1,034 matches
-
prima parte a acestui capitol, că în privința acestor elemente se înregistrează o amplă posteritate îndeosebi la scriitorii generației '80 și înaintea acestora, la prozatorii grupați sub sigla "Școlii de la Târgoviște". Ceea ce nu înseamnă că în scrierile acestora nu vor stărui reminiscențe de limbaj caragialesc neaoș. Merită, în acest sens, să dăm exemplul romanului Gabrielei Adameșteanu, Dimineață pierdută. Fie că asistăm la conversațiile caraghioasei bătrâne Vica, fie că suntem intruși în universul lăuntric al gândurilor și al amintirilor acesteia, exprimarea deficitară și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care și-o recunosc. De pildă, Iordache din Acești nebuni fățarnici își impune patetic: "Trebuie să plâng și eu în fața unui apus de soare-anafura ei de viață!"84, iar Gogu, "șmecherul" din Proștii sub clar de lună, caută zadarnic o reminiscență de omenie într-o lume marionetizată: Atunci, hai, fetelor, iubitelor, nevestelor, amantelor... Hai să fim oameni! Hai, ajutați-mă! Dați-vă obolul. Dați fiecare ce aveți. Ce, nu mai aveți nimic omenesc? Hai să ne aducem aminte cum se comportă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
doi colaborând apoi în anii '80 ai secolului trecut). În această serie sunt ilustrate cu tehnici actuale temele preferate ale lui Campbell, ca puterea individualității, lumea robustă clădită pe eroi individuali, care se desăvârșesc pe sine în primul rând, cu reminiscențe ale fanteziilor western ori ale luptelor din Cel de-al Doilea Război mondial, comparabile ca efect și acoperire cu ciclurile arthuriene în Anglia victoriană ori cu Eroii wagnerieni în Germania wilhelmiană. Alături de cealaltă mare serie de filme, Star Trek, se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
alegorii, la romane și invenții (uneori chiar relatarea unor fapte reale, dispuse într-o schemă logic cauzală se ridică la rangul de mit, însă nu toate) iar formarea unui mit nu este o invenție, o creație, ci o actualizare, o reminiscență. ibid., p. 41. 206 Ibid., p. 47. 207 Ibid., p. 56. "Negânditul care rămâne în mit nu constituie o absență a gândirii, nici o lipsă de inteligibilitate, ci este un semn al prezenței unei Gândiri supratemporale, inaccesibile în mod direct ființei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
luni bune, până când, deodată, am avut brusc revelația că viața trebuie să aibă un scop mai adânc și că venirea mea pe lume nu este chiar o Întâmplare. Am emis un enunț exorcizant (nu știu dacă nu era o simplă reminiscență de lectură): „Un om ca mine nu poate să dispară ca o muscă“. Atunci m-am liniștit. Se vede că singură starea noastră interioară nu ajunge: mai puternice sunt experiențele cognitive decantate În expresie, pe care, găsindu-le formulate lapidar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
el, am fost gata-gata să Încep să țin la el. Soarta ne-a Întors În așa fel Încât ne-am trezit din nou față În față. De data aceasta, el era mult mai șters ca bărbat, aveam În mine Însă reminiscența acelei admirații deosebite pentru el. M-am Întâlnit, așadar, cu el... Ce-a fost? Banalitate stupidă! A Început să mă sărute la fel ca toți, a mers puțin mai departe... În fine, toate gesturile acestea specifice și de care eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acum le zice „ei“. În timp ce eu, care n-am călcat niciodată În Liban, care n-am servit În Teritorii, spun și scriu „noi“. „Greșelile noastre.“„Sângele nevinovat pe care l-am vărsat.“ Ce Înseamnă acest „noi“? E un fel de reminiscență a Războiului de Independență? Suntem Întotdeauna gata la ordin! Noi, noi, cei din Palmah! Cum vine asta, „noi“? Eu și rabinul Levinger 1? Tu și rabinul Kahane 2? Ce vrea să Însemne asta? Te-ai gândit vreodată la asta, profesore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
groaznică seară și cea mai groaznică noapte din viața mea. Mai groaznică decât noaptea în care Mark și cu mine am hotărât să ne despărțim. Și atunci a fost groaznic, dar prezența lui Mark în camera de oaspeți era o reminiscență de continuitate între trecutul meu tare ca piatra și viitorul nesigur. Chiar și-n ultima săptămână, când totul era atât de nefiresc, eram tot împreună într-un mod care avea sens pentru noi. Continuam să vedem filme, deși le alegeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
