3,774 matches
-
două minute. Cf. Edward Shorter, op. cit., pp. 307-308. 65. Les comportements sexuels en France, ed. cit., p. 201; Michel Bozon, art. cit., p. 48. 66. Ibidem, pp. 165-166. 67. Michel Bozon, art. cit., p. 48. 10. Nemesis: supraexpunerea la fericire, regresul dorințeitc "10. Nemesis\: supraexpunerea la fericire, regresul dorinței" 1. La Rochefoucauld, Maxima 27. 2. Daniel Bell, Les contradictions culturelles du capitalisme, ed. cit., p. 33, nota 23. 3. Helmut Schoeck, L’envie. Une histoire du mal, Les Belles Lettres, Paris
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
307-308. 65. Les comportements sexuels en France, ed. cit., p. 201; Michel Bozon, art. cit., p. 48. 66. Ibidem, pp. 165-166. 67. Michel Bozon, art. cit., p. 48. 10. Nemesis: supraexpunerea la fericire, regresul dorințeitc "10. Nemesis\: supraexpunerea la fericire, regresul dorinței" 1. La Rochefoucauld, Maxima 27. 2. Daniel Bell, Les contradictions culturelles du capitalisme, ed. cit., p. 33, nota 23. 3. Helmut Schoeck, L’envie. Une histoire du mal, Les Belles Lettres, Paris, 1995, p. 155. 4. Robert Nozick, Anarchie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și corpul senzațiilor 248 Medicalizare, prudență și suferință 251 Consumul paliativ 254 Sexul ca soluție? 256 Și totuși, dragostea 258 Sex performant, sex emoțional 260 Mizerie sexuală și plăcere senzuală 263 Limitele revoluției sexuale 265 10. Nemesis: supraexpunerea la fericire, regresul dorinței 268 Deochiul 271 Când fericirea este prea la vedere 273 Neutralizarea invidiei 274 A spune fericirii pe nume 277 Teama de invidie în modernitate 277 Încredere, fericire și invidie 279 Încredere, suspiciune și invidie 281 Metamorfozele invidiei 283 Lux
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trei schimburi” nu distruge neapărat tiparele statornicite ale aservirii femeilor. Cercetătorii feminiști au demonstrat, de asemenea, că „dezvoltarea” e departe de a fi lineară și cumulativă. Un minim progres înregistrat într-unul dintre aspectele tranziției sociale poate fi anihilat de regrese majore în alte sectoare. Să luăm, de exemplu, cazul creșterii violenței domestice, care poate să coincidă cu o mai mare independență economică a femeii 3. Sau transformarea uimitoare a unora dintre tinerii activiști antiapartheid din Africaxe "Africa" de Sudxe "Africa de Sud
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
propriu, gradul de extindere a tranzacționării cu numerar față de tranzacționarea cu opțiuni, identitatea investitorilor (de exemplu, instituții, cum ar fi băncile sau firme specializate de tranzacționare), semnificația taxelor de tranzacții etc. Analize mai riguroase și sistematice privind asociațiile univariate și regresiile multiple ale acestor factori diferiți au condus la concluzia că nu este deloc clar ce a cauzat prăbușirea pieței. Declarația mai precisă, deși oarecum auto referențială, este faptul că variabila cea mai semnificativă din punct de vedere statistic, care explică
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
al treilea rând, datorită eficienței metodelor de atragere a copiilor și tinerilor aparținând altor culte. Este incontestabil faptul că numărul copiilor și tinerilor care trăiesc o viață religioasă a înregistrat în țara noastră reduceri importante. Numărul credincioșilor este în continuu regres.” Notă privind unele aspecte din activitatea nocivă a cultelor și sectelor, 10.05.1981: „Activează în mod legal, pe bază de statut, 13 culte. Cultele romano-catolic și stilist sunt tolerate, iar fostul cult greco-catolic, sectele și alte grupări religioase ilegale
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
scopuri (cf. Radu, 2000, p. 123): - obținerea de informații privind pregătirea elevilor la anumite discipline într-un moment dat al școlarității și respectiv privind calitatea învățământului în raport cu anumite standarde; - compararea rezultatelor unei promoții în raport cu cele precedente, evidențiindu-se progresul sau regresul din anumite puncte de vedere; - punerea în evidență a domeniilor în care este necesar să se intervină pentru a se îmbunătăți procesul de învățământ; - verificarea indirectă și aprecierea activității cadrelor didactice, a calității pregătirii acestora; - orientarea activității pedagogice înspre obiective
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluare sumativă, profesorul va opta pentru unul din cele două calificative. Un elev este declarat promovat dacă a obținut cel puțin calificativul „satisfăcător”. Calificativul anual va fi unul dintre calificativele semestriale, stabilit de profesor pe baza unor criterii (progresul sau regresul în performanța elevului, raportul efort/performanță, creșterea sau descreșterea motivației, realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau din cel de recuperare stabilite de cadrul didactic). La sfârșitul anului școlar, elevii primesc distincții la fiecare disciplină în parte, renunțându
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
