1,222 matches
-
urmează să aibă loc una dintre cele mai importante etape ale sărbătorii din acest an. Racla Sfintei Parascheva va fi purtată în procesiune pe străzile orașului, pentru a se „întâlni” simbolic, undeva în fața Palatului Culturii, cu o altă raclă, conținând relicvele unui „Sfânt invitat”, anul acesta fiind vorba de Sfântul Maxim Mărturisitorul. Înaintea începerii ceremoniei propriu-zise, sporește vizibil numărul monahilor și al preoților prezenți în zona Mitropoliei. Nu se găsesc în schimb prea mulți pelerini înscriși în rând, timpul de așteptare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rând, timpul de așteptare din acest moment nu cred că depășește trei ore și jumătate - patru ore. Doi vânzători ambulanți de busuioc, batiste, lumânări simt instinctiv această breșă, această ruptură bruscă în logica pelerinajului, constituită de momentul translației publice a relicvelor pe străzile orașului ; încearcă deci să profite pentru a se infiltra în interiorul rândului de așteptare, dar jandarmii reacționează destul de violent, îi prind de mijloc și aproape îi aruncă pe sus de lângă gardurile metalice de protecție. „Colportorii” interpretează gestul ca pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost mutat în Polonia. A făcut multe minuni acolo, iar amintirea lor s-a transmis din generație în generație. Credința ne unește pe toți din regiunea asta”. Pelerinajul de la Suceava este singurul din zonă organizat în jurul unor moaște de sfinți (relicve), restul fiind legate de icoane făcătoare de minuni. Accesul peste munți al năsăudenilor și maramureșenilor este relativ ușor, cu atât mai mult cu cât el are loc în crugul verii, de Sânziene. Componenta geografică și topografia regiunii contează, orice pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că salariile le-au fost tăiate, că nu-și mai poate plăti ratele la bancă, dar „autoritățile locale găsesc bani pentru autocare și motorină, să vină toți nebunii ăștia să pupe mâna la mortăciuni”. Genul acesta de discurs violent anti- relicve l-am mai auzit anul trecut și la un jandarm originar din Târgu-Mureș. Atunci bănuiam că la mijloc ar fi și o anumită atitudine regională mai „rezervată” a celor din Ardeal, acum acest argument nu mai ține, cel din fața mea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mi-a amintit de unul dintre acele relicvarii catolice, bogat și iscusit împodobite, cu vagi accente pie tiste, pe care le-am întâlnit de atâtea ori în Occident. Numai că în ochiul de cristal prin care arată de obicei prețioase relicve era expus de această dată chipul unei icoane inițial ortodoxe. Un bricolaj de sens subtil, cheia înțelegerii pelerinajului de la Nicula, a perenității și a forței acestuia. Dacă acceptăm faptul că Orientul creștin privilegiază un cult al icoanei Fecioarei Maria, iar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
legată de avansul tehnologic este și migrația globală. Un cercetător francez îmi povestea, în pauza de cafea a unui colocviu internațional, mirarea sa și a colegilor săi în fața fluxului neîntrerupt de pelerini de la Bari, în Italia, acolo unde se află relicvele Sfântului Ierarh Nicolae. Pelerini de origine ortodoxă, români, bulgari, ucraineni, moldoveni (toată mâna de lucru ieftină a Occidentului), reinventează și repun pe hartă acest loc de pelerinaj (Juillard, 2012: 114). După cum în marea Catedrală din Chartres, bijuterie a creștinătății, am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe hartă acest loc de pelerinaj (Juillard, 2012: 114). După cum în marea Catedrală din Chartres, bijuterie a creștinătății, am putut vedea cu propriii mei ochi „pelerini” ruși și ucraineni (de fapt, muncitori imigranți trăind la Paris) rugându-se la celebra relicvă le Voile de la Vierge (Acoperământul Maicii Domnului) adusă aici în anul 876. Potrivit tradiției, este vorba de o piesă de îmbrăcăminte purtată de Fecioara Maria în momentul Bunei Vestiri (25 martie). După cum am menționat în mai multe reprize, am întâlnit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la moaște. La final, se ridică întrebarea : de ce Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a simțit nevoia înfăptuirii unui astfel de „inventar”, asumând implicit și riscurile deformării prin media a ideii de bază, adică certificarea canonică pe criterii bine stabilite a veridicității relicvelor? Pe undeva, ar fi vorba de o întoarcere la autentic și o ieșire din superficialitatea proliferării unei adevărate „industrii a moaștelor” post-1990, care a început să ridice semne de întrebare. Încurajarea pelerinajelor și implicit a dimensiunii turistice și financiare a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de inflația de micropelerinaje și nuanțe suplimentare legate de fenomene de tipul „Sfinții Închisorilor”, care indică o extremă individualizare a unor practici religioase, dincolo de controlul canonic. Recunosc deschis că nu am putut afla dacă o asemenea încercare de certificare a relicvelor a mai existat în istoria ortodoxiei românești sau este vorba de o premieră absolută. Percepția pelerinajelor în mass-media din