1,077 matches
-
competenței "idiomatice" la "memoria vorbirii" (și, prin aceasta, anularea ei) este o operație nejustificată, a cărei consecință ar fi incapacitatea de a mai explica tocmai "condiția fundamentală a limbajului" - creativitatea. Pe de o parte, faptul că numeroase "fragmente comunicative" sunt "reproduse", "modificate" și "contopite" în vorbire nu poate fi explicat fără a accepta deopotrivă premisa că înseși "fragmentele" respective sunt compuse din unități de ordin "idiomatic" ("cuvinte"), care au fost asamblate în funcție de anumite procedee fixate într-o anumită tradiție "istorică" a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
substitutele lor; - variante: - demonstrația cu obiecte - sursa principală a informației elevului constă dintr-un obiect natural; - demonstrația cu acțiuni - sursa cunoașterii pentru elev este o acțiune pe care i-o demonstrează educatorul; - demonstrația cu substitute - substitutele redau, într-o formă reprodusă fidel sau numai convențional, obiectele sau fenomenele ce trebuie demonstrate; - demonstrația combinată - are două forme: - demonstrația prin experiențe, care reprezintă combinația dintre demonstrația cu obiecte și demonstrația cu acțiuni; - demonstrația prin desen didactic, care combină demonstrația cu acțiuni cu demonstrația
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
nupțială, dar afirmă că creștinii au, ca și ceilalți bărbați, soție și copii. Faptul că liturgia căsătoriei, după mărturii posterioare, a păstrat caracteristicile derivate din celebrările antice, ca de exemplu încoronarea sau dextrarum iunctio, conferă totuși un anumit adevăr afirmației reproduse mai înainte. Dar unii își imaginează că nunțile anticilor romani ar fi fost un tip de căsătorie civilă și laică, asemănătoare celei instituite de Revoluția franceză: este, din nou, un anacronism. Era vorba de o ceremonie familială și religioasă, cu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
București, care, din păcate, a reușit! 8 Această denumire este un omagiu adus contribuției celor doi diplomați la elaborarea și adoptarea definiției agresiunii și a fost folosită de Paul Bastid într-un articol publicat în Buletinul Academiei Diplomatice Internaționale, articol reprodus și de publicația La Roumanie Nouvelle nr. 105-106, decembrie-ianuarie 1934, care apărea la București. 9 Este vorba de autor, în acel timp ministru-consilier și directorul Direcției Juridice și a Tratatelor din M.A.E. român. * Autorul, jurist ca formație, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și arbuști, reproduși natural sau artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafață individuală de cel puțin 0,25 de hectare. Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
speciale, cu bogat material documentar, dedicate unor personalități sau evenimente (Gh. Lazăr, Avram Iancu, familia Mureșenilor, jubileul Liceului „Andrei Șaguna” ș.a.), articole despre tradiții istorice și culturale ale Brașovului. Literatura propriu-zisă este reprezentată prin versuri, de cele mai multe ori ocazionale și reproduse, semnate de N. Iorga, O. Goga, Andrei Mureșanu, Smara (Smaranda Andronescu), I. U. Soricu, Constantin Râuleț, I. Petrovici, Al. I. Hodoș, G. Gregorian ș.a. Se publică din proza lui I.L. Caragiale, I. Creangă, Al. Lascarov-Moldovanu, Aurel Mureșianu ș.a. În primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286123_a_287452]
-
de cercetare în sociologia literaturii: atunci când evocă tentativele teoretice de a depăși vechile limitări și rutine pozitiviste: Paul Cornea amintește despre metoda "progresivă-regresivă", teoretizată și aplicată de Sartre în L'Idiot de la famille, care asociază psihanaliza cu marxismul 73. Merită reprodusă și comentată o referință prescurtată la Marx, utilizată în contextul abordării problematicii succesului literar. Starea de spirit a cititorului condiționează lectura, tot așa cum și opera condiționează starea de spirit - susține Paul Cornea, care adaugă citatul din Marx: ""Producția nu furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
reproduc, măsurile luate de Partid nu erau la înălțimea așteptărilor și Securitatea risca sa rămână singură față în față cu "elementele ostile", ceea ce avea să se și petreacă peste alte câteva luni, însă la cu totul alte proporții. Spre deosebire de Raportul reprodus mai sus, Nota următoare, semnată de șeful Securității din acea perioadă și adresată primei secretare a județului Iași, atribuie o semnificație politică explicită investigației polițiste. Nici aici observațiile nu par a fi univoce. Printre notele găsite în decembrie 1989, se
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
următoare, semnată de șeful Securității din acea perioadă și adresată primei secretare a județului Iași, atribuie o semnificație politică explicită investigației polițiste. Nici aici observațiile nu par a fi univoce. Printre notele găsite în decembrie 1989, se află și cea reprodusă mai jos, însoțită de câteva propuneri de măsuri, între care unele mă priveau în mod direct 17. Și în acest document sunt unele erori: nu o cunoșteam decât vag pe lectorița italiană, ea scosese, din câte știu, din țară manuscrisul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
