913 matches
-
de credință. Graeca fides nulla fides. Românii Peninsulei Balcanice sunt cunoscuți din evul mediu ca romaioctoni, ca esterminatori de greci. Pentru a fi ceea ce au fost părinții lor n-au nevoie de alt decât să rămâie români. Cineva nu poate renega ceea ce nu-i al său; un român nu poate renega elenismul; el nu se poate decât lepăda de ceea ce nu numai nu e al său, dar e diametrul opus întregei lui naturi. Abia există în lume vreo deosebire mai mare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cunoscuți din evul mediu ca romaioctoni, ca esterminatori de greci. Pentru a fi ceea ce au fost părinții lor n-au nevoie de alt decât să rămâie români. Cineva nu poate renega ceea ce nu-i al său; un român nu poate renega elenismul; el nu se poate decât lepăda de ceea ce nu numai nu e al său, dar e diametrul opus întregei lui naturi. Abia există în lume vreo deosebire mai mare decât între caracterul drept și deschis al românului și cel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țara la umiliațiuni. Cu unica țintă de-a câștiga popularitate și de-a ajunge la putere au esploatat în mod cinic ideile, nemature sau neoportune, cari sunt în stare a încălzi inima poporului nostru, iar ajunși odată la guvern le renegă. Toată lumea înțelege ca un guvern să fie silit și să se simtă obligat de a fi prudent; dar ceea ce nu pricepe nimenea e acea fanfaronadă ticăloasă, urmată de scuze și de umiliațiuni cari nu se răsfrâng numai asupra dumnealor, cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sub însemnele sale forțe considerabile, șovăia să-i angajeze în luptă. El, însă, nu avea de gând să se lase dat la o parte din luptă și nu era nici măcar dintre acei ofițeri aristocrați, gata în orice moment să-și renege oamenii. De aceea, după ce își drese vocea, răspunse cu glas ferm: — La drept vorbind, Eminentissime, batalionul meu nu cere decât să lupte. încetând din nou să se joace cu pumnalul pe care îl folosise pentru a concentra privirile generalilor către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
astfel: „Îmi uram țara, uram fiecare om și Întregul univers; așa că, În final, nu Îmi mai rămânea nimic de făcut decât să mă urăsc pe mine Însumi; În nemărginita mea disperare, am și făcut-o”. Adăuga apoi: „Când privesc Înapoi... reneg un om total diferit, tot ceea ce Înseamnă «Eu» se află acum În altă parte, la două mii de leghe de locul unde eram”. Deși afirmațiile sale sunt uneori ambigue sau superficiale (considera, de exemplu, că „greșeala” Gărzii de Fier a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
socialism, căruia Îi atribuie, sarcastic, semnificația madeleinei lui Proust, depozitara trecutului... Noul laureat Își amintește cum după ce decisese, În urma Înfrângerii revoluției maghiare din 1956, să rămână În Ungaria, a avut prilejul să observe cum „un popor este constrâns să-și renege idealurile” și, văzând „gesturile prudente” ale adaptării, a Înțeles că „speranța este un instrument al răului”, iar imperativul moral categoric al lui Kant nu mai era decât „valetul docil al subzistenței”. Comunismul maghiar „de gulaș” al ultimelor decenii, prezentat drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mărime naturală cu trecutul ei. Casa băiatului care fusese prima ei iubire; casa băiatului cu care fusese cât pe-aci să facă dragoste pentru prima oară. Casa celei care-i fusese prietenă timp de douăzeci de ani și care o renegase într-o zi, la șase săptămâni după ce se măritase; se pare că de vină fusese ceva ce-i spusese proaspătul ei soț. Ăsta era orașul din care încercase să evadeze de trei ori, fiind rechemată de fiecare dată de câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Homestar. Bonnie îi aduse înăuntru gențile de voiaj. Începu să se țină după el. —O să aranjăm totul, Marker. O să punem tot exact cum vrei tu. Karin se așeză pe pat, cu capul în mâini, ascultându-l pe Mark cum își reneagă mult iubita casă comandată prin poștă. Dar forța amintirilor lui legate de cele mai mici amănunte îi dădea speranțe interzise. Nici ea nu-și mai recunoscuse propriul apartament în scurtele călătorii până la South Sioux City, când îl pregătise de vânzare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Și nimeni nu i-a mai cules... Imponderabil-ponderabil, Eram cum nici că aș fi fost Și am plătit mereu un cost, Și tot mai mult dezagreabil... Sub lupa grea de microscop, Numai o parte, ori întreg, În orice stare, mă reneg, Sfârșit ori început de scop... De nicăieri, spre nu știu unde, Ostatec iar, propriului eu, Alerg în orice zi mereu Spre unde-am fost, ori pe niciunde... Dar nu-s eu cel ce mă dezic Ci, cel ce-mi poartă întruparea, De-
