KorAP: Find »[drukola/base=relaționare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...132 >

3,299 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

problemele pe care le au părțile și în a dezvolta o soluție ce atrage deopotrivă ambele părți. După cum putem observa, aceste tactici și multe altele se regăsesc în mod conștient sau nu la nivelul a numeroase strategii de comunicare și relaționare pe care elevii/studenții le folosesc în special în interiorul microgrupurilor de discuție. Din aceste motive, subliniem și aici necesitatea conceperii și utilizării unor exerciții care să pună cursanții în situația de a înțelege în profunzime implicațiile acestora asupra conflictului. 8

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dezbat posibilitățile unui eventual acord.” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 478) Aceiași autori vorbesc despre câteva concepte-cheie în negociere: negocierea distributivă (atunci când o parte câștigă, alta pierde), negocierea integrativă (în urma rezolvării problemelor, ambele părți au de câștigat), structurarea atitudinală (patternurile relaționării, spre exemplu, cele competitiv-cooperaționale), negocierea intraorganizațională (atunci când mai multe grupuri de elevi acționează pentrurezolvarea conflictelor intergrupuri), modelul SBS (care afirmă că o abordare asupra negocierii nu este utilă în orice situație, foarte importante în procesul negocierii fiind rezultatele relaționărilor dintre

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
patternurile relaționării, spre exemplu, cele competitiv-cooperaționale), negocierea intraorganizațională (atunci când mai multe grupuri de elevi acționează pentrurezolvarea conflictelor intergrupuri), modelul SBS (care afirmă că o abordare asupra negocierii nu este utilă în orice situație, foarte importante în procesul negocierii fiind rezultatele relaționărilor dintre părți) etc. „Negocierea este procesul prin care reușim să obținem ce vrem de la cei care vor ceva de la noi.” (Kennedy, 1998, p. 9) G. Kennedy propune șase alternative la negociere: persuasiunea; cedarea; constrângerea; rezolvarea problemei; instruirea; arbitrarea. Din aceste

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
care vorbeam la începutul capitolului de față), ce ar include patru pași. În primul rând, fiecare grup se întâlnește în camere separate și alcătuiește două liste; pe una indică modul cum se percep pe ei înșiși ca grup particular în relaționările cu un alt grup, pe a doua listă indică modul cum văd celălalt grup. În al doilea pas, cele două grupuri sunt reunite și își împărtășesc percepțiile; terța parte (în cazul nostru, cadrul didactic) îi ajută să-și clarifice punctele

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
au loc extrem de multe conflicte, o mare parte dintre ele fiind văzute drept o sursă de perturbare a ritmului clasei, a activităților imaginate de către formator etc. În ce măsură aceste conflicte sunt urmate de achiziții (în toată aria lor: cognitive, afectiv-motivaționale, de relaționare și socializare etc.) și în ce măsură reușim să pozitivăm răspunsurile negative și formele sub care aceste conflicte iau amploare - rămâne o sarcină delicată și aflată încă predominant sub imperiul subiectivității. Deocamdată, putem consemna două stări de lucruri: - conflictul există în organizațiile

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
natură educațională. Conform cercetărilor actuale (vezi și Hybels, Weaver, 1986; Gamble, Gamble, 1993), putem identifica mai multe stadii în procesul de interacțiune umană. Aceste stadii sunt dezvoltate sub două paradigme de evoluție: reunirea - cuprinzând etapele de formare și dezvoltare a relaționărilor - și separarea - care vizează etapele de pierdere a coeficientului de relaționare până la dispariția acestuia. • Reunirea 1) Inițierea În această primă etapă, oamenii se inițiază unii pe alții în arii diferite, își verifică atitudinile și credințele; se fac primele aprecieri reciproce

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Gamble, 1993), putem identifica mai multe stadii în procesul de interacțiune umană. Aceste stadii sunt dezvoltate sub două paradigme de evoluție: reunirea - cuprinzând etapele de formare și dezvoltare a relaționărilor - și separarea - care vizează etapele de pierdere a coeficientului de relaționare până la dispariția acestuia. • Reunirea 1) Inițierea În această primă etapă, oamenii se inițiază unii pe alții în arii diferite, își verifică atitudinile și credințele; se fac primele aprecieri reciproce. Dacă ne referim strict la echipele educaționale, această etapă de inițiere

