, al funcției, de conținutul semantic
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-l cum din haos se face om, iar el devine haos. „Topica, expresie a celei de a doua direcții în desfășurarea relației de dublă subordonare simultană, se asociază flexiunii(orientată de acord) în fixarea identității sintactice a subordonatului cu dublu regent simultan. Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent”: Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a subordonatului cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent”: Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a subordonatului cu dublu regent simultan. Substantivul nu primește articol hotărât nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: După doi ani s-a întors doctor. Se distinge, prin aceasta, de subiect (După doi ani s-a întors doctorul.). În general
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]