1,181 matches
-
societale și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a următoarei teze: Societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a treia etapă a modernității, sub formă reflexivă, raționalizată și redempțională. Ce este în definitiv epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
to end and a new one is getting born. Through the concept of "isomodernism", I mean to emphasize relevant aspects that could be similar to some of those which characterised the early modern world. I intend to suggest that the relativism of postmodernism tends to vanish. Instead, isomodernism draws new lines of structuration which, at different levels of social life, constitute new lines of Late Modernity or, as I name it, Isomodernity. 1 engl. "political correctness"; fr. "correctitude politique". 2 engl.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reali în viața cotidiană și trăirile imaginare ale actorilor dintr-o fabulă, adică premisa realistă a logicii evenimentelor. Atitudinea lui Bal față de principiile și instrumentele structuraliste este lipsită de absolutism; din contră, este flexibilă, autoarea fiind înclinată spre pluralism și relativism. Extrem de interesantă ni se pare aplicarea metodei sale de analiză naratologică la textul biblic din Cartea Judecătorilor pentru a depista traducerea greșită a cuvintelor "fecioară, concubină, prostituată", bazată pe proiectarea unor mentalități și aspecte culturale moderne aspura unor realități și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de vedere cultural; dar cine, atunci, devine reprezentantul culturii? O astfel de recunoaștere și analiză a narațiunilor și a sensurilor subiective pe care le poartă pun în dificultate analiza academică în aceeași măsură ca și dilema socială dintre etnocentrism și relativism. * * * Niveluri de focalizare Comparați următoarele propoziții: e) Mary participă la întrunire. f) Am văzut că Mary participă la întrunire. g) Michele a văzut că Mary participă la întrunire. În toate cele trei exemple se afirmă că Mary a participat la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de analiză a frazei. Comparația se dorește a fi doar o ilustrare. Dacă e să facem o analiză mai atentă realizăm că această presupunere e reductivă, fără îndoială un alt motiv pentru care ar trebui tratată cu o doză de relativism, dacă nu cu ironie. Un al doilea punct de pornire în căutarea modelului universal al fabulei a fost omologia. Se presupunea că ar exista o corespondență între fabulele narațiunilor și fabulele "reale", adică între ceea ce fac oamenii și ceea ce fac
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1. Un nume, un concept (definiție), un corpus de texte - iată ce pretinde, minimal, orice teorie a unui curent literar. Și este absolut evident că fiecare dintre aceste trei cerințe de bază este amendabilă în cazul postmodernismu-lui, curent care instituie relativismul și indeterminarea ca principii perene (v. I. Hassan, "Pluralism in Postmodern 88 Perspective", în "Exploring Postmodernism", edited by Matei Călinescu and Dowe Fokkeman, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1990, p. 18). Sensul hibridului lingvistic post + modernism arată limpede cel
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
înțelegînd că avem în noi, ca europeni, responsabilitatea pentru atrocitățile secolului trecut și datoria de a nu le uita și a nu le repeta, încă nu sîntem deplin îndreptățiți să ne celebrăm europenismul. în orice caz, nu oricum. Valurile de relativism cultural, de multiculturalism și de corectitudine politică din ultimele decenii, produse de ineluctabila noastră alunecare spre o lume postmodernă, ne-au deprins, în ciuda exagerărilor și aspectelor lor uneori caricaturale, să fim circumspecți în privința afirmării dreptului nostru de întîi născuți întru
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în coșmarurile noastre apare monstrul Humbaba, sîntem toți copiii potopului universal. Europa e un concept pâslos și relațional, o construcție mentală complexă, un sentiment contradictoriu, în care dragostea și ura de sine converg. Dar în același timp a cădea în relativism total, a susține că toate culturile au produs echivalenții valorici ai lui Homer, Shakespeare și Cervantes e la fel de imatur și stupid ca și a fi un europocentrist pur și dur, care nu jură decât pe amintitele "genii ale spiritului uman
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
individuale și sociale (de exemplu, încercarea de a pune în legătură unele practici divinatorii cu diferite domenii științifice sau de a le ancora în noile tehnologii). Probabil societatea transparentă a lui Gianni Vattimo 332 prinde din ce în ce mai mult contur sub semnul relativismului, al permanentei compuneri și recompuneri informaționale și comunicaționale a timpului nostru. Stituându-ne sub zodia globalității, a gândirii slabe, putem spune că divinația, asemenea oricărui fapt social, tinde să ofere o imagine globală asupra socialului și imaginarului colectiv. 2. Dintr-o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
