1,567 matches
-
politicile macroeconomice decât în măsura în care ele interacționează cu mediul de afaceri, și nici nu ne vom întreba dacă globalizarea a mers prea departe. Ne interesează în schimb să înțelegem cum funcționează actorii principali ai globalizării (sau ai „capitalismului global”, sau ai „regionalizării”) - iar literatura internațională de specialitate este de acord că acești actori principali sunt corporațiile transnaționale. 1.2. Investiții străine directetc " 1.2. Investiții străine directe" Investiția străină directă (ISD) este definită 5 ca investiția care implică o relație pe termen
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Conferință EIBA, Copenhaga. Voinea, L. (2003 b), „Outdated specialization: FDI and foreign trade in Romania”, în The New Economists on the Transition in Romania, Enciclopedica Publishing House, National Bank of Romania. Voinea, L. (2005), Instituții ale Uniunii Europene. Integrare, Europenizare, Regionalizare, Editura Politeia, București. Voinea, L. (2006), „As Good as it Gets? FDI Dynamics and Impact in Romania”, în R. Jovancevic, Z. Sevic (eds.), Foreign Direct Investment Policies in South-East Europe, Greenwich University Press, University of Zagreb, Greenwich - Zagreb, pp. 231-250
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor economice, prin întărirea colaborării și comunicării în rețea, un exemplu fiind demersurile scandinave). Fiecare dintre noi suntem conștienți de responsabilitatea generațiilor actuale și viitoare de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Timișoara. Glass, A.; Higgins, K.; McGregor, A. (2002), Delivering work based learning, Scottish Executive Central Research Unit, U.K. Hassink, R. (2004), „The Learning Region: a Policy Concept to Unlock Regional Economies from Path Dependency?”, schiță pentru prezentarea de la conferința „Regionalizarea politicilor inovatoare - opțiuni și experiențe”, organizată la Berlin. Hălmăgean, C. (2001), „Ciclul managerial în cadrul unei organizații de educația adulților”, Revista de Științe ale Educației, nr. 2 (5), Editura Universității de Vest, Timișoara. Hiemstra, R.; Sisco, B. (1990), Individualizing instruction: making
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor economice, prin întărirea colaborării și comunicării în rețea, un exemplu fiind demersurile scandinave). Fiecare dintre noi suntem conștienți de responsabilitatea generațiilor actuale și viitoare de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Timișoara. Glass, A.; Higgins, K.; McGregor, A. (2002), Delivering work based learning, Scottish Executive Central Research Unit, U.K. Hassink, R. (2004), „The Learning Region: a Policy Concept to Unlock Regional Economies from Path Dependency?”, schiță pentru prezentarea de la conferința „Regionalizarea politicilor inovatoare - opțiuni și experiențe”, organizată la Berlin. Hălmăgean, C. (2001), „Ciclul managerial în cadrul unei organizații de educația adulților”, Revista de Științe ale Educației, nr. 2 (5), Editura Universității de Vest, Timișoara. Hiemstra, R.; Sisco, B. (1990), Individualizing instruction: making
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și direcții de investigație utile cercetării de față. Capitolul al doilea prezintă o serie de discuții publice la care am participat, În ultimii ani, pe tema identității transilvane. Ele ating cele mai controversate aspecte ale acestui subiect, cum ar fi regionalizarea, universitatea maghiară sau rolul istoricilor În promovarea naționalismului. Al treilea capitol abandonează tonul polemic În favoarea celui analitic-savant, atacând câteva dintre marile teme de studiu cultivate de istoriografia Transilvaniei, din perspectiva unei istorii a reprezentărilor sociale: imaginea patriei și a Europei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situația în care Legea descentralizării, elaborată pripit și asumată fără dezbatere publică sau politică este blocată de Curtea Constituțională. Ea s a dorit a fi o măsură de consolare a celor care se vedeau în postura de mari beneficiari ai regionalizării amânate sine die. Secolul XXI constituie debutul unei perioade a schimbărilor, a redefinirii identitare și a reevaluării situației globale, atât la nivel micro cât și la nivel macro. În acest context, orientări de factură ideologică diversă au căutat principii care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