România În perioada octombrie 2009 - octombrie 2013 am monitorizat o parte a presei scrise din România și a emisiunilor televizate, cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care i-am chestionat au furnizat o explicație asemănătoare, cu foarte mici variații : de-a lungul timpului s-a încercat desprinderea cu dinții a diverse bucăți (sau așchii, după cum spuneau unii dintre intervievați, interesantă formulă care arată ambiguitatea fondatoare a relicvelor, plasate între viu și mineral) din moaștele expuse spre închinare. Biserica a trebuit să reacțio neze și le-a protejat prin acoperirea completă a întregii relicve. Episodul „furtului de moaște” este menționat sub forma unei istorii orale legitimate de autoritatea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau așchii, după cum spuneau unii dintre intervievați, interesantă formulă care arată ambiguitatea fondatoare a relicvelor, plasate între viu și mineral) din moaștele expuse spre închinare. Biserica a trebuit să reacțio neze și le-a protejat prin acoperirea completă a întregii relicve. Episodul „furtului de moaște” este menționat sub forma unei istorii orale legitimate de autoritatea preoților slujitori de la Catedrala Mitropolitană din Iași, „o întâmplare din jurul anului 1900, atunci când fața Sfintei Parascheva era descoperită spre închinare credincioșilor, iar o femeie a rupt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sfântului Dimitrie cel Nou, adăugată relativ recent peste moaștele sfântului, o accentuare voită a reprezentării umane a acestuia, deci o contradicție față de atitudinea generală a bisericilor „oficiale”), le-a conferit acestor reprezentări calități psihologice și capacități de emotivitate specific umane. „Relicva, ca obiect, este sacră doar pentru cel care o consideră sacră ca atare”, afirmă Michel Meslin, indiferent de forma pe care o înfățișează la exterior. Iată de ce, mai adaugă el, rolul cercetătorului care atinge problematica religiozității populare nu este acela
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oameni, bucurie, transpirație, tămâie și multe alte nuanțe pe care nu le pot numi - toată mulțimea adunată și aerul din interiorul Catedralei Mitropolitane din Iași în timpul nopții de priveghere din 13 spre 14 octombrie. În fine, Biserica ne spune că relicvele sfințite însele produc mir și uleiuri parfumate. În general, raclele sfinților miros bine - personal pot confirma această stranie senzație olfactivă. Atingând puțin corzile teologiei creștine, „mirosul de sfințenie” care abundă în relatările de pelerinaj, hagiografii și alte surse bisericești nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
poate fi trecută sub tăcere. Pe de altă parte, tradiția istorică a „ortodoxiei vaticane” a arătat că Biserica Catolică este extrem de codificată, pentru a nu spune de-a dreptul reticentă în anumite cazuri, față de utilizarea charismatică a aparițiilor, vindecărilor miraculoase, relicvelor etc. Nu întâmplător Elisabeth Claverie aduce în discuție faptul că Mešugorje constituie un moment critic pentru sociologia pelerinajelor devoționale, arătând impactul schimbării sociale asu pra autorității Bisericii în astfel de cazuri, unde ia naștere o „politică de autorecunoaștere” a miracolelor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
etc.), ale armenilor, ale grecilor, ale bulgarilor, ale sârbilor, ale evreilor (de diverse rituri), ale musulmanilor, ale lipovenilor, ale unitarienilor (care vin din toată lumea la Várfalva/Moldovenești), chiar ale protestanților de tot felul. Fiindcă interdicția protestantă a pelerinajului și a relicvelor, inițiată de lollarzi și impusă de Luther, nu e totuși absolută ; în Transilvania, devenită după Edictul de la Turda din 1568 liman al protestanților radicali din toată Europa, se pot identifica multe locuri de posibil pelerinaj. Iar poate cel mai uimitor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
experiență spirituală de prim rang, nu mai puțin vrednică de respect decât consecvența neabătută într-o credință particulară ori în reproducerea idiosincrasică a identității. Cum spuneam mai sus, toate pelerinajele au loc în istorie. Nici locurile de pelerinaj ori moaștele/relicvele nu scapă din această logică istorică, putându-și schimba definiția... canonică a peregrinului ideal/bine-venit odată cu definiția propriei substanțe. și nu mă refer atât la (re)semnificarea religioasă, în spirit ecumenic/irenic, a unor locuri de pelerinaj ori relicve, care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