adică intervenția unei variabile noi care cauzează o schimbare la variabila anterioară constantă (Brown, 1995). Este vorba despre determinanții interni ai schimbării și impactul normelor internaționale asupra politicii interne a unui stat. Opțiunile naționale trebuie schimbate în raport cu practicile internaționale produse, reproduse și transformate. Aici se are în vedere, conceptul lui Robert Putnam despre "jocurile de nivel doi", unde liderii naționali practică jocuri de putere strategică, în condițiile unor constrîngeri interne și internaționale. Explicarea proceselor interne se face prin înțelegerea normelor internaționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
faptelor. Un exemplu de adevăr îl constituie și modul de înțelegere a suveranității. Elementele definitorii ale statelor suverane teritoriu, autonomie, indentitate națională nu sunt date fixe pentru totdeauna, ci ele evoluează permanent ca reacții la schimbări, unde granițele sunt "produse, reproduse, legitimate, contestate, schimbate și naturalizate"45. De aceea, construcția conceptuală a suveranității naționale în ultimele secole a demonstrat impactul său diferențiat asupra intereselor și comportamentelor statelor naționale și, mai ales, asupra ordinii internaționale și sistemului internațional. Principiul analizei sistemice acționează
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
rudele celor luați prizonieri de URSS În cel de-al doilea Război Mondial sau ale celor deportați acolo În timpul și după război, care o roagă pe Ana Pauker să intervină pentru eliberarea lor. În toate cazurile de prizonieri și deportați reproduse În carte, dosarul este clasat; cu alte cuvinte, „tovarășa Ana” nu Întreprinde nimic pentru a Încerca să-i ajute pe părinții disperați care Îi scriu. Capitolul 7 vine din nou să creioneze o altă realitate decât cea Întrezărită din petițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
-l strivesc, reducîndu-l la sfert. Dacă ai fi de acord, aș renunța pentru dv. la articolul despre Bacovia, oferindu-vă în schimb acest material, care - însoțit de cîteva planșe (proiecte de grădini și parcuri etc., care ar putea fi frumos reproduse), ar fi obiectul unei pagini întregi, pe acest domeniu privind un sector atît de puțin discutat pînă azi în presă la noi. Profilul revistei îngăduie, cred, această propunere și aș prefera, întrucît ați scris mult despre Bacovia (și tovarășul Radu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu numai discursuri și chermeze cu mici și bere, ci în primul rând meditații responsabile privind starea limbii, spre a se opri degradarea ei tot mai evidentă. * Î ntr-un impunător volum al profesorului Bruno Mazzoni, de la Universitatea din Pisa sunt, reproduse și comentate toate cele 321 de inscripții de pe crucile "Cimitirului vesel" din Săpânța și puse în relație cu texte lirice din "Antologia Palatină", ori din "Spoon River Anthology" a lui Lee Edgar Masters. Dintr-un articol publicat în "Evenimentul zilei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Petersburg, de aceeași încredere și trecere. De la încheierea păcii dintre Franța și Poartă (25 iunie 1802) și reluarea relațiilor diplomatice, se încinsese la Constantinopol o luptă din cele mai aprige între influența franceză și acea rusească. Am văzut din fragmentele reproduse mai sus că agenții francezi își dădeau perfect seama de intrigile și manoperele rușilor și le urmăreau cu cea mai deosebită atenție, denunțând și Porții, și Cabinetului francez că împărăția vecină pregătește o răscoală generală a creștinilor supuși sultanului. Dovezile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
emisferei drepte? Emisfera dreaptă poate fi hrănită dacă facem ceva ce iubim - sau cel puțin ceva ce ne place - pentru că astfel vom putea conferi muncii noastre ceva intangibil, ceva provenit din emisfera dreaptă, ceva care nu poate fi cu ușurință reprodus, automatizat sau externalizat. După cum spune Pink: „Tipurile de aptitudini care devin acum cele mai importante se dovedesc a fi aceleași cu activitățile cărora oamenii li se dedică din motivație interioară. Relativ puține persoane devin contabili din motivație interioară. Însă tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Ray aduce în discuție trei modele posibile de practică culturală critică și radicală: "arta critică afirmativă", practicile avangardiste și practicile nomade, fiecare din ele fiind bazate pe o relație structurală diferită în raport cu sistemul artistic capitalist și identitatea profesionalizată a "artistului" reprodusă și instanțiată de acesta. Dintre aceste trei modele, doar practicile avangardiste și nomade, diferențiate în funcție de modul