2,315 matches
-
într-un model de legătură lineară. Altfel spus, R2 ne arată care este eficiența aproximării lui x1 prin ecuația de regresie lineară. Pentru alte forme de regresie decât cea lineară, se calculează coeficienți asemănători. Legăturile deterministe implicate în ecuațiile de regresie se află la baza multor altor modele mai complexe, care fie introduc relații de dependență simultană între mai multe variabile, fie caută definirea unor variabile-factori noi, ce pot fi interpretați ca variabile finale (factori sintetici) sau intermediare (latente). Un procedeu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
simultană între mai multe variabile, fie caută definirea unor variabile-factori noi, ce pot fi interpretați ca variabile finale (factori sintetici) sau intermediare (latente). Un procedeu cu mare răspândire în prelucrarea datelor de anchetă este analiza path. Ea pornește, ca și regresia, de la o mulțime de m factori, transpuși în variabile de tip cantitativ, între care însă se stabilesc relații de dependență. Astfel, o variabilă xi poate apărea, într-o ecuație, ca variabilă dependentă și, în alta, ca variabilă independentă. Se evită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
circulară, adică dacă, să zicem, xi depinde de xj și xj depinde, la rândul său, de xk, atunci în ecuația în care xk este variabilă dependentă nici xj și nici xi nu vor apărea printre variabilele independente. Spre deosebire de coeficienții de regresie beta, coeficienții path - și ei fiind mărimi standardizate - indică influența directă a variabilei independente asupra celei dependente, adică cea care nu se transmite prin mijlocirea altor variabile. De un interes deosebit se bucură, în prelucrarea și interpretarea datelor de anchetă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au vizat mai ales caracteristici fenotipice cu valori discrete (de exemplu, neted-zbârcit; înalt-scund etc.), cercetările lui Galton s-au focalizat asupra caracteristicilor fenotipice cu valori continue (de exemplu, niveluri diferite de inteligență). Pornind de la aceste studii, Galton a elaborat principiul regresiei la medie; el a observat, spre exemplu, că tații foarte înalți au, de obicei, fii mai scunzi decât ei, iar cei foarte scunzi au, de obicei, fii mai înalți decât ei. Evident că prin prisma acestui principiu, transmiterea acestei caracteristici
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
atunci când se referă la structuri generale, el se exprimă în trăsături de personalitate de vulnerabilitate (de exemplu, pesimism) sau reziliență (de exemplu, optimism) la boală. Puține constructe aduc ceva în plus față de acestea, atunci când sunt puse într-o ecuație de regresie, în explicarea, descrierea, predicția și organizarea răspunsurilor subiectului uman. Așadar, modificarea unui stil cognitiv disfuncțional/irațional în unul rațional/adaptativ se face în primul rând utilizând principii cognitiv-comportamentale. La nivel comportamental, stilul de viață (de exemplu, fumatul, comportamentul alimentar) este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de trunchiuri și să simt duhul copacilor, cum să-mi lipesc urechea de propriul piept, ca și când aș avea un gât de lebădă, și să-mi ascult bătăile inimii. M-a învățat cum să călătoresc, cu ajutorul respirației, în mine însumi, în regresie și în proiecție. M-a învățat cum, trăind în întuneric, să mă hrănesc cu lumină. Cum să scormonesc în gunoaie, învățând să înțeleg lumea prin ceea ce lasă ea în urmă, și nu prin ceea ce îi cer eu. Mi-a lăsat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
exemplificate prin: > Fenilcetonuria, apare cu o frecvență de 1/11.500 și este caracterizată prin lipsa fenilalaninhidroxilazei hepatice, ceea ce duce la retard mental. > Boala Tay Sachs, este provocată de acumularea grăsimilor în creier și se manifestă prin oprirea și apoi regresia achizițiilor psihice, intelectuale și motorii. > Homoeistinuria, se caracterizează prin lipsa de cistation sintetază, ducând la retard mental. > Galactozemina, este întâlnită la 1/62.000 de nașteri și se datorează lipsei de uridiltransferază. Aceasta poate duce la retard mental, o întârziere
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mecanisme care au fost descrise mai ales pentru a explica reacțiile emoționale provocate de doliu. Mecanismul normal de coping se desfășoară în trei stadii: stadiul 1: răspunsul imediat în care apare negarea realității; stadiul 2: reacția propriu-zisă: furie, anxietate, vinovăție, regresie, depresie; stadiul 3: rezolvarea: acceptarea situației și planificarea viitorului. Procesul de coping are loc în patru categorii de situații de stres și de distres. Astfel se descriu: * probleme legate de sentimentul de pierdere; * probleme legate de schimbare; * probleme interpersonale; * pactorii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
costurilor nerecuperabile implicate de opoziția față de normele dominante ale nucleului liberal. De asemenea, se datorează felului în care normele culturale ale nucleului sunt internalizate de actori și sunt în general acceptate ca legitime. Totuși, cel mai puternic motiv pentru care regresia este puțin probabilă constă în efectul bulgărelui de zăpadă generat de sistem. Într-un sistem care a atins reflexivitatea apare o situație în care schimbarea structurală și cea culturală se consolidează reciproc. Pe scurt, am evidențiat două aspecte ale modelului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ce nu - sânt lucruri pe care nu eu le hotărăsc. Întrucât mi s-a retras dreptul de a hotărî în privința mea, întrucît tot ce fac și sânt cade sub recompensă și pedeapsă - sânt infantilizat. Umilirea este infantilizare. Umilit fiind, cunosc regresia la stadiul în care, în toate privințele esențiale, se hotărăște pentru mine pentru că eu nu pot hotărî în privința mea. Dar nu pot nu pentru că nu pot, ci pentru că putința mea este împiedicată să se manifeste. Umilirea induce în mine conștiința