113 Peter Berger, Thomas Luckman, Construirea socială a realității, București, Ed. Univers, 1999. 114 A se vedea în acest sens demonstrația pe care o face Michel Maffesoli, Eloge de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996. În general, autorul condamnă "acel relativism al pretenției comune a științelor moderne de obiectivitate, de distanțare; este ceea ce de o manieră "paranoică" am putea numi "ruptura epistemologică"" (p. 170). 115 Ibidem, p. 163. 116 Ibidem, p. 133. 117 J.G. Frazer, Creanga de aur, traducere, prefață și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
baza formelor de relief a așezărilor cucuteniene este făcută, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, de către arheologi și nu de către geomorfologi, vedem cum, de la început, acest tip de ordonare și definire a așezărilor preistorice este marcat de un grad mare de relativism, situarea prezentă a unei așezări nefiind în mod neapărat identică cu situația din vechime. Pentru a complica situația, terasele inferioare ale râurilor, în funcție de condițiile specifice de mediu, se comportă în mod diferit. Un prim factor care determină această diferențiere, este
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
important să distingem imaginea receptată și imaginea fabricată, extazul și geneza. Nu putem deci nici să respingem timpul linear, nici să-l acceptăm ca atare. Impas? Soluția n-ar ține, pentru a scăpa de dilema istorie-săgeată sau istorie-haos, evoluționism sau relativism, de geometriile revoluției ("rotație completă a unui corp mobil în jurul axei lui")? Schimbând o metaforă prin alta, de ce să nu înlocuim panglica drumului, ascendent sau descendent, cu treptele unei case a scării? O figură elicoidală dublă mișcare de rotație în jurul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
falsă", sau că, în sine, conceptul nu este direct definit de "adevăr" sau "falsitate". O astfel de considerație recentă pare însă că înlătură prea ușor problemele de natură epistemologică legate de renumele ideologiei în cadrul științelor sociale și politice, instituind un relativism facil. Mai mult, înlocuirea criteriilor alethice cu cele de ordin moral nu reușește să ofere certitudini cu privire la ce anume înseamnă o ideologie "bună" sau una "rea", altele decât, eventual, cele de ordin abstract, dar care pot fi acuzate, la rândul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o viziune totală asupra lumii, care să includă o imagine coerentă a acesteia și de a avea o justificare apriori, indiferent că e una de natură teleologică, logică sau epistemologică 112. În acest cadru, o altă problemă apare, aceea a relativismului cunoașterii, context în care nici ideologia, dar nici sociologia cunoașterii nu pot aspira la statutul de știință. Intuind această problemă, Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism și relaționism. În viziunea sa, relativismul este rezultatul combinării dintre ideea condiționării sociale a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teleologică, logică sau epistemologică 112. În acest cadru, o altă problemă apare, aceea a relativismului cunoașterii, context în care nici ideologia, dar nici sociologia cunoașterii nu pot aspira la statutul de știință. Intuind această problemă, Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism și relaționism. În viziunea sa, relativismul este rezultatul combinării dintre ideea condiționării sociale a gândirii și o teorie depășită a cunoașterii, potrivit căreia propozițiile adevărate analitic reprezintă paradigma oricărei cunoașteri. Pe de altă parte, relaționismul își propune să demonstreze că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acest cadru, o altă problemă apare, aceea a relativismului cunoașterii, context în care nici ideologia, dar nici sociologia cunoașterii nu pot aspira la statutul de știință. Intuind această problemă, Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism și relaționism. În viziunea sa, relativismul este rezultatul combinării dintre ideea condiționării sociale a gândirii și o teorie depășită a cunoașterii, potrivit căreia propozițiile adevărate analitic reprezintă paradigma oricărei cunoașteri. Pe de altă parte, relaționismul își propune să demonstreze că toată cunoașterea istorică este una relațională
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