M-AM MAI PIERDUT... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83830_a_85155]
-
asta să fie informația de care aveam nevoie, cheia care ne va arăta ce anume mi-a determinat caracterul, ce anume mă face să mă simt la ananghie, sfâșiat de dorințe care îmi repugnă, cu o conștiință la rândul ei renegată de aceste dorințe. Iată cum am învățat să fac pipi la WC ca un om mare. Ia ascultă aici! Stau în picioare deasupra cercului de apă, cu puțulica mea de bebe sumețindu-se drăgălașă, în timp ce mămica șade lângă toaletă, pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu-i va imputa lipsa metodei și a teoriei. Mai mult decât atât, profesorul Calomfir va scrie de azi înainte cărți care se vor citi cu plăcere. Întrevăzu lipsa fundamentală a volumelor Logicii Lucrului: nu aveau improvizație, vitalitate. Le va renega fără supărare. Era încă tânăr, încă apt de muncă. Vorbele îi fură întrerupte de o săgeată care i se înfipse în gât. Calomfir holbă ochii, horcăi „con-clu-zi-a”... și se prăbuși pe spate cu scaun cu tot. Apucase să vadă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
le Învăța pe fete, aștepta sus, În Camera Mătăsii. Camera Mătăsii: se cade să-i facem o descriere. (Atât de multe s-au Întâmplat În spațiul acela de patru metri jumate pe șase: a vorbit Dumnezeu, bunica mea și-a renegat neamul, creația a fost explicată - și asta numai pentru Început.) Era o Încăpere micuță, cu tavanul jos și cu o masă de tăiat materialele Într-un capăt. Suluri de mătase stăteau rezemate de pereți. Senzația de pluș se Întindea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-ți...! În caz contrar, mai circulam astăzi În libertate...? Au fost cazuri când pentru câțiva bănuți sau rostit condamnări incredibile...! Acest ofițer minte, minte cu nerușinare Încercând să mă timoreze, să provoace lucrătorii din formația mea de lucru, să mă renege, să devină informatorii miliției acuzându-mă pentru imaginare fapte. De aceea, În baza celor expuse verbal și În reclamația scrisă, prin dv. rog guvernul român să-l pondereze pe acest dereglat mintal. Departe de mine gândul de-a rosti o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
simte niciodată bine între ei, dar e obligat să stea toată ziua între ei (ei sunt toți coriști). Și noi o să simpatizăm cu el sau cu ei? Ai putea să fii atât de pervers, încât să ne faci să-l renegăm pe el? Nu. În mod cert o să-l simpatizăm pe el. O să-l simpatizăm, dar eu sunt absolut convins că toată chestia asta o să ne lase o notă amară... În ce stadiu e? Am scris scenariul abia. E în faza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
care se înfruntau în acele momente. Nici temperatura nu era aceeași, nici peisajul nu era la fel, nimic din câte își amintea nu semăna câtuși de puțin cu infernul pe care s-ar fi zis că demonii înșiși l-au renegat de mult. Cam șase kilometri în linie dreaptă îi separau de obiectivul lor și doar doi păduchioși de beduini se părea că le stau în cale, dar în gura uscată se simțea deja gustul metalic al înfrângerii, deoarece începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
zile acasă. Săracii oameni nevinovați, dar neatenți la indicatoarele cu semn interzis, căutau un drum prin pădure la cules ciuperci, și nu aveau la ei nici hărți, nici aparate de fotografiat, nici camere video. De atunci și până astăzi am renegat chemarea ispitei în apocalipsa distrugerii individului, principiu de viață peste care nu am trecut niciodată. Reîntors în cetate la Arad, cu gradul de sergent, m-am ocupat de instruirea soldaților din noul ciclu, îndeplinind și alte funcții în intervalul orar
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