În ce ne privește, nu șovăim să lansăm ipoteza că traiectoria sa e normală, proprie unui mare scriitor care depășește agitația romantică, pentru a se Încorona, În final, cu nobila seninătate a clasicului. Să lămurim că, mai presus de orice reminiscență școlărească, Paladión nu cunoștea limbile moarte. În 1918, cu o timiditate care astăzi ne emoționează, a publicat Georgicele, după versiunea spaniolă a lui Ochoa; un an mai târziu, conștient de-acum de măreția sa spirituală, a tipărit De Divinatione, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și păru să conțină instrumente și ecrane. Toată instrumentația era oarecum conținută În suprafața consolei, ca o iluzie optică sau o hologramă. Norman citi inscripțiile de deasupra instrumentelor: „Accelerare pozitivă“... „Servo-mecanism piston F3“... „Glisor“... „Site“. — Altă tehnologie nouă, remarcă Ted. Reminiscențe ale cristalelor lichide, dar net superioare. Un soi de optoelectronică de vârf. Brusc toată consola se lumină În roșu, fenomenul fiind Însoțit de un sunet intermitent. Surprins, Norman sări Înapoi: pupitrul de control se trezea la viață. Fiți atenți! Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Cavalli, cu o fustă mini și o pereche de cizme negre de la D&G, gen puștoaică‑de‑umblă‑cu‑motocicliști. La modă, sexy, stilat - dar nu excesiv de elegant - fără Însă a mă face să arăt ca un struț, ca o reminiscență de prin anii ’80 sau ca o prostituată. Ce altceva mai puteam dori? Tocmai când mă străduiam să Îmi aleg o poșetă asortată, a venit femeia care Îmi făcea machiajul și coafura și și‑a Început Încruntările și tentativele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai Încălzea Încă la soarele uitat despre care Începu să pomenească cu vioiciune. Fiica Anei - și asta fu salvator - prinse chef nestăvilit de vorbă, Își rostogolea impresiile „Încîntătoare” spunea, cu privire la forfota orașului, fără să știe că totul nu era decît reminiscența unei lumi altădată gălăgioase, vioaie și colorate, drum al vapoarelor spre mare, Întîlnire a felurite neamuri aduse laolaltă de jocul Întîmplării pe căile comerciale ale lumii; ce se vedea acum nu erau decît ultimele tresăriri ale acelei lumi, cu speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
regăsit în tradiții respectabile, pînă la Alfonso el Sabio, - paradoxul confuziei dintre Geții autohtoniei noastre și Goții din Plămada Evului Mediu hispanic -, în schimb, pentru noi "dreptatea lui Traian" rămîne altfel presantă, - mai mult decît o aluzie iconografică sau decît reminiscența unui echilibru abstract. întoarceri spre acel acmé pe care-l înscrie parabola virtuții și dezvoltarea însăși a Imperiului, sub Traian, erau, desigur, în planul mental și în strategia celebrării mai înainte pomenite, pe tema latinității. Principele care ne-a adus
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
și 20-21 de ani! Divertismentul de Dumitru Bughici și Divertismentul nr. 2 de Sabin Păutza - primul în manieră tradițională, cu apeluri la polifonia modală, la ritmurile de joc și intonații doinite, repartizate la partida violoncelului mai ales, dar și cu reminiscențe din impresionsimul francez timpuriu - cel de-al doilea, conceput ca o ”expoziție” de ritmuri de jazz, de la blues la rag time și la cele tipice musicalurilor de pe Broadway, au fost revigorate cu o precizie și o creativitate impecabile. Răspunzând aplauzelor
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
1984). Acesta din urmă a fost fără îndoială romanul european care a marcat cel mai puternic momentul anilor ^80, prin conținutul său tragic, prin compoziția polifonică, prin modul inimitabil de a uni eseul cu narațiunea într-o rețea de aluzii, reminiscențe și motive revenitoare. Kundera va rămâne cu siguranță maestrul acestui tip de meditație romanescă din care a făcut una din caracteristicile romanului post-proustian. Faptul este pus în lumină de el însuși în eseul Arta romanului (care urmează să apară curând
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
îndoială chiar judecata celui înșelat). Actoria continua până după miezul nopții, urmărindu-ne prin camere cu alte și alte roluri, pregătite să ne deschidă mințile și poftele: eu mi-o închipuiam pe Maria pionieră, hangiță, milițian, bucătăreasă pe-un vas (reminiscențe Julieta Szöny din copilărie); Maria mă făcea boxer, securist, patron, Mihai Viteazul (ca-n filmul unde, în lupta de la Călugăreni, sclipește un ceas electronic pe mâna călărețului). Aventurile noastre doborau paturi și fotolii, străbăteau culoarele pline cu pantofi și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată de marele istoric ieșean. Istoria poporului român este, în continuare, reflectată prin prisma paradigmei primordialiste. Chiar dacă fixează debutul istoriei poporului român cu două secole și jumătate mai recent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
