61,760 matches
-
sinteze, populează cartea; ele Însele pot fi adunate și publicate separat, ca În atâtea cazuri ale culturii lumii. Ceea ce este ingenios, irepetabil (ca la Emil Cioran Pe culmile disperării, ori ca la Petre Țuțea, judecățile riguros speculative În plan filosofic, religios, ori de morală), la Octavian Paler se adâncește aproape dantesc În limbajele de cugetare, unde proprietatea cuvintelor intră În consonanță cu transluciditatea emanației de sensuri. Rețin câteva: „principalele mele calități sunt defectele mele”, „disperarea e o formă de vitalitate”, “literatura
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
colegul lui Eliade, care, desi evreu, îi respectă memoria și opera, acesta a fost cel mai impresionant serviciu memorial la care a participat vreodată. Urmează o scurtă incursiune în mistica Indie, unde Eliade a aprofundat Yoga, civilizația indiană, importanța fenomenului religios, dar a avut și o aventură amoroasă care mai tarziu va fi baza marelui sau succes literar în România, românul Maitreyi. Peliculă ne ofera apoi fotografii superbe ale copilăriei și tinereței sale, urmate de interviuri cu mari somități, unele chiar
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
invitat în Statele Unite, la Universitatea din Chicago, singura care avea o catedră pentru studiul filozofiei religiilor. Această, cum ne explică Edward Levi, fost rector al acestei universități și bun prieten al lui Eliade, era o catedră menită să studieze fenomenul religios, dar nu teologic, ci obiectiv, științific, “across all religions”. Contractul cu universitatea era numai pentru un an, dar în realitate a durat până la sfârșitul vieții lui Eliade. Jerald Brauer, fost decan la “Divinity School” ne prezintă istoricul acestei universități de
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
lumina taborică fiind strălucirea cea mai caracteristică a acestei energii divine. Aceste considerații vor sta în centrul sintezei palamite de mai târziu<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 392. footnote>. Dar întrebarea ce s-ar putea pune sufletelor profund religioase este aceasta: nu trebuie oare ca și omul să iasă oarecum din el însuși pentru a veni la întâlnirea cu Dumnezeu? Este vorba de problema extazului, a „ieșirii din sine”<footnote Ibidem, p. 393. footnote>. Este ieșirea din planul sensibil
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
alăture. Citim la pagina 156: “I refused. Partly it was because I wanted to be a pastor and not a political crusader.” Clar că avem de-a face cu un laș ticălos: cînd trebuia să fie pastor, să-și servească religios co-etnicii din rural, s-a travestit în political crusader pe asfaltul clujean, iar acum în Decembrie 1989, cînd într-adevăr putea fi cruciat anticomunist alături de concitadini săi români, unguri, germani face pe pastorul!! Citînd alte surse, reținem că roiul manifestanților
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
cei care au pus piatră de temelie a ziarului. În paginile “Cuvântului Românesc”, care s-a difuzat timp de trei decenii în peste 25 de țări ale planetei, nume de prestigiu și-au pus semnătură pe articole cu tema politică, religioasă, istorică și literară. Dacă aș încerca o enumerare a colaboatorilor acestui ziar, ar însemna să depășesc mult spațiul rezervat acestei prezentări. Unul din stâlpii de bolta ai acestui ziar, poetul Zaharia Până, cunoscut în activitatea publicistica sub diminutivul Zahu Până
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
în închisoare. Dârz și neînfricat, nu și-a renegat niciodată crezul politic și nici credință în Dumnezeu. Cei care l-au cunoscut îndeaproape mi-au mărturisit că una din marile lui calități constă în faptul că știa să ierte. Profund religios, i-a iertat pe acei câțiva care, incomodați de statura lui morală la înălțimea căreia nu au putut ajunge, l-au denigrat. El a trecut însă cu zâmbetul pe buze peste toate aceste vicisitudini cărora nu le-a dat importantă
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
o conciliere Între sentimentele sale față de un domn al cărui nume Îl trecem sub tăcere și existențele dogmei creștinortodoxe". Pe parcursul cărții este denaturat caracterul aparent respectabil evocat de acțiunile fiecărui personaj, instaurându-se progresiv, prin evenimentele cotidiene Încălcarea anumitor dogme religioase. Ceea ce va influența direct viața locatorilor din blocul băcăuan este hotărârea lui Simion, cizmarul ce locuia la parter, de a se instala pe neașteptate În ascensor, bulversând prin „minunile” pe care le face și prin „accesul” la intimitatea celorlalți existența