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împiedica să nu mă gândesc la ce ar fi făcut Heidegger din problema autorității. Ar fi mers fără îndoială îndărăt, așa cum obișnuiește să facă. Și bine ar fi făcut, pentru că tendința firească a culturii de astăzi este să progreseze prin regresie, așa cum inițial promitea și logica matematică, care și-a propus să meargă "îndărătul matematicii", dar care, în practica de astăzi, a sfârșit prin a merge orbește înainte, în spațiul fără repere al lui "de ce nu și așa?". Heidegger ar fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
relație practicile sociale riscante sau/și victimizările și caracteristicile respondenților. Ele pot fi dezvoltate și pe baza unor anchete longitudinale, prin urmărirea unor grupuri de elevi uneori mai bine de douăzeci de ani. Se face atunci un calcul de probabilitate (regresie logistica) pentru a măsura ponderea (influența) fiecărei variabile asupra probabilității de a deveni agresat sau agresor. Prezentarea clasică a acestor modele pornește de la trei mari categorii: factorii personali (caracteristicile copilului), factorii familiali, factorii de mediu (factori sociali) (Fortin și Bigras
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
stabilească gradul în care două variabile covariază, dacă pozițiile de pe o variabilă sunt probabil consistent asociate cu pozițiile altei variabile. Pentru a răspunde la întrebările "de ce" încercăm să stabilim cauzalitatea. Trei metode sunt folosite frecvent: analiza factorială, analiza path și regresia. Statistica inferențială este folosită în două scopuri: să facă estimările caracteristicilor populației (parametrii) de la caracteristicile eșantionului (statistice); și dacă diferențele sau relațiile în eșantion (astfel ca asociația dintre ocupație și religie) poate fi așteptate să existe, altfel decât prin șansă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
investigat relevanța situațiilor financiare întocmite conform normelor US GAAP, German GAAP și IFRS și au ajuns la concluzia că normele US GAAP sunt mult mai riguroase decât normele IFRS. Modelul econometric utilizat în acest scop, similar modelului CAPM, utilizează o regresie a rentabilității cursului bursier în raport cu o rată de referință calculată pe baza valorii de piață a companiei. Dată fiind complexitatea acestui domeniu, precum și varietatea abordărilor posibile, scopul prezentei lucrări este de a realiza și prezenta modele privind performanța unui grup
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
cursului titlului respectiv la fluctuațiile pieței. Rezumând, putem scrie relația următoare. Conform metodei MEDAF, coeficientul beta se determină ca raport între covarianța randamentului titlului respectiv cu randamentul pieței și varianța randamentului pieței. În fapt, în acest scop se utilizează o regresie liniară de tipul. Pentru estimarea acestui beta, durata observațiilor poate fi mai lungă sau mai scurtă. O durată lungă de observații reflectă o mai mare varietate de evenimente economice și monetare și elimină de fapt efectele unei volatilități ridicate și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
acest caz, este indicat a calcula beta al activului economic prin ponderarea lui beta al capitalurilor proprii cu structura financiară și beta al datoriei financiare. În prezența unei datorii financiare cotate, acest beta poate fi estimat de asemenea printr-o regresie. Deci, formula de calcul pentru beta al activului economic este: ⎟⎠ ⎞⎜⎝ ⎛ +×β+⎟⎠ ⎞⎜⎝ ⎛ +×β=β DE D DE E DEeconomic activ . Determinarea costurilor capitalurilor proprii ale unei societăți necotate este mai delicată deoarece pentru aceasta nu dispunem de nici o valoare de piață
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
societate comercială este determinată egalând cursul său actual cu fluxul dividendelor așteptate conform următoarei formule de actualizare. Din cauza dificultăților evidente în utilizarea acestei relații, în special generate de imposibilitatea previziunii corecte a elementelor Dt, în practică se recurge la o regresie liniară de forma. În aceste condiții vom obține. Într-o lucrare relativ recentă, Benoît Jamet<footnote B. Jamet, 2003, Structure de groupe et financement des entreprises. Thèse pour l’obtention du titre de Docteur en Sciences de Gestion, Université Paris
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
relevanța situațiilor financiare întocmite conform normelor US GAAP, German GAAP și IFRS și au ajuns la concluzia indubitabilă că normele US GAAP sunt mult mai riguroase decât normele IFRS. Modelul econometric utilizat în acest scop, similar modelului CAPM, utilizează o regresie a rentabilității cursului bursier în raport cu o rată de referință calculată pe baza valorii de piață a companiei. Rezultatele cercetărilor efectuate asupra impactului adoptării normelor IFRS în Spania și Marea Britanie de Callao-Gastón, FerrerGarcía, Jarne Jarne și Laínez-Gadea<footnote S. Callao-Gastón, C.