în care se distanțează de instituțiile și convențiile dominante, conduc la practici radicale și anticapitaliste. Politizarea practicii artistice în direcția poziționării atitudinii sociale presupune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fost prețuite - uneori cu rezerve - îndeosebi de către istorici, începând cu Nicolae Iorga (Dan Berindei, în En ciclopedia istorio grafiei românești considera, cu autoritate, că „opera sa istorică de factură memorialistică prezintă o marcantă însemnătate. Prin însemnările, comentariile și unele documente reproduse, Constantin Bacal bașa ne-a pus la dispoziție o prețioasă sursă de informare privind perioada 1871- 1914“57), iar alți istorici se pronunță, de asemenea, în termeni extrem de favorabili în legătură cu lucrarea bătrânului ziarist.58 Dar vasta sa lucrare memorialistică depășește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrărilor publicate în primele decenii ale acestui secol, menținând numai acele particularități fonetice care reprezintă în mod cert o pronunție deo sebită de aceea a limbii noastre literare contemporane. Am verificat, ori de câ te ori a fost posibil, citatele reproduse - cu destulă aproximație - de Bacalbașa cu originalele din epocă, corectând tacit numeroasele erori de transcriere ale acestuia; am notat între paranteze drepte (croșete): [ ] numai cuvintele sau chiar propozițiile lipsă din textele reproduse de Bacalbașa, omise de acesta, de cele mai multe ori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trimis în țară pe un evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa Pucheanu și Corneliu-Liviu Popescu, București, 1993, p. 12). 64. Citate reproduse în articolul „Lumină în cestiunea jidovilor“, TRC, an. VIII, nr. 798, 8/20 februarie 1870, p. 3189. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 65. Ibid. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 66. Armand Lévy (1827-1891), filoromân, prieten cu revoluționarii români din exilul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luni ține toată săptămâna până vineri și sâmbăta se împart cele târguite din Târgul Moșilor. Și aceasta prin toată România, de la Nistru și până la Mureș...“ etc.). Citatul pe care-l notează Bacalbașa este, de fapt, alcătuit pe baza unor fraze reproduse parțial din text și a unor idei extrase dintr-o notă de subsol. 93. Târgul Moșilor se organiza la București începând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și era într-adevăr legat de străvechiul obicei de a se pomeni morții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Holban, președintele „congresului“, în favoarea gazetelor nesupuse). În ultima sa ședință, de la 8/20 noiembrie 1871, reuniunea gazetarilor liberali a adoptat - cu rezerve exprimate de reprezentanții gazetelor Informațiunile și Opiniunea publică și în absența celor trei publicații amintite mai sus -, programul-manifest reprodus corect de Bacalbașa în această carte. Cu toate defecțiunile întâmpinate pe parcurs - determinate, desigur, de ambițiile unor persoane și mai puțin de idei divergente - defecțiuni de care Bacalbașa nu avea cunoștință, așa-zisul „congres al presei române“ a marcat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din lupta patrioților greci pentru independența națională; reprezentația a atras publicul datorită montării grandioase; în arenă au fost aduși caii circului, iar o numeroasă figurație era utilizată pentru impresionante scene de masă. 22. De la fr. libeller - a redacta. 23. Anunț reprodus de Bacalbașa din TRC., an. XII, nr. 1163, 21 noiembrie 1874, p. 3; era vorba de a treia reprezentație a dramei Lupta pentru credință de Marc Fournier (premiera avusese loc la 14/26 noiembrie 1874), spectacol în care jucau unii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvern liberal. 52. ROM., an. XX, 9 mai 1876, p. 411. Ion Oteteleșanu (1795-1876), fondatorul pensionatului de la Măgurele, lângă București; proprietar al vestitei Terase Oteteleșanu de pe Calea Victoriei, pe locul căreia s-a construit, în perioada interbelică, Palatul Telefoanelor. 53. Știre reprodusă de Bacalbașa după Românul („Înmormântarea lui Michelet“, Cores pondență particulară a Românului, an. XX, 13 mai 1876, p. 422). Nu era însă vorba de înmormântarea marelui istoric, prieten al României, Jules Michelet (n. 1798), care anul 1876 299 Alegerile generale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost pururea ceea ce este și astăzi, un stat independinte“ - ibid., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3266) ș.a. 49. Camera a votat o moțiune de compromis (propusă de Petre Grădișteanu, A. Stolojan, G. Mârzescu și A. Candiano-Popescu) - moțiune reprodusă în continuare de Constantin Bacalbașa. Înainte de vot (ședința s-a încheiat la orele 1 1/2 noaptea) I.C. Brătianu a ex primat apăsat punctul de vedere al guvernului, care, atunci, era al întregului popor român: „D-lor, nu avem să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]