recursivității. Sistemul economic este descris prin diferențiale raționale și iraționale, recursive și nerecursive, a căror sumarizare oferă nu starea în sine, la un moment dat, a sistemului economic, ci starea de devenire, la un loc cu sens de progres sau regres, creștere sau descreștere, câștig sau pierdere, mai ales când punem problema în termeni de temporalitate într-un sistem global, cum vom vedea mai încolo. Orice ieșire din reperele bunului-simț, ca operator al omogenității intențiilor și consecințelor economice, ascultă, practic, de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
4) dinamica rezultatului curent a fost superioară dinamicii rezultatului exploatării, fapt care evidențiază că ponderea activității operaționale s-a redus, iar dinamica rezultatului exploatării a fost inferioară dinamicii rezultatului financiar; 5) pe ansamblu, sub aspectul dimensiunii, activitatea a Înregistrat un regres substanțial cu incertitudini asupra evoluției rentabilității În perioada viitoare. Sursa informațională de bază pentru analiza structurală a rezultatului brut al exercițiului În acest caz a fost contul de profit și pierdere Întocmit pe gruparea veniturilor și cheltuielilor după natura lor
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
fluviul constituie frontiera dintre două lumi, lumea viilor și lumea morților, alegorie a lumii terestre și a lumii spirituale. Prin urmare, trecerea de pe un mal pe altul echivalează, în funcție de orientarea mișcării, cu o evoluție sau o involuție, cu progresul sau regresul. Totuși, cel mai adesea, este vorba despre o imagine pozitivă, deoarece fluviul este necesar vieții oamenilor, care își înalță adesea locuințele pe malurile sale. Fluviul are și o funcție mediatoare importantă: între oameni (permite comerțul și schimburile), dar și între
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
rezultatelor; însă ascensiunea este întotdeauna un semn favorabil, deoarece indică măreția scopurilor și dorința de înălțare; - dacă este în partea de sus, obiectivul este atins. Însă dacă cel ce visează coboară treptele sau scara, visul capătă o semnificație negativă. Indică regresul, deziluzia, descreșterea. A eșua Eșecul corespunde unei semnificații negative, dar adesea este mai revelator în privința temerilor conștiente sau inconștiente și nu prevestește o nenorocire. Chiar dacă cel ce visează se lovește, în vis și în realitate, de obstacole, celelalte elemente onirice
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dreapta lui Dumnezeuă, «a fi mâna dreaptă a cuivaă; - în timp ce stânga opune o semnificație net peiorativă: «stângaci sau neîndemânateciă, «a porni cu stângulă. Dreptei îi sunt asociate noțiunile de progres, de putere și de energie benefică; iar stângii, noțiunile de regres, de slăbiciune și de energie negativă. Dreapta evocă Estul, zorii, ziua ce va veni, așadar viitorul; stânga, Vestul, apusul, ziua scursă și deci trecutul. Dreapta și stânga constituie, în plus, orientări politice și pot avea un sens și la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
se dă jos (2); dealul (2); a se duce (2); eșec (2); eșuare (2); iad (2); luceafăr (2); a merge (2); nimic (2); pantă (2); pămînt (2); peșteră (2); pica (2); a pierde (2); pîrtie (2); pleacă (2); realitate (2); regres (2); rostogoli (2); scădea (2); scapă (2); seară (2); sus (2); treaptă (2); tren (2); urcat (2); urci (2); ușor (2); ușurare (2); valea (2); a veni (2); abis; adînc; afară; afunde; a ajunge; alerga; alunecare; amețeală; a se apleca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîncare; moare; moment; monede; monetară; morală; neatenție; nebun; negru; neînțelegere; nepăsare; neplăcut; neștiință; nevoi; obstacol; om; parchet; pervers; pierdere; plîns; de plîns; prag; prăpastie; prețuri; prețuri ridicate; problema; probleme; profundă; progres; provocare; psihic; puțin; radicală; rate; răbdare; răscoală; reacție; recesiune; regres; resimțire; în România; Roxana; săraci; sărăcire; scump; de sete; slăbiciune; soluție; soție; spaimă; spasmofilie; spațiu deschis; speranță; spune; stare; strategie; studenție; șoc; țară; de țară; ureche; urît; urîtă; vai, nu; valutară; vestimentație; viață; vrăjeală; zarvă; 1929 (1); 795/235/75
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curbă (5); pleca (5); a reveni (5); trecut (5); cap (4); duce (4); nehotărît (4); plecare (4); schimbare (4); timp (4); venire (4); dor (3); fericire (3); înainte (3); a înapoia (3); înapoia (3); nehotărîre (3); răsucește (3); regăsire (3); regres (3); roti (3); sens (3); sens giratoriu (3); speranță (3); străinătate (3); suci (3); ușă (3); virează (3); acum (2); cal (2); cale (2); cartea (2); casă (2); căruța (2); clătită (2); a da înapoi (2); dă (2); fața (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cheltuielilor publice este depășit de dezavantajul social al prelevărilor publice; - punctul optim variază în funcție de: - conjunctura economică, astfel perioada de prosperitate este utilizată pentru diminuarea cheltuielilor publice, cu scopul realizării de economii sau pentru rambursarea datoriei publice, iar în perioada de regres, creșterea cheltuielilor publice poate fi folosită pentru stimularea economică; - gradul de etatizare a societății și structurile economiei de piață; Capitolul 9 121 121 probleme de ordin științific: - se referă la dimensionarea corectă a cheltuielilor publice absolut necesare pentru satisfacerea nevoilor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