modele de abordare a politicilor publice urbane întăresc ideea aplicării SBC în mod diferențiat. Disfuncțiile sociale majore pe care le resimțim cu toții sunt astfel perpetuate tocmai datorită asumării cunoașterii în procesul decizional doar la nivel declarativ. 5.3. România formală - regionalizarea în umbra modificării Constituției în toate textele cuprinse în volumul de față am subliniat explicit sau implicit nevoia schimbării. Schimbarea manierei de asumare a actului politic-administrativ prin fundamentarea deciziilor pe cunoștințe sistematice și coerente, modificarea condițiilor care permit perpetuarea unor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Anul 2013 a fost privit în mod superficial de către cei aflați la putere. Au știut că nu vor putea păstra coerența unei alianțe stânga-dreapta decât cel mult un an. Acel an ar fi putut pregăti o strategie bine fundamentată pentru regionalizare și descentralizare. În loc de asta, s-a considerat că, atunci când ai o majoritate foarte consistentă, un an poate fi de ajuns pentru a forța schimbări care de fapt au nevoie de mult mai mult timp. Sigur că este fantezistă ideea că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ar putea avea în vedere și măsuri care să permită reconfigurarea manierelor de interacțiune între indivizi prin favorizarea acelor condiții care să permită congregarea. Dar este datoria noastră să arătăm nevoia unor asemenea măsuri. Vom prezenta scenariile prefigurate pentru realizarea regionalizării și modificările legislative necesare, în special revizuirea Constituției. Deși regionalizarea este un proces foarte important și necesar, se realizează într-o manieră pripită, pe ultima sută de metri, consecințele prefigurându-se ca fiind departe de cele dorite. Un aspect pe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
reconfigurarea manierelor de interacțiune între indivizi prin favorizarea acelor condiții care să permită congregarea. Dar este datoria noastră să arătăm nevoia unor asemenea măsuri. Vom prezenta scenariile prefigurate pentru realizarea regionalizării și modificările legislative necesare, în special revizuirea Constituției. Deși regionalizarea este un proces foarte important și necesar, se realizează într-o manieră pripită, pe ultima sută de metri, consecințele prefigurându-se ca fiind departe de cele dorite. Un aspect pe care îl considerăm cu deosebire relevant este că regionalizarea este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Deși regionalizarea este un proces foarte important și necesar, se realizează într-o manieră pripită, pe ultima sută de metri, consecințele prefigurându-se ca fiind departe de cele dorite. Un aspect pe care îl considerăm cu deosebire relevant este că regionalizarea este privită de către cei influenți politic la nivel local/regional ca o formă de a-și crește puterea, dar nu în vederea autonomizării, ci doar pentru a avea un cuvânt mai greu de spus la centru în alocarea resurselor bugetare. 5
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
la nivel local/regional ca o formă de a-și crește puterea, dar nu în vederea autonomizării, ci doar pentru a avea un cuvânt mai greu de spus la centru în alocarea resurselor bugetare. 5.3.1. Spațiu și conținut Procesul regionalizării este strâns legat de înțelegerea și delimitarea regiunii din punct de vedere conceptual, pentru a identifica și a expune avantajele și dezavantajele și pentru a-l susține, sau din contră, a-l împiedica. Plecăm de la ideea că regiunea este un
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dezvoltare regională, a fost stabilit un număr de opt regiuni de dezvoltare conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice II de diviziuni al Uniunii Europene, nefiind însă unități administrativ teritoriale cu personalitate juridică<ref id=”3”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, Procesul de regionalizare a României și securitatea națională, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2012, p. 73.</ref>. Încheierea ciclului de finanțări europene 2007-2013, precum și nevoia de a asigura o mai bună dezvoltare a fiecărei regiuni aduc România în situația de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau regionale”, principiul echității, al democrației participative și al „cheltuirii eficiente a resurselor financiare publice”<ref id=”1”>Memorandum privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare - descentralizare în România, online la http://www.google.ro/url?sa =t&rct= j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CDEQFjAA&url =http%3A%2F%2Fwww.mdra p.ro%2Fuserfiles%2FRegionalizare memorandum 1 902 13.doc&ei=-UNUUf3hN5Dmt Qas4YCYBw&usg=AFQjCNEz9YPecUn P9efdMGRY7g
