1,643 matches
-
în sprijinul credinței, tr. S. Palade, Ed. Curtea Veche, București 2009, 199. 5 Ibidem. 6 Fra Filippo Lippi (1406‑1469) - pictor italian din perioada Quattrocento. 7 Cf. d. Gariff, o.c., 24. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus 110 Prin anii 1500 a apărut o nouă generație de artiști care va eclipsa realizări‑ le predecesorilor și, prin urmare, opera lui Botticelli a fost dată uitării secole întregi după care va reveni și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
primul artist care a obținut o faimă internațională. În momentul în care a atins apogeul era solicitat de statul Venețian, de papalitate și de prin‑ 8 Cf. d. Gariff, o.c., 39. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Isenheim 111 cipalii conducători din Spania, Franța, Italia și Europa Centrală. El a pornit de jos, luptându‑se să înalțe statutul de artist de la acel simplu meșteșugar la cel de geniu creator. Unul dintre primii săi biografi descrie modul în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Bellini era definită prin claritatea sa, prin tonurile pure, prin centrul puternic al formelor dezvăluit de o lumină vie venețiană precum și de finisajul strălucitor, asemănător lucrărilor lui Tiziano. Bellini este figura care stă în centrul evoluției artistice a picturii renascentiste de la tușele precise și contu‑ rurile tari ale secolului al XV‑lea, la tușele mai vagi, culorile mai vii, concen‑ trarea mai puțin evidentă și atmosfera cu mai multă importanță față de pictu‑ rile secolului al XVI‑lea. Este de remarcat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Daniele da Volterra. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al XIII‑lea l‑a desemnat pe Stefano Pozzi 15 să continue îmbră‑ carea începută de Volterra. 4. Patos și grandoare 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam Biblia a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face mesager al Cuvântului lui Dumnezeu care acționează în istorie prin intermediul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lea l‑a desemnat pe Stefano Pozzi 15 să continue îmbră‑ carea începută de Volterra. 4. Patos și grandoare 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam Biblia a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face mesager al Cuvântului lui Dumnezeu care acționează în istorie prin intermediul oamenilor și implicit prin artiști: pictori, sculptori, arhitecți și alte categorii de artiști. 14
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
înălța dintr‑un bloc, unic, întreg, spune Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare pe care Michelangelo a imprimat‑o părților realizate de el. 18 Crivelli - pictor italian renascentist care a decorat la Veneția Late Gothic. 19 Le Corbusier - pionier în studiile teoretice dedicându‑se găsirii de soluții pentru îmbu‑ nătățirea condițiilor. Astfel de elogii, aduse unui monument de sute de ani fac parte dintr‑un manifest intransigent al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să vibreze de cele mai multe ori sensibilitatea celui care le citește. Este interesant de remarcat că principalele teme ale poeziei lui Miche‑ langelo sunt desprinse din contemporaneitate și că ele oglindesc realitățile 20 Francisco de Hollanda - arhitect și istoric în perioada renascentistă din Portugalia. epocii. Filonul care străbate în primul rând versurile sale este durerea profun‑ dă pe care o încearcă poetul în fața servirii patriei, aflată sub dominație străină. Nu trebuie uitat înflăcăratul patriotism al lui Michelangelo, cel care a proiectat și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mari calități ale sale și 24 Cf. s. zuffi, Presentazione in Leonardo, Ed. Mandatori Electa, Milano 2006, 14‑15. 25 Cf. p.C. marani, Pittura di Leonardo, Ed. Vecce, Firenze 1995, 208‑213. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 126 printre cele mai importante daruri pe care le‑a lăsat generațiilor ulteriore de artiști. Născut cu o generație înaintea lui Michelangelo și a lui Raffaelo, arta sa a marcat primele realizări ale Renașterii din Florența. În lucrările de debut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rezistat în timp. Cina cea de Taină - operă care se află în sala de mese a mănăstirii Santa Maria delle Grazie - este considera‑ tă prima lucrare din perioada apogeului Renașterii. Prin această pictură sunt afirmate majoritatea principiilor importante ale picturii renascentiste italiene, 26 Drapaj - mijloc de expresie plastică, folosind reproducerea felului cum un veșmânt se modelează după corp. Buna‑vestire recunoscându‑se importanța artei, cât și importanța predecesorilor lui Leo‑ nardo din secolul al XV‑lea cum ar fi: Filippo Brunelleschi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în 1494, Raffaelo a intrat în atelierul principalului pictor al Perugiei Pietro Van‑ nucci 28 care tocmai își terminase marile fresce din capela Sixtină. În scurt 28 Pietro di Cristoforo Vannucci zis il Perugino sau Pietro Perugino (1450‑1523) - pictor renascentist italian, reprezentant al „Școlii din Umbria”. În operele sale primite cu entuziasm din partea contemporanilor, se reunesc naturalismul și claritatea lui Andrea del Verrocchio cu timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor ar‑ ticulate prin seria de fresce pictate care ulterior vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a creat un lexicon de personaje, limbaj corporal prin mișcări, aranjamente
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Rembrandt își vede propriul trecut; el însuși dobândise multe bunuri dar le irosise din cauza neglijenței iar acum spre bătrânețe se vedea singur și împovărat de pierderi dureroase. Prin această parabolă biblică artistul mărturisește valoarea căinței și a iertării 35. Curentul renascentist și‑a pus amprenta și asupra unui alt mare centru esențial al artei italiene - Veneția. Aici găsim grandioasa bibliotecă San Mar‑ co care bine realizată, este opera arhitectului florentin Jacopo Sansavino (1486‑1570). Acesta a știut să adapteze maniera și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la care Dum‑ nezeu, singurul creator al tuturor lucrurilor a voit într‑un oarecare mod să vă asocieze. 39 Vicariantă - care poate fi substituită. 40 Gen 1,28. 41 Gen 1,31. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 140 Prin această scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un dialog care nu este dictat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
semnificația acesteia. Problema pe care am discutat-o aici se ridică ori de câte ori o figură sculptată sau pictată stabilește un contact vizual cu privitorul. Chiar și atunci când ea se află în privirea fermecătoare a unei icoane religioase sau a unei figuri renascentiste cochetând cu privitorul și invitându-l să se alăture scenei, legătura vectorială îl țintește pe acesta din urmă, nefăcându-l însă participant la acțiune, atât timp cât imaginea este înțeleasă ca o operă de artă compusă, și nu ca o imagine reală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
deja că o ramă circulară sprijină mai puternic centricitatea unei compoziții și accentuează ceea ce se petrece în mijloc. Aceasta cuprinde și forme simetrice mai complexe din punct de vedere centric, cum ar fi ramele cvadrilobe din anumite reliefuri gotice sau renascentiste (figura 30). O ramă dreptunghiulară face ca axele excentrice să domine astfel, privilegiind intrările și ieșirile cu țintă precizată. Într-o pictură de gen, un peisaj sau o scenă cu multiple personaje va fi în mod normal necesară o extensie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Depășirea limitei“ este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul lor. Tocmai „conștiinciozitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să le integreze în imagine. Pecetea stilistică o imprimă mai ales unitatea universului de forme, felul în care este organizată compozițional suprafața sau sugerat spațial acesta. În gravurile lui Dürer impresionează complexitatea compoziției desfășurată pe mai multe planuri, cu perspective renascentiste, firesc integrate în imagine, cu personaje fie nude, cu o anatomie perfect stăpânită, fie cu o vestimentație care le fixează în spectacolul epocii. Majoritatea gravurilor cu o mare densitate de forme, puse în relație cu oamenii, animalele și vegetația, arhitectura
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
și simplu o parte a istoriei gândirii estetice - cel puțin dacă este tratată în sune, fără referire la activitatea creatoare contemporană cu ea. Fără îndoială, se poate demonstra că literatura engleză reflectă istoria filozofiei. Poezia elizabetană este pătrunsă de platonismul renascentist. Spenser a scris patru imnuri care prezintă ascensiunea neoplatonică de la materie la frumusețea divină, iar în Faerie Queene (Crăiasa zânelor) rezolvă în favoarea unei ordini eterne, imuabile disputa dintre Mutabilitate și Natură. La Marlowe se percep reverberații ale ateismului și scepticismului