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
Mai ales Catalogul de creație (12 pagini) prezintă un interes doesebit, fiindcă relevă - pentru prima oară - o imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare, 200 de Sonete literare, 333 de Povestiri, Parabole, Hiperbole, Paradoxuri și Dialoguri
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Faptul n-ar fi unic. Se poate fără un prea mare risc presupune că celebrul Philippe de Vitry, în tratatul său muzical cunoscut sub numele de Ars nova (sec. XIV), a conceput sistemul său aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei astfel de transpuneri este greșit, nemuzical. Metrica antică, a versului, atrăgea, fără doar și poate, în hățurile legilor ei, și frazeologia cîntării, cînd astăzi nu mai este un
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de poezii care la consacrat pe Savatie Baștovoi ca scriitor. Marea criză a societății moderne are la bază necredința sau, mai bine zis, absența credinței. Aflați Într-un proces de negare continuă a valorilor pe care le primesc prin filieră religioasă, oamenii Încearcă să anihileze prezența Divinității În viața lor. Această atitudine reprezintă o formă de schizofrenie În care individul se luptă În interior cu sinele, Într-un demers de anulare a nevoii firești de a crede, iar În exterior, Într-
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul Mihai Cantacuzino. Familia regală a beneficiat de tronuri aurite, așezate alături de cel arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției corale la Liturghie, ale cărei începuturi datează din anul 1893 și se mențin și în prezent. Printre cei mai importanți dirijori de cor trebuie amintiți: Toma Iliescu, fost corist al Operei Italiene din București, Atanasie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
din apropiere dorindu-se a fi o replică a celui omonim din Muntele Athos - și cu cele paisiene, mulți stareți și nevoitori prelungind la poalele Bucegilor tradițiile așezământului Sfântului Paisie Velicicovschi, creionate cu altă ocazie<footnote Vasile, Vasile Dezvoltarea muzicii religioase în timpul stăreției Sfântului Paisie Velicicovschi; în: Teologie și viață, Iași, s. nouă, An IV (LXX), nr. 11 - 12, noiembrie - decembrie 1994, pp. 84 - 102; footnote>. Poate nu întâmplător în școala monahală sinaită au crescut opt ierarhi români și în strana
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nr. inv. 1133; Ultima carte tipărită a lui Anton Pann nu are un număr de inventar al bibliotecii psaltului brașovean, dar poartă pe prima copertă următoarea însemnare edificatoare pentru această apartenență: ,,Aceasta este dintre cărțile subsemnatului Georgie Ucenescu al Muzicii religioase în al 3-lea an auditor(u), 9 februarie 1853 București”. Mai important rămâne faptul că pe ultima filă a tomului al III - lea al Noului Doxastar apare anti-acsionul Schimbării la față compus după tipicul cel nou din București de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
mult timp Înrădăcinată În trupul nostru. Ce leac poate fi acesta? Nu altul decât acel Trup minunat care a biruit moartea Și s-a făcut izvor al vieții noastre”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre Învățământul religios, cap. 37, În PSB, vol. 30, p. 338. footnote>. Întrucât omul este ființă psihosomatică, constând din două părți, din suflet Și trup contopite laolaltă, el are trebuință atât de hrană spirituală prin credință, cât și de cea materială plină de
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
trupului, ca să se mențină În viață, dar, odată intrate În stomac, ele se prefac În sânge Și carne, prefăcându-se prin puterea de asimilare În hrană a organismului nostru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre Învățământul religios, cap. 37, În PSB, vol. 30, p. 339. footnote>. Și chiar dacă intrând Și ieșind din trup „hrana aduce o oarecare Întărire corpului prin care a trecut, cu atât mai mare va fi participarea acelei hrane (Sfânta Euharistie - n. n.) care rămâne
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
administra. Tot Bisericii îi revine rolul de a oferi lui Dumnezeu, jertfa spirituală prezisă de Maleahi (Mal. I, 11). Astfel, împotriva pretențiilor individualiste ale gnosticilor Sfântul Irineu accentuează, ca și mai înainte, competența exclusivă a Bisericii în materie de viață religioasă ca și de doctrină. Biserica are această dublă misiune, pentru că ea singură are privilegiul asistenței Sfântului Duh”<footnote Alexandru Ciurea, op. cit., p. 541. footnote>. Învățătura despre Biserică a Sfântului Irineu se deosebește de toate celelalte ecleziologii care l-au precedat