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
sigur să fie reprimat în cadrul discuției, pentru a se evita certurile. Conversația devine superficială; de observat că, în acest moment, turnura negativă a interrelaționărilor se mai poate schimba. Membrii echipei aflați în acest stadiu al relației își acoperă problemele de relaționare: își dezvoltă o mască pentru cei situați în afara echipei. 3) Stagnarea Este un timp de inactivitate în relaționările din interiorul echipei. Membrii acesteia se limitează strict la relaționările cerute pentru realizarea sarcinii; în același timp, se simt frustrați de inabilitatea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
acest moment, turnura negativă a interrelaționărilor se mai poate schimba. Membrii echipei aflați în acest stadiu al relației își acoperă problemele de relaționare: își dezvoltă o mască pentru cei situați în afara echipei. 3) Stagnarea Este un timp de inactivitate în relaționările din interiorul echipei. Membrii acesteia se limitează strict la relaționările cerute pentru realizarea sarcinii; în același timp, se simt frustrați de inabilitatea lor de a comunica între ei aspecte afective. Întinderea acestei stări în timp depinde și de alți factori

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Membrii echipei aflați în acest stadiu al relației își acoperă problemele de relaționare: își dezvoltă o mască pentru cei situați în afara echipei. 3) Stagnarea Este un timp de inactivitate în relaționările din interiorul echipei. Membrii acesteia se limitează strict la relaționările cerute pentru realizarea sarcinii; în același timp, se simt frustrați de inabilitatea lor de a comunica între ei aspecte afective. Întinderea acestei stări în timp depinde și de alți factori, ca, de pildă, „recompensele” pe care membrii le pot primi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
deveni subetape pentru alte stadii sau dimpotrivă. Chiar dacă delimitarea lor în timp este dificilă și trecerea de la una la alta poate fi greu de remarcat și utilizat de către cadrul didactic, optimizarea tehnicilor de lucru în echipă înfuncție de obiectivele de relaționare propuse poate fi extrem de utilă în activitatea acestuia. De altfel, în delimitarea conceptuală a grupului, observam că acesta, văzut ca sistem, devine generator de energie, pe care trebuie să o concepem în plan didactic drept folositoare activității de învățare-dezvoltare (vezi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
deși acestea sunt încă destul de difuz caracterizate de condițiile lor de apariție), apar momentele de intercunoaștere, de schimburi informaționale reciproce. La finalul acestei etape, Greiner presupune că apare criza „conducerii”, deoarece grupul resimte necesitatea de a ieși din situația de relaționare haotică ; subliniem iarăși importanța unor elemente/tehnici ca exercițiile de „spargere a gheții” în primele clipe din constituirea grupului. În etapa a doua, a direcției, comunicarea tinde să capete sensuri mai bine stabilite. Se câștigă și/sau se construiesc statusuri

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nu nou, dar extrem de util în tratarea fenomenelor social-educative nu ca părți izolate și segmente consecutive, ci ca un ansamblu coerent, evolutiv și continuu. și Hybels, și Greiner ne propun modalități alternative de structurare a grupului: prima pornește de la ideea relaționării indivizilor în dualitate, cel de-al doilea face apel la un model supraordonat, de natură organizațională. Am dorit să facem referire la cele două modele tot din rațiuni de continuitate, în sensul surprinderii ambelor segmente de interacțiune, lucru natural în cadrul

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dezvoltării relației; (4) recunoașterea momentului în care relația s-a încheiat (nu toate contactele umane pe care le facem sau toate relațiile sunt sortite să continue în direcția dorită de noi); și (5) recunoașterea rolului central ocupat de comunicare în relaționările pe care le întreprindem cu ceilalți (motivarea în direcția comunicării reprezintă cheia stabilirii și dezvoltării oricărei relații). Pornind de la această tipologie a grupurilor putem acum să delimităm câteva caracteristici ale acestora. Chiar dacă, la o primă vedere, evantaiul de elemente care

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
educațională. În direcția dezvoltării unei asemenea perspective de analiză, Roberts și Hunt (citându-l pe Reitan Shaw) propun patru clase generale de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat al factorilor de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
restului de elevi/studenți din colectiv?”). Cel de-al treilea aspect privește factorii situaționali care includ toate laturile situației, exceptând stimulii, spre exemplu, mărimea grupului, (ne)unanimitatea majorității, structura grupului. Cel de-al patrulea și ultimul factor focalizează atenția pe relaționările intragrup; incluzând cât de capabil de succes (în activitățile sale) a fost grupul în trecut și apartenența pe care fiecare persoană și-o resimte/asumă la grupul respectiv. Jackson propune un model interesant (în ceea ce privește conformarea), modelul potențialului de întoarcere, prin

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cea mai bună a rezultatelor după cinci săptămâni era scutit de o lucrare semestrială și fiecare membru al grupului primea nota maximă; soluția trebuia să fie oferită ca grup, dar nota era, de asemenea, influențată de discuțiile despre problemele de relaționare umană, unde contribuția personală avea să dețină o pondere în nota finală; - grupurile care au trebuit să rezolve latura competitivă au primit și ele în fiecare săptămână un puzzle care trebuia rezolvat în grup. În acest caz însă, persoana care

