2,802 matches
-
sociale (Stănciulescu, 2002). Astfel, monoparentalitatea, în special cea rezultată în urma divorțului, este corelată cu o diminuare a activității educative, cu o eficiență mai redusă a eforturilor educative din cauza faptului că mama este suprasolicitată din toate punctele de vedere (material, emoțional, relațional). În cele mai multe cazuri, copilul este încredințat mamei, căreia îi revine astfel această misiune de creștere și educare a lui în urma separării de tată. Ea poate manifesta dezinteres, un posibil conflict de rol dominat de problemele create de separare și de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
create de separare și de propriile trăiri afective. Teza carențelor educative a fost susținută cu argumente privind dezvoltarea psihoafectivă a copiilor și integrarea lor socială. Copiii care au trăit experiența divorțului pot fi marcați de o serie de probleme psihologice, relaționale, reacția lor fiind diferită în funcție de mai mulți factori: vârstă, sex, timpul trecut de la ruptura intervenită între părinți, calitatea relației trecute și prezente cu fiecare dintre părinți, raporturile cu frații și surorile, suportul acestor rețele de sociabilitate, apelul la specialiști ș.a.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familială. Astfel, aceste concepte presupun: - „intervențiile socioeducative: definite ca acțiuni puse în funcțiune de profesioniști pentru a ajuta, susține și consilia părinții în sarcina lor educativă; - terapia de familie: nu urmărește obiective propriu-zis educative, ci doar o „rearanjare” a sistemului relațional familial; - suplinirea familială: realizată atunci când copilul nu este crescut de părinții săi, iar profesioniștii asigură educația în interesul organizațiilor de suplinire familială, cum sunt serviciile de plasament familial sau internatele” (Durning, 1995, apud Stănciulescu, 2002, p. 196). Ca o concluzie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care sunt și așa deja evidente. Formele violenței domestice includ abuzul fizic, sexual și psihoemoțional, precum și orice formă de maltratare în cadrul familiei. Preponderența actului fizic se datorează vizibilității acestuia, în comparație cu invizibilitatea violenței în celelalte forme de manifestare. Violența domestică - dimensiunea relațională În definirea violenței domestice trebuie luate în considerare două dimensiuni de analiză: relațiile interumane și natura violenței în discuție (Garner și Fagan, 1997). Referitor la relațiile de cuplu, termenul uzitat frecvent în trecut era cel de violență maritală. Datorită schimbărilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cunoscuți lideri „pe plan internațional ai mișcării terapiei de familie” (p. 137), autorul celei mai cuprinzătoare teorii. Pentru a spori interesul enumerăm cele mai importante tehnici utilizate în practica terapiei de familie, dezvoltate de Murray Bowen: genograma, triunghiul terapiei, experimentele relaționale, antrenarea, „poziția - eu”, terapia de familie multiplă, poveștile de substituire. Un alt capitol prezintă terapia de familie strategică. Teoria comunicării stă la baza acestei terapii, care promovează cooperarea dintre terapeuți și clienți, prin încurajarea soluțiilor inițiate de aceștia, deoarece tocmai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la aceste întrebări. Materialul este reprezentat de rezumatul de 20-30 de pagini ale interviului semistructurat, de o durată de două ore, realizat cu subiecții grupului „Bărbaților din Boston” când aceștia aveau 47 de ani. Interviul a fost centrat pe dificultățile relaționale ale subiecților, pe sănătatea lor fizică și pe munca lor. Rezumatul interviului - care conținea numeroase citate din ceea ce s-a spus - permitea reducerea cantității de date, păstrându-se totuși aspectele pe care subiectul dorea să le evidențieze, elemente de multe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe care o trăia altădată în aceste circumstanțe. Utilă în gestionarea unei situații conflictuale generate de comunicarea dificilă cu ceilalți, afirmarea de sine prin exprimarea sentimentelor pare, la prima vedere, mai puțin eficientă atunci când anxietatea nu este declanșată de cauze relaționale: o boală gravă care-l atinge pe individ sau vreun apropiat, doliu. Exprimându-ți tristețea găsești o ușurare, dar declanșezi totodată un alt mecanism de apărare: afilierea. Durerea persoanei care suferă poate crește atunci când se află într-o situație în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și surori, rivalitatea lor anterioară poate fi reactivată, din cauza locului privilegiat al bolnavului în afecțiunea mamei. La baza acestor probleme se află alte mecanisme inconștiente (dorințe infanticide), iar părinții, în loc să se bucure la vestea vindecării, se cramponează uneori de moduri relaționale defensive instaurate în timpul bolii, care nu mai au nici o rațiune de a fi. În acest caz se pune problema de a ști în cel fel „să ștergi, dintr-o dată, urmele unei experiențe trecute, trăită în comun și într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o da pur și simplu deoparte pentru a putea gândi sau pentru a construi o judecată. Mai mult decât în cazul altor mecanisme de apărare, rolul său este eminamente pozitiv în structurarea vieții psihice, ca și în instaurarea de moduri relaționale. Proces de separare, clivajul inaugurează demarcația dintre un aparat psihic diferențiat și primele relații obiectuale marcate de ambivalență. Să amintim aici că, descriind originea lumii, Facerea începe cu separarea primordială, aceea a pământului de ape. Așa cum subliniază Laplanche și Pontalis