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
un răspuns reactiv la cerințe exterioare, și nu o tendință proactivă la nevoi interne. Rămânem astfel în sfera unei transformări formale (sau de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție. Va reuși, cel mult, să nu blocheze alocarea fondurilor. Altfel spus, regionalizarea este acel proces care ar asigura cadrul necesar și obligatoriu unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție. Va reuși, cel mult, să nu blocheze alocarea fondurilor. Altfel spus, regionalizarea este acel proces care ar asigura cadrul necesar și obligatoriu unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utlizare eficientă a fondurilor<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utlizare eficientă a fondurilor<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, pp. 44-45. </ref>. În funcție de criteriul dat de statutul juridic, identificăm o tipologie a regionalizării<ref id=”3”>Mihaela Pacesila, „Regionalizarea în statele Uniunii Europene”, în Administrație și management public, nr. 3, 2004, ASE București, URL: http://ramp.ase.ro/ data/files/ articole/3 15.pdf, pp. 104-111.</ref> care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utlizare eficientă a fondurilor<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, pp. 44-45. </ref>. În funcție de criteriul dat de statutul juridic, identificăm o tipologie a regionalizării<ref id=”3”>Mihaela Pacesila, „Regionalizarea în statele Uniunii Europene”, în Administrație și management public, nr. 3, 2004, ASE București, URL: http://ramp.ase.ro/ data/files/ articole/3 15.pdf, pp. 104-111.</ref> care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o tipologie a regionalizării<ref id=”3”>Mihaela Pacesila, „Regionalizarea în statele Uniunii Europene”, în Administrație și management public, nr. 3, 2004, ASE București, URL: http://ramp.ase.ro/ data/files/ articole/3 15.pdf, pp. 104-111.</ref> care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
URL: http://ramp.ase.ro/ data/files/ articole/3 15.pdf, pp. 104-111.</ref> care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel local. Cu toate acestea, este prezent controlul statului la nivel local. Practic, atribuțiile de la nivel regional urmăresc mobilizarea și promovarea colectivităților locale pentru dezvoltare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel local. Cu toate acestea, este prezent controlul statului la nivel local. Practic, atribuțiile de la nivel regional urmăresc mobilizarea și promovarea colectivităților locale pentru dezvoltare economică și regională. Modelul regionalizării prin intermediul colectivităților locale urmărește cooperarea dintre comunitățile locale, cu atribuții extinse, astfel încât cele care își exercită puterea sunt practic instituțiile descentralizate de la nivelul fiecărei regiuni. Descentralizarea regională introduce între nivelul administrației de stat și cel al comunităților și colectivităților locale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urmărește în principal dezvoltarea economică. Important de subliniat că, deși schimbă organizarea teritorială, păstrează principiul constituțional al statului unitar. Modelul francez este relevant în acest sens, în care fiecare regiune funcționează după principiul liberei administrări a colectivităților teritoriale. în cazul regionalizării politice sau a autonomiei regionale, modelul de regionalizare se caracterizează prin aceea că puterea legislativă este atribuită unei adunări regionale ce are competențe extinse, iar puterea executivă aparține unei structuri cu atribute de guvern regional. Spre deosebire de regionalizarea specifică statului federal
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
că, deși schimbă organizarea teritorială, păstrează principiul constituțional al statului unitar. Modelul francez este relevant în acest sens, în care fiecare regiune funcționează după principiul liberei administrări a colectivităților teritoriale. în cazul regionalizării politice sau a autonomiei regionale, modelul de regionalizare se caracterizează prin aceea că puterea legislativă este atribuită unei adunări regionale ce are competențe extinse, iar puterea executivă aparține unei structuri cu atribute de guvern regional. Spre deosebire de regionalizarea specifică statului federal, în acest caz se păstrează unitatea statală. Și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]