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o medie, iar notarea se făcea, de asemenea, individual, în funcție de medie - cel ce avea media cea mai bună lua nota maximă și era scutit de lucrarea semestrială. În mod similar, ei trebuiau să propună și o soluție ca grup privind relaționările interumane. În toate sesiunile, primele prezentate erau puzzle-urile, apoi relaționările interumane; experimentatorul cerea cooperarea studenților de a nu discuta topicul în afara grupului. După cinci săptămâni, toți participanții au răspuns la un chestionar care urmărea criterii ca: interesul, „sentimentul de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cel ce avea media cea mai bună lua nota maximă și era scutit de lucrarea semestrială. În mod similar, ei trebuiau să propună și o soluție ca grup privind relaționările interumane. În toate sesiunile, primele prezentate erau puzzle-urile, apoi relaționările interumane; experimentatorul cerea cooperarea studenților de a nu discuta topicul în afara grupului. După cinci săptămâni, toți participanții au răspuns la un chestionar care urmărea criterii ca: interesul, „sentimentul de grup”, cantitatea de cooperare în grup, productivitatea grupului, productivitatea individuală și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
în Hinton, Reitz, 1971); conform acestor autori, conducerea poate fi reliefată de patru dimensiuni: (1) suportul (definind comportamentul ce intensifică sentimentele altcuiva despre propria valoare și importanță); (2)facilitarea interacțiunilor (comportamentul prin care sunt încurajați membrii unui grup să dezvolte relaționări apropiate, reciproc satisfăcătoare); (3) accentuarea scopurilor (desemnând comportamentul care stimulează entuziasmul pentru atingerea scopurilor de grup ori pentru obținerea unei performanțe ridicate) și (4) facilitarea activității (referindu-se la comportamentul ce ajută la realizarea scopurilor prin activități ca: programarea, coordonarea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
relație diadică, verticală a liderului cu fiecare dintre subordonații săi, fiecare dintre aceste relații fiind specială și posedând caracteristici unice. Figura 31. Diadele verticale în teoria LMX (adaptare după Northouse P., 2001) Se pot numi două tipuri de astfel de relaționări: cele care sunt fundamentate în extinderea ori negocierea responsabilităților de rol definite de încredere, respect și influență reciproce (numite și in-group) și cele ce sunt bazate pe contractul de angajare, definite de o comunicare formală (roluri intitulate out-group - regăsite, ca

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mai multă influență decât cei din out-group; în același timp, ei vor deveni mai implicați, mai comunicativi (Dansereau et al., 1975). Într-adevăr, îndemnăm cititorul să observe în activitatea sa curentă din grupurile în care activează o asemenea rețea de relaționări: membrii care sunt mai implicați și mai influenți sunt în directa apropiere a liderului, pe când restul membrilor (justificați de sintagma out-group) sunt mai puțin compatibili cu liderul și de obicei doar vin în grupul de lucru, sunt implicați în desfășurarea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
centra asupra funcției de susținere. Ambele funcții trebuie privite împreună ca reprezentând un sistem de forțe a căror rezultantă este conducerea optimă a echipei; astfel, este evident că, dacă echipa are succes în îndeplinirea sarcinilor, menținerea unui climat pozitiv în relaționările membrilor este simplă, după cum și menținerea unor astfel de relaționări presupune o bună îndeplinire a rolurilor așteptate de către echipă de la membrii ei și, implicit, productivitate crescută în îndeplinirea sarcinilor. Aceste două funcții (pe care le regăsim în aria unor criterii

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ca reprezentând un sistem de forțe a căror rezultantă este conducerea optimă a echipei; astfel, este evident că, dacă echipa are succes în îndeplinirea sarcinilor, menținerea unui climat pozitiv în relaționările membrilor este simplă, după cum și menținerea unor astfel de relaționări presupune o bună îndeplinire a rolurilor așteptate de către echipă de la membrii ei și, implicit, productivitate crescută în îndeplinirea sarcinilor. Aceste două funcții (pe care le regăsim în aria unor criterii pentru determinarea rolurilor în grup) se completează cu o a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
rolul în cadrul echipei. 11.2. Rolurile și jucarea acestora de către membrii grupuluitc " 11.2. Rolurile și jucarea acestora de către membrii grupului" Comunicarea este un proces de exercitare de roluri. În viață, în funcție de contexte diferite, jucăm roluri diferite, stabilite social de relaționările pe care le avem. O persoană joacă simultan rol de copil față de părinții săi, rol de coleg la locul de muncă față de un alt membru al departamentului, rol de student atunci când urmează anumite cursuri. Toate aceste roluri pot fi jucate

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]