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
presupune oare o întărire sau o slăbire a clivajului, văzut ca apărare? Este de presupus că prevalența rolului structurant sau defensiv, în funcție de circumstanțe, va face din clivajul „reușit” un motor al dezvoltării sau un obstacol în calea progresului psihic și relațional. Istorictc "Istoric" Chestiunea subiectului divizat a fost abordată în 1889 de Janet, apoi, în 1895, de Freud și Breuer, în legătură cu isteria sau hipnoza, pe seama cărora aceștia din urmă pun clivajul conștiinței, explicând astfel rezistența la rememorarea amintirilor, ca și faimoasele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o altă modalitate de clivaj, aflată la originea relației subiect - obiect și numită de autoare clivaj al obiectului. Este cel mai primitiv mecanism de apărare împotriva angoasei, destinat să aducă eul la o mai mare coerență și să stabilizeze turbulențele relaționale care îl agită. După M. Klein, dat fiind faptul că relațiile obiectuale există de la început, primul obiect, sânul mamei, ar cunoaște pentru copil un clivaj în „obiect bun”, sursă de plăcere păstrată în interior, și în „obiect rău”, sursă de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
simte mai dinamic, întrucât energia pe care o utiliza în reprimarea agresivității îi stă acum la dispoziție. Acest exemplu ilustrează observația făcută de N. Jeammet (1993) în legătură cu contrainvestirea sentimentelor negative într-o extremă amabilitate. Formațiunea reacțională împiedică stabilirea unei experiențe relaționale reale, în care „s-ar trăi, în funcție de agresivitatea resimțită, sentimente de culpabilitate, incitând la a da sau la a primi reparații morale, în ritmul fiecăruia dintre partenerii aflați în interacțiune”. Cu următorul caz, prezentat de Lamagnère (1994), intrăm în patologia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
spații mentale, spre alte persoane. Dacă identificarea proiectivă constă în luarea în posesie a unui obiect exterior ce devine astfel o extensie a eului, frecvența ei și variațiile pe care le înregistrează pot fi multiple: de pildă, într-o situație relațională implicând necunoscuți, strângerile de mână, fumarea pipei păcii sau îmbrățișările pot fi considerate niște acțiuni rezultând din această modalitate defensivă (Begoin-Guignard, 1991). Capacitatea de a te debarasa de tot ceea ce nu-ți place la propria persoană (punând aceste aspecte pe seama
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1984) subliniază, în evaluarea sa critică a „celorlalte terapii”, inclusiv aceea a lui Janov, că „ne putem îndoi de valoarea catharsisului în sine, de o prăbușire brutală a apărărilor și a modurilor obișnuite de menținere a unei homeostazii interne și relaționale”. Îtc "Î" Înlăturare tc "Înlăturare " Definițietc "Definiție" Tentativa de respingere voluntară, în afara câmpului conștienței, a unor probleme, sentimente sau experiențe care-l frământă sau îl neliniștesc pe subiect 48. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Atunci când avem în vedere această apărare, se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cea mai mare parte a cazurilor, mobilitatea grupului dominant al economiei etatizate către cel al neocapitaliștilor economiei de piață a fost favorizată de o combinație de elemente obiective și subiective. Această combinație este făcută din diferite tipuri de „capitaluri” - cultural, relațional sau social, politic, dar și fizic - care dau unicitatea acestei noi și Încă foarte fragile componente a capitalismului postcomunist. 3. Reconstrucții identitare 3.1. Sub vechiul regim Polonia: ingineri reformiști fără ideologie În Polonia, guvernele succesive vor fi conduse către
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Arendt, Îi corespunde violența simbolică din perioada stabilizării regimului. Autorul ajunge la aceste concluzii reușind să reziste tentației teleologice prin transpunerea În analiză a dinamicii „câmpului”, a diferențierii și concurenței ce Îl caracterizează, cu alte cuvinte a unei analize sociologice relaționale care acordă importanță actorilor și poziționărilor lor particulare În structurile câmpului. S-ar putea reproșa autorului lipsa de simetrie dintre cele două părți constiutive ale studiului. Cum am precizat și mai sus, faptul că ambele studii cercetează, prin prisma unei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acestora făcându-se după regulile din algebră. Operațiunile de decizie sunt utilizate pentru a determina valoarea logică a unei propoziții (adevărat sau fals). Ele condiționează executarea unor operațiuni sau grupuri de operațiuni. Operatorii utilizați pentru scrierea condițiilor pot fi operatori relaționali și/sau operatori logici. Exemplu:„Este necesară reaprovizionarea”. Operațiunile de intrare/ieșire vizează realizarea transferului de date între memoria externă și cea internă, și invers. Pentru optimizarea operației de intrare/ieșire se interpun zone tampon (buffere) atât pentru intrare, cât