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
găseau în stadiul de implicite de până la el”<footnote Ibidem, p. 542-543. În această ordine de idei, el a exercitat o mare și îndelungată influență, nu numai asupra scriitorilor și părinților bisericești imediat posteriori, căci umanismul și mai ales controversele religioase ieșite din reformă vor pune din nou numele și opera sa la loc de cinste. footnote>. În polemica sa împotriva gnosticilor, Sfântul Irineu elaborează implicațiile baptismale conținute în interpretarea Psalmului 81, 6 avansată de Sfântul Iustin și Teofil. În cazul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
creștinismului putem avea una sau mai multe biserici care reprezintă ramificații ale iudaismului precum atâtea și atâtea secte din cadrul acestuia. Relativ la această ultimă Întrebare, putem răspunde pe scurt după cum urmează. Isus vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și nu despre organizația religioasă numită mai apoi biserică; nu găsim În evanghelii expresii care să facă referire la fondarea unei noi comunități religioase, o nouă comunitate a celor care-l urmează pe Isus distinctă de religia obișnuită. Multe parabole (despre pescuirea minunată, semănător, sămânță
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
acestuia. Relativ la această ultimă Întrebare, putem răspunde pe scurt după cum urmează. Isus vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și nu despre organizația religioasă numită mai apoi biserică; nu găsim În evanghelii expresii care să facă referire la fondarea unei noi comunități religioase, o nouă comunitate a celor care-l urmează pe Isus distinctă de religia obișnuită. Multe parabole (despre pescuirea minunată, semănător, sămânță și copac etc.) vorbesc despre creșterea Împărăției lui Dumnezeu. Isus Își percepea misiunea ca un instrument pentru convertirea poporului
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
nouă identitate Întru spiritul lui Cristos. Adunarea cea rugătoare este manifestarea concretă și vizibilă a bisericii. Încă de la Început, comunitatea creștină s-a socotit drept poporul lui Dumnezeu; aceasta a fost o idee eficace și puternică pentru crearea unei identități religioase și sociale, dar și pentru a alimenta coeziunea și mândria de a-i aparține. Cel puțin Într-un astfel de sens exclusivist poate fi trăită și interpretată față de ceilalți. În realitate și alte neamuri s-au socotit popoare ale lui
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
care sunt socotite drept eretice. Așa-numita ortodoxie provine de la Roma și este impusă prin acorduri cu bisericile din Corint și Alexandria. Precumpănirea unei „școli” În raport cu celelalte este pur și simplu fortuită și se datorează unor factori politici, sociali și religioși. C). Complexitatea creștinismului antic Studiile moderne ne-au ajutat să Înțelegem mai bine geneza istorică a creștinismului, dezvoltarea sa, răspândirea sa, organizarea sa. Se Înregistrează o dezvoltare În toate sensurile, dacă privim cu mai mare atenție la amănuntele și complexitatea
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ferit să reprezinte realitățile lumii din care provine în toate nuanțele: de la brutalitate la umor, de la puritatea naturii la violență semenilor. Cunoscut mai ales pentru colecția Isiands, Women and God, Ruffin atacă în narațiuni șocante deopotrivă rasismul, clasismul și doctrina religioasă. Richard Burgin, cunoscut în principal pentru colecția The Identity Club, se diferențiază prin faptul că personajele prozei sale gravitează într-o zonă mic-burgheză. De un intelectualism sumbru, Burgin e urmașul romantismului german și al goticului american. Însă și el e
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
fie tare cu grijă și să judece înțelepțește cugetul ascultătorului ... când știe că în puterea voii lui stă să aleagă ca izvor al vieții sale firea nestatornică și schimbătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, PSB, vol. 30, p. 342. footnote>. În Botez se înfăptuiește „un fel de întrupare tainică a lui Hristos în fiecare om care devine, prin urmare, el însuși fiu al lui Dumnezeu. Înfierea dumnezeiască este o altă consecință a Botezului, înfiere
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Părinți Capadocieni ..., p. 401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 332. footnote>. „Iată, deci, cât de simplu începe viața creștină și cât de ușor se realizează: credință
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]