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
în favoarea unei ordini eterne, imuabile disputa dintre Mutabilitate și Natură. La Marlowe se percep reverberații ale ateismului și scepticismului italian contemporan. Chiar și la Shakespeare se găsesc, alături de ecouri din Montaigne și clișee împrumutate de la stoici, numeroase urme de platonism renascentist, de piMă, în vestitul discurs al lui Ulise din Troilus și Cresida. La Donne putem urmări studiul scrierilor Părinților bisericii și ale scolasticilor, precum și influența pe care a exercitat-o noua știință asupra sensibilității lui. Chiar și Milton a elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a stabili analogii între arte a generat o pletoră de scrieri despre omul gotic si despre spiritul baroc și a dus la folosirea în literatură a termenilor "rococo" si "Biedermeier", în domeniul artelor frumoase, succesiunea clar ordonată a stilurilor : gotic, renascentist, baroc, rococo, romantic, Biedermeier, realist, impresionist și expresionist, i-a impresionat pe istoricii literari și s-a impus și în periodizarea literaturii. Stilurile menționate sunt împărțite în două grupuri principale care, în esență, prezintă opoziția dintre clasic și romantic : de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
istoricii literari și s-a impus și în periodizarea literaturii. Stilurile menționate sunt împărțite în două grupuri principale care, în esență, prezintă opoziția dintre clasic și romantic : de o parte, stilurile gotic, baroc, romantic și expresionist : de altă parte, stilurile renascentist, neoclasic și realist. Stilurile rococo și Biedermeier pot fi interpretate ca variante târzii, decadente, înflorate ale stilurilor precedente, respectiv ale barocului si romanticului. Adesea paralelismele sunt foarte forțate ; și este ușor să găsești absurdități chiar și în scrierile celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
arată, după părerea lui, că tehnica lui Shakespeare este identică cu cea a artei baroce, în vreme ce Corneille și Racine, care și-au compus tragediile în jurul unui personaj central, distribuind accentul între acte după tiparele aristotelice tradiționale, sunt încadrați în tipul renascentist, într-o cărticică, Wechselseitige Erhellung der Künste (Luminarea reciprocă a 181 artelor) și în numeroase scrieri ulterioare, *24 Walzel a încercat să dezvolte și să justifice transferul la literatură al categoriilor lui Wölfflin, la început destul de modest, dar apoi cu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Roman, Macchu Picchu, din Peru, orașele medievale ale Europei mediteraneene și Africii de Nord, ale Europei centrale și nordice, Taj Mahal, Kremlinul, Suzdal, în nordul Rusiei, Orașul Imperial din Beijing. Dintr-o perioadă mai recentă sunt conservate marile ansambluri arhitectonice renascentiste și baroce din Europa și America Latină, unele ansambluri arhitectonice moderne și contemporane (arhitectura europeană neoclasică, Art Nouveau, cubistă, arhitectura americană Secession, urmate de arhitectura strict funcțională de tip City, Downtown ș.a). De un interes deosebit și aflate în regim
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
foarte bogate, cu cărți În limba greacă, slavonă sau limbi occidentale. Dar nu numai literatura și Învățământul au cunoscut o perioadă de Înflorire ci și arta. În general s-a păstrat stilul bizantin, simplu, dar au fost preluate și elemente renascentiste și baroce. Noile elemente au fost asimilate și combinate cu cele de factură populară. Printre cele mai importante biserici ridicate de Constantin Brâncoveanu sunt cele de la: Potlogi, Mogoșoaia, Brâncoveni, Râmnicu Sărat, Ismail și Galata. O importantă construcție religioasă este mănăstirea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Victor Ion Popa părăsește Bârladul pentru totdeauna și se stabilește la București. Pentru el începe de acum încolo o intensă și neobosită activitate publicistică, literară și teatrală. Acum va avea prilejul să-și exercite aptitudinile sale multilaterale. Creator de tip renascentist, el își va încerca talentul în diferitele domenii ale artei și va reuși uimitor. Criticul Eugen Lovinescu surprinde inegalabil această particularitate a spiritului multilateral înzestrat al lui Victor Ion Popa, în „Memorii II”: „Prin ce întâmplare, din materialul uman, din
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]