2,431 matches
-
filosofia materialistă (opusă celei idealiste, identificată Îndeosebi În „decadentism” și modernism - cele două fețe ale „putrefacției” culturii burgheze). Desconsiderarea, negarea finalității estetice a operei, au dus la nașterea unei literaturi autarhice, sufocată de șabloane tehnice, de constrângeri ideologice, uniformă și repetitivă În toate structurile sale: tema, viziune literară, tehnică, tipologie. Încercările, puține, de altfel, de a ieși din metoda partinic-călăuzitoare de creație, de definire a unei formule individuale (Marin Preda, A.E.Baconski, A. Gurghianu, V.Felea, N.Labiș, G.Călinescu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Te duci la domnul C. Același rezultat. O săptămână mai târziu, decoperi că de fapt trebuia să te duci la domnul D. Numai că habar n-aveai de existența lui. Romanul e construit - ironie! - exact după această schemă. Previzibilă și repetitivă, ea explică scufundarea persistentă a detectivului într-un soi de nonexistență, în care până și delectarea supremă - jocul solitar de șah - se dovedește de o râncedă inutilitate: A închis telefonul, iar eu mi-am întins tabla de șah. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
așa-zis „liberale” profesate în mediile intelectuale și artistice actuale. Antipatia evidentă nu-l împiedică însă pe Martin Amis să cartografieze, fără exces de zel, zonele de interes ale romanului. El remarcă „eleganța” premiselor, dar deplânge precaritatea parcursului propriu-zis, modul repetitiv și lipsit de logică internă al acțiunii. Labirintul în care ne poticnim alături de Marlowe nu este nici terifiant, nici seducător: e doar o structură dinainte fixată la care ne obligă tradiția unui gen extrem de gelos de a-și păstra specificitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ceea ce duce la combaterea lor globală și fără discernământ. Semnificația pentru patologietc " Semnificația pentru patologie" Tabloul poate părea cam sumbru: „În adolescență, unele momente de cvasinebunie, adică aflate în raport cu anumite angoase de fragmentare, sunt la baza unor acte defensive și repetitive având drept consecință distrugerea: suicidul, desocializarea, automutilarea, ingerarea de substanțe toxice, orgasmul foamei” (Arnoux, 1990). Mai putem vorbi oare despre niște mecanisme de apărare? Nu avem de-a face mai degrabă cu aspecte patologice? Evident, este vorba despre niște conduite
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
altei persoane...”. Nu, părea el să spună, ființa iubită nu a murit, este aici, la fel ca altădată, cu gusturile sale, în mâncărurile pe care le prefera. Putem face o apropiere între acest refuz al morții, efectuat în cadrul unui scenariu repetitiv, și refuzul pericolului, întâlnit adesea la adolescenții care, în conduite ordalice (Charles-Nicolas, 1981), se simt în mod irezistibil la un pas de moarte atunci când rulează pe contrasens sau când joacă ruleta rusească. Multe conduite de risc, activități sportive sau conduite
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
previzionale. Informațiile active (dinamice, operative) reprezintă procese sau fenomene în curs de desfășurare. Informațiile pasive se referă la procese sau fenomene care au avut loc și care s-au terminat. Ele sunt utile pentru conducerea proceselor și fenomenelor cu caracter repetitiv. Informațiile previzionale sunt cele cuprinse în planuri și programe și comensurează procese și fenomene ce se vor desfășura în viitor. 3. După conținut, pot fi: informații elementare; informații complexe; informații sintetice. Informațiile elementare sunt specifice sistemului operațional în care se
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
date, care tind să aglomereze și să blocheze canalele informaționale, în aceeași măsură în care crește continuu nevoia de informație. Orice organism economic se confruntă cu un volum mare de date, supus unor prelucrări relativ simple, dar cu un caracter repetitiv și cu o frecvență mare. În același timp, datele se caracterizează printr-o structură uniformă, rezultată din structura documentelor primare, specifice operațiilor economice. Toate acestea reprezintă, de fapt, restricții în activitatea de structurare și organizare a datelor economice în sistemele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutină, cât și intervenții și judecăți subiective. Deciziile nestructurate (numite și neprogramabile) se bazează în primul rând pe intuiție și experiență, nu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