moaștele/relicvele nu scapă din această logică istorică, putându-și schimba definiția... canonică a peregrinului ideal/bine-venit odată cu definiția propriei substanțe. și nu mă refer atât la (re)semnificarea religioasă, în spirit ecumenic/irenic, a unor locuri de pelerinaj ori relicve, care își pot schimba pașnic „publicul-țintă” (din perspectiva pelerinilor, ținta însăși se schimbă), primind o altă categorie de pelerini ori mai multe categorii deodată (în bună înțelegere, chiar dacă rămân ferm pe pozițiile lor respective), cât la sanctuarele disputate (Ierusalimul este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sediul Cominformului a fost mutat de la Belgrad la București. Aici apărea și publicația oficială a organizației, Pentru pace trainică, pentru democrație populară. Efemerul și mult mai puțin prestigiosul urmaș al Cominternului a fost deființat de Hrușciov în 1956 ca o relicvă a leninismului post-revoluționar și ca un gest pentru captarea bunăvoinței lui Tito, cu care Moscova încerca să restaureze relațile politice (la nivel interstatal) și ideologice (la nivel de partide). A reușit, parțial, numai în primul caz. Dilema centrală a securității
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de acum posibilitatea coagulării unor grupuri disidente organizate. Propunându-și reelaborarea ideologică a leninismului, concomitent cu ampla reformare economică și politică a Uniunii Sovietice, leninismul post-bolșevic va abandona centralismul democratic, inerent tuturor celorlalte forme de leninism, percepându-l drept o relicvă perimată pentru noile realități cu care avea de-a face. Însă tocmai centralismul democratic (absența criticilor și opoziției după luarea unei decizii la nivel de partid, acestea fiind teoretic permise doar ca parte a procesului de elaborare a deciziei) reprezenta
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
catacombele au și ele funcții simbolice bine definite. Plafonul reprezintă în general cerul și raiul, de aceea e presărat cu stele. Un accent deosebit se acordă portalurilor și a căilor de acces spre mesele de ofrandă, altare, picturi sacre sau relicve. Clopotnița caracteristică bisericii creștine este popular văzută ca un deget al demiurgului. Amploarea vechilor catedrale imagina Ierusalimul ceresc. Scene mitologice, figuri și basoreliefuri utilizate pe terasele de acces în templele antichității sau cele hinduse reprezintă atmosfera de pătrundere în lumea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în societățile secrete decât în cadrul religiilor de masă. Prezența unui craniu pe o statuie antropomorfică întâlnită în societățile preistorice denotă sacralizarea, divinizarea și caracterul său magic. De aici prezența craniului, oaselor umane, corpului mumificat sau scheletului care apar și ca relicve în biserica creștină și masoneria modernă. Venerarea relicvelor sfinților, fondatorilor de religii, a personajelor apreciate de societățile omenirii este universală și poate să fie realizată în procesiuni sau pelerinaje. Ele sunt adeseori ornate cu pietre prețioase, email, bronz, cupru, aur
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Prezența unui craniu pe o statuie antropomorfică întâlnită în societățile preistorice denotă sacralizarea, divinizarea și caracterul său magic. De aici prezența craniului, oaselor umane, corpului mumificat sau scheletului care apar și ca relicve în biserica creștină și masoneria modernă. Venerarea relicvelor sfinților, fondatorilor de religii, a personajelor apreciate de societățile omenirii este universală și poate să fie realizată în procesiuni sau pelerinaje. Ele sunt adeseori ornate cu pietre prețioase, email, bronz, cupru, aur, argint, piatră, sticlă, cuarț, fildeș, os sau lemn
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la scară redusă sau statui (busturi, picioare, mâini). Ocazional din oasele sfinte se confecționează instrumente muzicale (flaut, corn, tobă) sau cupe din craniu cu mâner din argint în lamaismul tibetan 90 sau francmasonerie. În Tibet, China sau Afganistan copii ale relicvelor însoțite de texte sacre sunt așezate în interiorul unor statui de bronz. Rămășițele marelui inițiat Gheorghe Asaki sunt în soclul statuii ce-l reprezintă la Iași. În politeism cea mai frecventă modalitate de reprezentare este cea zoomorfică, la fel ca în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
silaba sanscrită Ohm, ea înseși reprezentând o lume transcendentă cu înțeles cosmologic 104, simbolismul accede la reprezentările pictate în temple, sanctuare, capele sau altare individuale. Ele conțin statui sau icoane ale divinităților prosperității și fertilității, zeiței mamă, zeului casei, sfinților, relicve, liste ale strămoșilor și alte obiecte de cult. În China multe erau confecționate din teracotă multicoloră. Lemnul folosit în alte părți putea fi acacia, santalul sau al altor esențe de bun augur pentru posesor. Nici piatra (granit, marmură, jad) sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
traducă. Practic era necunoscută în măreția ei majorității oamenilor. Practicile și ritualurile clerului erau pe primul plan. Astfel credincioșii veneau în contact cu liturghia, confesionalul, imnurile, ceremoniile, procesiunile și grija față de proprietățile bisericii. Venerarea sfinților, devoțiunile la altarul local, adorarea relicvelor și hagiologia au constituit sinteza de povestiri despre sfinți și miracolele lor, singurele forme de credință alături de caracterul sacerdotal amintit. Abia în ultimul rând credincioșii apelau la Biblie, mai ales la capitolele ce descriu miracole, făcându-se greu o diferențiere
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]