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
măsoară crearea de valoare este jucat de costul capitalului. În consecință, modelele econometrice utilizate în această parte a cărții fac apel la teoria clasică a evaluării activelor financiare, mai precis la modelul CAPM. Vom recurge în acest scop la o regresie liniară de forma, unde se presupune că εt este o variabilă aleatorie reziduală de medie zero și varianță constantă, de regulă de repartiție normală. Așa cum este cunoscut, riscul total al activului de rentabilitate rt este măsurat prin varianța sa și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
conceptului de rentabilitate anormală, vom proceda după cum urmează. 1) Într-o primă etapă, vom evalua sensul reacției pieței la diverse tipuri de ajustări, de exemplu la majorarea capitalului: vom estima atât la nivelul societății, cât și la nivelul grupului două regresii liniare de tip (10) pentru cele două abordări posibile, și anume, într-o primă abordare vom lua în considerare efectele ajustărilor asupra rentabilităților, adică toate rentabilitățile vor fi considerate ca fiind determinate de o reacție normală a pieței, și apoi
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de tip (10) pentru cele două abordări posibile, și anume, într-o primă abordare vom lua în considerare efectele ajustărilor asupra rentabilităților, adică toate rentabilitățile vor fi considerate ca fiind determinate de o reacție normală a pieței, și apoi aceeași regresie va fi estimată prin eliminarea acestor efecte, adică vom proceda la ajustarea statistică a valorilor care sunt considerate anormale, de exemplu, prin metoda păstrării sensului variației, dar vom reduce dimensiunea numerică a acestora pentru a le păstra în limitele distribuției
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
tip rentabilități bursiere. Evident, se poate proceda mult mai riguros - este doar o problemă de tehnică statistică, prin calculul unor parametri ce caracterizează distribuția normală precum coeficientul de simetrie și de aplatizare - așa-numiții skewness și kurtosis. Fie cele două regresii determinate astfel. specific determinat conform celei de-a doua abordări. utilizând tehnici de analiză statistică, putem decide dacă ajustările au condus sau nu la o reacție a pieței. În acest sens, vom recurge la un test Fisher de comparație a
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
reacție negativă la o astfel de ajustare. Observație. Coeficienții alfa nu joacă niciun rol în aprecierea sensului reacției pieței deoarece ei reprezintă doar valoarea ordonatei la origine a rentabilităților. În schimb, coeficienții beta joacă un rol hotărâtor, ei reprezentând panta regresiei, deci unica în măsură să pună în evidență variația sensului reacției pieței. Este important de asemenea de precizat aici rolul hotărâtor al dimensiunii numerice a acestor coeficienți beta deoarece ei depind de periodicitatea datelor utilizate în estimarea parametrilor regresiei. Prin
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
panta regresiei, deci unica în măsură să pună în evidență variația sensului reacției pieței. Este important de asemenea de precizat aici rolul hotărâtor al dimensiunii numerice a acestor coeficienți beta deoarece ei depind de periodicitatea datelor utilizate în estimarea parametrilor regresiei. Prin urmare, interpretarea lor se va face strict în funcție de caracterul acestor date statistice. 2) În a doua etapă, vom evalua impactul acestei decizii asupra valorii de piață a grupului și a filialelor sale. De data aceasta, vom utiliza doar seriile
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
valorii de piață a grupului și a filialelor sale. De data aceasta, vom utiliza doar seriile de date statistice neajustate, adică toate rentabilitățile vor fi considerate ca fiind determinate de reacția normală a pieței. În acest scop, vom estima trei regresii, și anume: o regresie care determină relația care există între rentabilitatea grupului și rentabilitatea pieței. Fie aceasta o regresie care determină relația care există între rentabilitatea filialei care a generat ajustările respective, de exemplu, o majorare de capital și rentabilitatea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]