distanțarea politică a statului român de sub tutelajul sovietic. Pe planul simbolic al originii, această evoluție politică s-a soldat cu eliminarea slavilor din etnogeneza românească, declarată încheiată înainte de contactul cu slavii. Spre exemplu, manualul de Istoria Patriei (un titlu cu reminiscențe staliniste, vădind doctrina patriotismului socialist, dar care își va continua cariera didactică în această formă până în 1989) afirmă sentențios "Dacii și romanii au fost strămoșii poporului român" (Almaș și Petric, 1966, p. 16). Cât despre slavi, unii dintre ei "au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
104} Raportor în Senat a fost d. Ion Ghica. Foarte bine și cu cale. D. Ion Ghica are renumele de-a nu fi fost tocmai favorabil principelui și, din timpul războiului franco-german și a afacerii de la sala Slătineanu, există oarecari reminiscențe pe cari, față cu regele, d. Ion Ghica face bine de le șterge. Daca e vorba să inaugurăm o eră nouă, și revoluționarii de ocazie și cei de meserie să-și plece capul și să solicite din nou o iertare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
discutăm cu "Romînul" lucruri elementare pentru orice cunoscător al istoriei, să-i facem abecedarul istoriografiei sau fiziologiei statului? Ar fi o misiune de două ori ingrată, întîi pentru că oamenii cu cari discutăm, fie oricât de deștepți, nu vor găsi în reminiscențele celor patru clase primare și a unui curs de violoncel elemente îndestule pentru a ne înțelege, apoi pentru că, coborîndu-ne noi chiar la nivelul lor intelectual și copilărindu-ne mintea ca s-o punem pe o treaptă egală cu a lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a Basarabiei. Tot această credință ne impune datoria de-a nu consimți la combinațiuni cari ar avea de efect ca navigațiunea de la Porțile de Fier la Galați să rămână sub acțiunea preponderantă a unei singure puteri. Iată în adevăr o reminiscență care scade mult din valoarea declarațiunilor guvernului. Da, s-a declinat cu nestrămutare retrocesiunea și totuși s-au efectuat. Se respinge preponderanța cu frumoase cuvinte, dar ele poate nu sunt decât preludiul înduplecării. În fine mai observăm că cestiunea eligibilităței
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
coagulare a personalității. În octombrie 1924, când inițiază, alături de pictorul Victor Brauner, revista 75 H.P. (al cărei „redactor” e și Stephan Roll), Voronca pare a-și fi însușit principalele repere ale programului constructivist, în direcția propusă de Contimporanul, cu anumite reminiscențe, cum am remarcat deja, futuriste sau dadaiste, încât e în stare să propună el însuși, în câteva articole-manifest (Aviograma, 1924) scrise cu destul aplomb, soluții de înnoire a limbajului poetic. În ce privește practica poeziei, momentul 75 H.P. înseamnă totuși pentru el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în halat alb trece pe lângă tine... Lăsând la o parte faptul că intenția „absconsității” e străină autorului lui Ulise, programul său fiind, dimpotrivă, unul al revelării cât mai multor raporturi și analogii posibile între evenimente, stări și obiecte, rămâne evidentă reminiscența „canavalei” pe care se țese discursul liric și pe care o „traduce” imagistic. Comoditatea relativei linearități a cadrului ideatic-descriptiv e însă larg compensată de performanțele metaforice ce tind spre o anume independență față de acesta, cerând considerare în sine și un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în această direcție asemănarea după chip. Textul său nu lasă loc de ambiguitate, căci se referă la zei care "și-au întors spatele", rămânându-i omului să se transforme împotriva ingraților, manifestându-și "puterea propriei lui ființe". Se vede clara reminiscență a materialismului marxist de care Foucault ne asigura că s-a despărțit radical. Recunoscându-i omului autarhia ontologică, el cade în capcanele ateismului materialist. În realitate, omul nu are origine "zeiască", ci e creatură din nimic, iar din această perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care este Ana, respectiv Mira din drama lui Blaga, făcând posibilă creația de cultură și civilizație. Ana frânge violența telurică, irațională, malefică, dărâmătoare de ziduri, curmă discordia dintre meșteri și restabilește unitatea dialogică a comunității. În mit, însă, există puternice reminiscențe precreștine, suprapuse, palimpsestic peste un context creștin. Violența malefică este contracarată și învinsă de violența benefică fondatoare, aducătoare de pace și creație. Aceasta e și calea nașterii zeilor și a religiilor la popoarele primitive. Până la sacrificiul liber al Mântuitorului, sacrificiile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]