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
relațiilor dintre colecțiile de date, putem avea: baze de date ierarhice (modelul ierarhic), care operează cu mulțimi de date structurate arborescent; baze de date tip rețea (modelul rețea), care operează cu mulțimi de date structurate în rețea; baze de date relaționale (modelul relațional), care operează cu mulțimi de date structurate pe baza teoriei matematice a relațiilor dintre ansambluri; baze de date obiectuale, în proiectarea cărora sunt avute în vedere conceptele abordării obiectuale, care ține seama de aspectele statice și dinamice ale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
colecțiile de date, putem avea: baze de date ierarhice (modelul ierarhic), care operează cu mulțimi de date structurate arborescent; baze de date tip rețea (modelul rețea), care operează cu mulțimi de date structurate în rețea; baze de date relaționale (modelul relațional), care operează cu mulțimi de date structurate pe baza teoriei matematice a relațiilor dintre ansambluri; baze de date obiectuale, în proiectarea cărora sunt avute în vedere conceptele abordării obiectuale, care ține seama de aspectele statice și dinamice ale obiectelor. Abordarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
baza unor subscheme proprii. Se urmărește satisfacerea cerințelor tuturor utilizatorilor în condițiile unei redundanțe minime și controlate a datelor. Văzută prin prisma celor trei niveluri, baza de date poate fi reprezentată ca în figura<footnote M. Fotache, Baze de date relaționale. Organizare, interogare și normalizare, Editura Junimea, Iași, 1997. footnote>. Nivele de abstractizare a datelor în bazele de date Includerea în baza de date a descrierii structurii acesteia o deosebește calitativ de fișierele de date, deoarece prin aceasta se asigură independența
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Maniera consecventă în care Sara își construiește povestea vieții se caracterizează printr-o imagine pozivită, optimistă asupra lumii și se dezvoltă într-un context mai degrabă interpersonal decât intrapersonal. Încep cu ultima caracteristică a narațiunii ei - povestea Sarei este una relațională, referindu-se la alte persoane în mod constant, atât în contextul descrierii relațiilor sale cu acestea, cât și ca digresiuni doar despre calități - părinții ei sau colegii de clasă din timpul liceului. Conform unei estimări generale, asemenea descrieri interpersonale reprezintă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și existența celorlalți, din moment ce ei formează un anumit standard necesar comparației. În fine, există puține afirmații personale în care Sara își descrie trăsăturile: faptul că e o persoană activă, responsabilă sau „nu din cale-afară de inteligentă”. În afară de natura ei predominant relațională, povestea Sarei este pozitivă în ceea ce privește imaginea ei în sine, oamenii din jurul ei și lumea. Sentimentele sau evenimentele negative sunt extrem de rare. Conform spuselor ei, toți oamenii pe care i-a întâlnit de-a lungul vieții, rude sau nu, indivizi ori
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sunt dezamăgită de prestația mea, habar nu am de ce, dar aveam așteptări mai mari. Nu știu ce s-a întâmplat de am luat asemenea note”. În fine, combinarea celor două aspecte ale impresiei globale asupra poveștii Sarei - natura sa pozitivă și cea relațională - își găsește cea mai puternică și cea mai directă exprimare în apariția frecventă a sintagmei relații bune pe tot parcursul narațiunii. Păstrând în minte aceste caracteristici, începem acum examinarea focarelor de semnificație prezente în povestea sa, unele dintre ele, așa cum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
vieții sale, poate fi luată drept o altă manifestare a perspectivei ei asupra lumii sociale ca familie. În acest fel, străinii sunt integrați în rețeaua familii sau formează un simulacru de familie pentru Sara, toți contribuind la crearea unei lumi relaționale calde, sigure, care o înconjoară. Sara însăși pare să contribuie la selectarea și formarea unităților sau rețele lor care o înconjoară - deși această parte a poveștii e de obicei camuflată. Are tendința de a-și minimaliza meritele ca bun partener
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în jurul ei, ea proiectează asupra întregii situații un sentiment de recunoștință vizavi de toate lucrurile pe care le-a primit de la viață. Remarci de final. Prezentarea holistă a conținutului poveștii Sarei, așa cum se desprinde din interviuri, a delimitat personalitatea sa relațională și pozitivă. Reprezentarea comprehensivă a narațiunii se bazează pe patru focare de semnificație majore. Temele nu sunt ușor de delimitat, mai cu seamă primele două, care se suprapun la unul dintre poli: cea de a fi membru al familiei este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]