documentate din partea utilizatorilor informației”. După mijloacele utilizate, sistemele informaționale sunt clasificate conform tabelului 1.3. Tabelul 1.3 Clasificarea sistemelor informaționale după mijloacele utilizate Criteriul de clasificare Tipuri de sisteme informaționale Caracteristici Formale • Informații structurate, în formă scrisă. • Corespund evenimentelor repetitive bine analizate. • Modele de prelucrare bine definite. • Exemplu: sistemul financiar-contabil. • Rigoare-stabilitate. Gradul de formalizare al procedurilor Neformale • Informații sub o formă oarecare. • Inexistența unor reguli precise de prelucrare. • Exemple: conversații telefonice, de culise. • Suplețe, rapiditate. Manuale • Operațiile sunt asigurate de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sunt asigurate de om, fără a recurge la mașini. • Acceptabile pentru volume mici de date sau pentru sarcini slab definite. Automatizate • Operațiile sunt asigurate de calculator, fără intervenția factorului uman. Pregătirea sarcinilor aparține însă omului. • Foarte eficiente, dacă lucrările sunt repetitive și de volum mare. • Se încadrează aici sistemele informatice clasice. Gradul de automatizare al procedurilor Asistate • Operațiile sunt asigurate printr-un dialog om-calculator. • Conducerea este asigurată de om, dar multe operații sunt realizate de calculator. • Se încadrează aici sistemele suport
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Sursa: D. Airinei ș.a., Introducere în informatica economică, Editura Sedcom Libris, Iași, 1999, p. 49. Sarcinile mai puțin structurate, gen pregătire și preluare date, revin componentelor manuale sau sistemelor expert. Sistemele informatice clasice au avut în vedere mai ales operațiile repetitive, bine structurate, respectiv prelucrarea datelor, stocarea și gestionarea acestora pentru a furniza informații pertinente. Ulterior, prin sisteme suport pentru decizii și, mai apoi, prin sistemele expert, interpretarea rezultatelor obținute și, în mod efectiv, luarea deciziilor au făcut obiectul integrării în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
România, e o tentativă de a regenera viața politică. Există un aer de stătut - aici sunt de acord cu ce ai spus despre stagnare - și un sentiment destul de obositor de déjà-vu: repetarea măștilor, a personajelor, a retoricii. Caracterul mecanic și repetitiv al vieții politice și publice nu poate dura la infinit. Sigur că se poate ca acest caracter să se degradeze Într-atât Încât la un moment dat să apară riscul unei intervenții dure, de tip militar, să spunem. La ora
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și ignorarea memoriei au devenit un stil de... existență. Lumea nu ar fi trebuit să fie șocată când s-au adus aceste lucruri În atenția publică Într-o formă sintetică, deoarece În formă analitică ele au fost prezentate constant și repetitiv. Vladimir Tismăneanu: Să ne aducem aminte câtă cerneală semantică a fost vărsată inutil În jurul interpretării sintagmei „economie funcțională de piață”. Este sau nu este? Toate exercițiile gramaticale și hermeneutice au fost parcurse pentru a demonstra că Uniunea Europeană afirmase exact opusul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cititorul a avut ocazia să se familiarizeze cu trei tipuri de interpretări ale amintirii Sarei legate de moartea surorii mai mici, care au fost realizate în mod independent de câteva cercetătoare. Deși această cercetare a părut pe alocuri redundantă sau repetitivă, lecturile generate nu au fost totuși niciodată identice. Fiecare lectură a fost unică, relevând câteva fațete noi ale episodului care a avut loc în copilăria Sarei. Am putea avea în vedere o suprapunere a celor trei interpretări pentru a evidenția
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
își îndeplinește rolul, garantând un somn profund și liniștit. 2. Visul este calea regală a inconștientului Atunci când dormim, cel puțin în fazele de somn paradoxal (vezi capitolul II), o activitate psihică intensă continuă să se producă în mod ciclic și repetitiv: visul. Și totuși, când visăm, dormim bine. Atunci ne putem pune în sfârșit următoarea întrebare: ce anume doarme în noi? Exact această întrebare este cea care l-a determinat pe Freud, în 1900, să enunțe primul său argument, adică prima
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sânge), pornind de la cuvântul inductor (roșu), revelează universalitatea cunoașterii și deci funcția sa unificatoare, dar și rezonanța inconștientă pe care simbolurile o produc întotdeauna. 2. O tehnică amuzantă constă în a supune o persoană unei serii de întrebări simple, dar repetitive. Poate fi întrebată «cât fac 3x4?», apoi să i se repete „3×4?”, intercalând «4×3» de mai multe ori, cu o cadență susținută, timp de un minut. Ea răspunde foarte repede și în mod automat: «12». Tot în același
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Tot în același ritm, se încheie experimentul cerându-i-se să spună o culoare. Răspunsul său va fi în general: «roșu». Acest al doilea «test» face demonstrația inversă a importanței inconștiente a simbolurilor. Persoana este sensibil agasată de acest chestionar repetitiv și rapid. În consecință, ea evocă acea culoare care îi traduce cel mai bine starea de enervare, adică roșul. Ea nu este, în mod evident, conștientă de raportul psihic. Nu alege răspunsul. Inconștientul ei se exprimă, oferind elementul simbolic care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive și rutiniere Raționale Reflexive Reglări principale Cutume Stat și legi Sisteme etatice subsidiare, drept și contracte, parteneriat, opinie publică Activități economice dominante Agricole Industriale Cognitive Cultură Locală Puternice componente socio-profesionale Diversificată și hibridă (prin multiapartenență socială și culturală) Tip urban