pierde certitudinea unei deducții metafizice. În felul acesta, se pierde și fundamentul realității și veridicității nemijlocite de care are nevoie, ca punct de plecare, spiritul cunoscător. A vedea În cogito termenul unui raționament, ar fi să ne condamnăm la un regres fără sfârșit În cercetarea temeiului care justifică acest raționament. Intuiție Un alt curent al interpretărilor presupune că enunțul prin care se obține formula cogito-ului nu poate fi decât o „evidență nemijlocită” sau o „intuiție”. Acest gen de interpretare se bazează
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
alte cuvinte, percepția lui Dumnezeu e anterioară celei de mine”. Cercetând posibilitatea ca ideea despre Dumnezeu să fie falsă, sau greșit interpretată, Descartes produce Încă un argument, mai exact spus reproduce argumentul thomist al conservării existenței și cel al imposibilității regresului la infinit În șirul cauzelor. Acestora le adaugă o consecință nouă, derivată din calitățile conceptului divinității, anume aceea că, dacă ființa pe care o cunoaștem ca finită - e vorba de „ființa mea” - ar fi de fapt infinită, și nu am
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
după. Or, calitatea de bază a acestui nou val al filmului românesc este prospețimea. Există și o epuizare a mișcărilor cinematografice. Alții și-au dat capodoperele "atunci", iar capodoperele nu apar în fiecare trimestru, în fiecare an. Și există și regrese. Teatrul românesc a fost, ani în șir, unul dintre cele mai importante din lume, iar acum e într-un moment de stagnare, cînd teatrul românesc e sub filmul românesc, care, la ora actuală, e mult mai important, mult mai viu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Răspunderea lor este solidară, în sensul că dacă patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societății, creditorii pot solicita și obține de la oricare dintre asociați plata întregii creanțe, urmând ca cel care a făcut plata să aibă drept de regres împotriva celorlalți asociați corespunzător participării lor la beneficii și pierderi. Răspunderea asociaților este și nelimitată, în sensul că fiecare asociat răspunde pentru datoriile sociale inclusiv cu bunurile proprii. În aceste tipuri de societate conducerea revine adunării generale care adoptă hotărârile
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
regulă, potrivit art. 1088 C.civ. este admis cumulul dobânzii cu daunele-interes în următoarele cazurile: • mandatarul care schimbă destinația sumelor de bani primite pe seama mandantului; • în cazul fidejusiunii, fidejusorul beneficiază de cumulul dobânzilor și al daunelor interese în acțiunea în regres contra debitorului; • în materia societăților comerciale, asociatul care întârzie în liberarea aportului în numerar datorează dobânzi și despăgubiri față de societate, potrivit art. 65 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Interdicția acordării termenului de grație în obligațiile comerciale Potrivit
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
daune-interese față de creditor și numai dacă acesta din urmă face dovada că emitentul scrisorii de confort nu și-a îndeplinit obligația asumată prin scrisoarea de confort. Emitentul scrisorii de confort care a căzut în pretenții față de creditor are drept de regres împotriva debitorului; • promisiunea de vânzare este un contract prin care promitentul se obligă să vândă dacă beneficiarul promisiunii își va exprima intenția în acest sens; • pactul de preferință este convenția prin care promitentul se obligă sa acorde preferință unei anumite
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
este un titlu la ordin; e) este un titlu abstract; f) cambia creează obligații autonome, necondiționale și solidare Cambia este un instrument de credit și de plată iar din cambie iau naștere următoarele obligațiile: a) obligația fundamentală; b) obligația de regres; c) obligația de garanție. Pentru a fi considerat creditor al creanței și a putea cere executarea obligației este suficient ca o persoană să posede cu bună credință titlul. 1.2. Condițiile cerute pentru validitatea cambiei Legea nr. 58/1934 nu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
suma de bani menționată în titlu; trasul devine obligat cambial; el este obligat principal și răspunde direct la plata sumei de bani către posesorul cambiei; • este ținut solidar cu trăgătorul, giranții și avaliștii față de posesorul cambiei(care sunt debitori de regres și care sunt îndatorați la plată numai în cazul refuzului de plată a trasului); • își asumă o obligație cambială față de toți semnatarii titlului, inclusiv față de trăgător. Legea recunoaște trasului dreptul de a revoca acceptarea cambiei. Aceasta se poate realiza prin
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]