altă parte, relaționismul își propune să demonstreze că toată cunoașterea istorică este una relațională, putând fi formulată și înțeleasă numai prin referire la condițiile socio-istorice ale subiectului cunoscător sau ale observatorului. În plus, din punct de vedere metodologic, alternativa la relativism este posibilă sub două condiții: o abordare graduală a cercetării și adevărului și un grad înalt de conștiință de sine, ceea ce înseamnă o conștientizare a istoricității poziției observatorului: "Odată ce recunoaștem că toată cunoașterea este relațională și că poate fi formulată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și de a ajunge, astfel, la adevăr. Intenția lui Popper nu este însă nici aceea de a submina ideea existenței obiectivității științifice, pentru că, din punctul său de vedere, o astfel de poziție este periculoasă din perspectivă epistemologică, lăsând deschisă calea relativismului pe care el urmărește să-l combată. Relativismul ar afecta nu doar științele sociale, ci și științele naturii, mergând, așadar, chiar mai departe de intențiile sociologiei cunoașterii dezvoltate de Mannheim 138, pe care Popper îl indică drept unul dintre principalii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lui Popper nu este însă nici aceea de a submina ideea existenței obiectivității științifice, pentru că, din punctul său de vedere, o astfel de poziție este periculoasă din perspectivă epistemologică, lăsând deschisă calea relativismului pe care el urmărește să-l combată. Relativismul ar afecta nu doar științele sociale, ci și științele naturii, mergând, așadar, chiar mai departe de intențiile sociologiei cunoașterii dezvoltate de Mannheim 138, pe care Popper îl indică drept unul dintre principalii promotori ai acestui curent. În viziune popperiană, relativismul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Relativismul ar afecta nu doar științele sociale, ci și științele naturii, mergând, așadar, chiar mai departe de intențiile sociologiei cunoașterii dezvoltate de Mannheim 138, pe care Popper îl indică drept unul dintre principalii promotori ai acestui curent. În viziune popperiană, relativismul sociologiei cunoașterii încearcă să confere ideologiei în forma concepției totale un statut obiectiv prin intermediul unei sinteze de tip hegelian, ceea ce nu este însă nimic altceva decât "o autoamăgire", din moment ce nu este acceptată o bază comună pentru conturarea unei discuții raționale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politică și pe recunoașterea, cel puțin în cazul științelor naturii, a caracterului imparțial pe care îl deține experiența, cea care poate juca, în acest cadru, rolul unui arbitru public. Plecând de la denunțarea înțelegerii naturaliste a obiectivității și trecând prin critica relativismului, Popper ajunge astfel, într-o a doua etapă, la definirea obiectivității științifice: "(...) putem spune că ceea ce numim "obiectivitate științifică" nu este un produs al imparțialității omului de știință individual, ci un produs al caracterului social sau public al metodei științifice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apropia de adevăr. Observăm, așadar, că încercarea popperiană de redefinire a obiectivității științifice prin apel la metodă și nu la resursele intelectuale ale subiectului-cunoscător nu reușește să despartă teoria socială și politică de caracterul său (potențial) ideologic. În plus, respingerea relativismului în baza acestei definiții a obiectivității și prin critica "mitului contextului" nu oferă garanția că formele cunoașterii umane sunt independente de orice influență, câtă vreme metodele puse la lucru în procesul de cunoaștere, printre care și critica teoriilor, aparțin, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru a susține progresul non-epistemologic al științei, aduce în atenție "determinările" ideologice contextuale ale teoriilor proprii științelor naturii, lucru evidențiat mai cu seamă prin conceptul de "incomensurabilitate" a paradigmelor. O astfel de viziune se înscrie, în mod evident, în linia relativismului criticat în concepția raționalistă a lui Karl Popper. De altfel, dezbaterea epistemologică dintre Kuhn și Popper este binecunoscută în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, ea părând să opună chiar două tipuri de ideologie, una aparținând Iluminismului și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științifice actuale, întrucât oamenii de știință care lucrează în interiorul unei paradigme ignoră sau tratează ca fiind compatibile cu teoriile lor aspecte care, subsecvent disoluției acestei paradigme, apar ca incompatibile; fundamentală în viziunea lui Kuhn, problema "incomensurabilității" paradigmelor lasă deschisă ușa relativismului, în viziunea lui Popper, ceea ce afectează obiecti-vitatea158. O altă diferență pe care putem să o remarcăm constă în faptul că, așa cum am văzut, Popper urmărește să confere atât științelor naturii, cât și celor sociale același statut, definind obiectivitatea prin apel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că progresul științei este legat de salturile de imaginație, Kuhn lasă cale deschisă interpretărilor relativiste și, totodată, posibilității insinuării ideologiei în practica proprie științelor naturii. Tocmai în acest sens, pot fi invocate încercările venite dinspre teoria socială de a duce relativismul kuhnian până la ultimele sale consecințe, cărora Mannheim, fondatorul sociologiei cunoașterii, le pusese o "barieră" în ideea că "(...) semnificația influenței factorilor sociali asupra cunoașterii științifice despre natură și despre societate este fundamental diferită. În concordanță cu această perspectivă, cunoașterea științifică despre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]