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Explicarea, deducerea Demersuri pentru predarea/învățarea gramaticii Implicite Rezultate ale asimilărilor conștiente sau inconștiente datorită unor procedee „naturale” Rezultate ale unei asimilări cu puține elemente conștiente datorate unor procedee care implică o practică ghidată Rezultate ale unei practici intensive, sistematice, repetitive, vizând fixarea în comportament a limbajului Explicite Deductive: formule de cunoaștere, explicații prealabile, practici ulterioare Inductive: descoperirea funcțiilor limbajului Demersuri pentru predarea/învățarea lexicului Repetitiv, memorizator Prin punerea în situații practice creative Instaurarea raporturilor active, reflexive, responsabile, motivante, prin luarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
conștiente datorate unor procedee care implică o practică ghidată Rezultate ale unei practici intensive, sistematice, repetitive, vizând fixarea în comportament a limbajului Explicite Deductive: formule de cunoaștere, explicații prealabile, practici ulterioare Inductive: descoperirea funcțiilor limbajului Demersuri pentru predarea/învățarea lexicului Repetitiv, memorizator Prin punerea în situații practice creative Instaurarea raporturilor active, reflexive, responsabile, motivante, prin luarea pe cont propriu formării de către elev Grad de coerență în acord cu principiile psiholingvistice 10. Evaluare Evaluarea inițială Exerciții de revizuire Tipologie Autoevaluarea în caietul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cele două mari deziderate cu care se confruntă omenirea; dar elementul semnificativ este „să învățăm să echilibrăm miracolele materiale cu cerințele spirituale” (Naisbitt, 1989, p. 77). Automatizarea și robotizarea transformă procesele și structurile industriale și elimină activitățile periculoase, „murdare” și repetitive, creând în schimb nevoia unor noi calificări și punând sub semnul întrebării tradițiile didactice de formare profesională. Unul dintre aceste aspecte îl reprezintă impactul electronicii asupra telecomunicațiilor (poștă electronică, teleconferințe etc.). Un alt efect al tehnologiei avansate este creșterea continuă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de transformare. Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, a considerat SPPB prea lent și greoi pentru a fi un instrument eficient În procesul de transformare (Johnson, 2003, p. 4). Departamentul Apărării a inițiat o serie de modificări menite să reducă numărul raportărilor repetitive, care consumă timp și energie, În vederea direcționării atenției liderilor spre inițiativele menite să asigure cadrul necesar transformării forțelor armate. SPPB este considerat un element de continuitate, Însă nu și un motor al transformării. Noi elemente trebuiau Încorporate În sistem pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
textual și omogen stilistic și tematic. Un univers al istorisirii, născătoare deopotrivă de Lume și de Carte. Monocord și egal cu sine însuși, scriitorul nu mizează pe surpriză sau pe diferență, ci, dimpotrivă, își scoate efectele din previzibil și din repetitiv. Principiul repetiției și al confirmării este ilustrat triumfal de Cartea de la Metopolis, unde el coboară în ficțiune, devenind pe de o parte o normă structurală a lumii povestite și pe de alta o temă de comentat și de dezbătut. Romanul
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
în ficțiunile cu scene violente din programele de televiune difuzate în România. Reprezentarea violenței prezentate la televiziune este, deci, tributară unor specificități și constrângeri ale mediului televizual: dispozitiv televizual, coduri narative, de scenarizare, vizualizare, care comportă ca note dominante „caracterul repetitiv și banalizat”, spectacularizant și simplificator al discursului televizual. Schemele, codurile și semnificațiile prezentării conținuturilor violente la televiziune puse în evidență în cercetări de referință americane și europene, cercetări efectuate prin analize de conținut, analize de imagine, analize naratologice, aplicate, pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care ei îl acordă acestui tip de media și a emisiunilor pe care le urmăresc cu predilecție. Influența televiziunii și eficiența superioară a acesteia comparativ cu celelalte media sunt analizate și de G. Grebner, care consideră că, prin sistemul său repetitiv și continuu de mesaje, reușește să mențină și să consolideze valorile și conduitele convenționale, prin amploarea audienței sale reușește să cuprindă aproape toți membrii societății, prin realismul artificial de care beneficiază și care îi conferă o credibilitate mare și o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]