adică dacă e bine (sau e prăpăstios) să fii postmodern sau, baremi, modern. Sau bine e să nu fi nici una, nici alta și să te prezinți mai degrabă ca un vrednic tradiționalist sau, dacă nu așa, atunci cu hotărîre să reneg toate acestea, altfel să privesc și spre stânga cea pururea tânără să tropăi, postmodern să mă ilustrez, adeptul fragmentarismului celui alunecos să mă revelez public. La întrebarea tradiționalistă a meșterului zidar Petrea din Maramureș (care tocmai munca la negru la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
inamici pieriră cea mai mare parte în valuri împreună cu podul rupt în două, iar parte își deteră sufletul sub săbiile romeilor ce alergau după ei. Nici de astă dată bulgarii de sub Bossilas, cari erau cu leafă în oastea romeică, nu renegară datoria lăudabilă a poporului lor, conform căreia se obicinuia a se cruța și [a] li se da drumul tuturor prinșilor cari nu opusese o rezistență sângeroasă, afară însă de cei notabili și mari. Bulgarii totuși se întremară și se întăriră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pieri sau imediat pe câmpul de luptă sau în urma rănilor primite pe el, să aibă deplină iertare de păcate. Apoi, fiindcă regele Carol Robert arăta foarte multă asiduitate întru creștinarea dorită a rutenilor schismatici din Galiția și a altor populațiuni renegate de pe lângă marginile regatului său și fiindcă pentru aceasta avea mari cheltuieli, papa Ioan al XXII-lea îi încuviință cererea și-i dete voie ca să perceapă și să întrebuințeze în curs de trei ani a treia parte din venitul ce-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stinge prin vânarea în sine prea fără urmări, după o totală distingere a tonului la diferitele caractere. Din această concepțiune cu [to]tul pe dos se poate esplica ciudata aberațiune în care se lăsase sedus un lector cunoscut, de a renega în role femeiești cu totul vocea lui de bărbat și de-a se servi în ele de falsetă (Fistelstimme), o transformare care nu putea să producă decât o impresiune comică și care în urmă după cum se vede a fost părăsită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
optat: de celălalt. La rândul lui, celălalt se curăță, în vederea dăruirii, de determinațiile sale și vine în fața mea liber pentru a fi umplut de obiectul pentru care iubirea lui a optat: de mine. Dar cine sîntem "eu" și "celălalt" acum? "Reneagă-ți tatăl și refuză-ți numele și ia-mă pe mine toată." Cine sânt "eu toată" și cine este cel care nu mai are tată și nume? Cine sîntem noi, care prinși în relația iubirii, populăm hotarele celuilalt cu lipsa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
picioare, acela nu-l are pe Dumnezeu!“ Expresia nu-mi aparține. E a unui negustor dintre credincioșii de rit vechi, pe care l-am întâlnit în timpul călătoriilor mele. Ce-i drept, s-a exprimat altfel, a spus: „Cine și-a renegat pământul natal, acela și pe Dumnezeul lui l-a renegat“. Să nu uităm că la noi oameni din cei mai educați au luat calea hlâstovismului 79... La o adică, de ce hlâstovismul ar fi, în acest caz, mai rău decât nihilismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aparține. E a unui negustor dintre credincioșii de rit vechi, pe care l-am întâlnit în timpul călătoriilor mele. Ce-i drept, s-a exprimat altfel, a spus: „Cine și-a renegat pământul natal, acela și pe Dumnezeul lui l-a renegat“. Să nu uităm că la noi oameni din cei mai educați au luat calea hlâstovismului 79... La o adică, de ce hlâstovismul ar fi, în acest caz, mai rău decât nihilismul, iezuitismul, ateismul? Poate că e chiar mai profund! Dar iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu se reduce la totalitatea indivizilor care o alcătuiesc și căreia aceștia îi datorează supunere. În sprijinul acestei afirmații sunt aduse mai multe proverbe rusești ce pun în evidență caracterul de netăgăduit al mir-ului: „Nimeni pe lume nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
să mărturisească și numai ceea ce se dorește să mărturisească”. „Un proces inchizitorial normal. S-au mai văzut și altele la fel”, observă Belbo. „Și totuși, comportamentul acuzaților e bizar. Capetele de acuzare sunt, că În timpul riturilor de inițiere cavalerii Îl renegau de trei ori pe Hristos, scuipau pe crucifix, erau dezbrăcați și sărutați in posteriori parte spine dorsi, adică pe șezut, pe ombilic și apoi pe gură, in humanae dignitatis opprobrium, În fine, se dedau la Împreunări reciproce, unul cu altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]