5,453 matches
-
rîndul lor, noii disidențe. Aceste analogii politico-cronologice au valoarea lor. Oglindiri de suprafață, cu asta sînt de acord, dar să trecem la esențial: pivotarea mediologică. Cele două mari crize de autoritate din Occident au fost, la origini, crize ale moștenirii, repuneri în joc ale arhivei printr-o transmisie incorectă a datelor. De unde și bulversarea ierarhică la vîrf. Oamenii informației, care gerează actualitatea, sînt fie curtați, fie respinși de Prinți (adică, în ambele cazuri, recunoscuți), cum erau odinioară păstrătorii arhivei, cei care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sistemului ticăloșit" reprezentat simbolic de președinția de tip vechi a lui Ion Iliescu. Prezidențiabilul Alianței reușea astfel să dea un înțeles popular unor teme politice altfel monotone prin repetare și relativ abstracte, precum combaterea corupției, reforma justiției, a administrației sau repunerea economiei pe baze sănătoase. Traian Băsescu se prezenta, deci, publicului ca un "dușman neîmpăcat al sistemului corupt", după cum chiar domnia sa a declarat după înscrierea oficială în cursa electorală, ocazie cu care a punctat și celelalte obiective politice prioritare ale mandatului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
prezidențial de suspendare, însă, pe 27 septembrie, Curtea de Apel București i-a dat dreptate lui Traian Băsescu. Totuși, la începutul lunii următoare, pe 6 octombrie, procurorii Secției parchetelor militare au dispus neînceperea urmării penale față de ministrul Atanasiu. A urmat repunerea acestuia în funcție? Nicidecum, deși premierul i-a cerut președintelui revocarea decretului de suspendare a lui Teodor Atanasiu. În cele din urmă, pe 25 octombrie, chiar de Ziua Armatei și în a 44-a zi a perioadei de suspendare, Atanasiu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
punct de vedere religios, kata ar putea fi asimilată rugăciunii, datorită imensei concentrări și a implicării trupului pe care aceasta le reclamă. Arta de a executa fulgerător scoaterea sabiei din teacă, lovirea, scuturarea armei de sîngele (imaginar) al inamicului și repunerea ei În teacă, Încheind În poziția inițială seiza (așezat În genunchi), ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Chiar dacă o sistematizare abuzivă a clișeelor trebuie evitată, ele conțin adesea o doză de adevăr. Mai puțin În restaurante, unde reproducerile plastice
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a ajuns ignorat de cei mai mulți nu este inexplicabilă. Noul pe care el îl propune se va transfigura, devenind astfel ancestral, iar ceea ce părea în primul moment o violentare a naturii omenești va apărea, dimpotrivă, drept o restaurare a acesteia, o repunere a lucrurilor în ordinea autentică, ba chiar o readucere a umanității în proximitatea sa originară cu divinitatea. Cerințele rațiunii nu vor mai face altceva decât să recupereze teritoriul originar și pierdut al istoriei. Teama, oroarea chiar - deopotrivă psihologică și practică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Iosif Iser, Jean Al. Steriade, Gheorghe T. Kirileanu ș.a. Alături de aceștia au fost aleși, pe criterii strict politice însă, și câțiva reprezentanți ai noii puteri: Mihail Roller, A. Toma, Barbu Lăzăreanu, Ion Gheorghe Maurer ș.a. După 1990, s-a hotărât repunerea în drepturi a personalităților cărora li s-a retras calitatea de membru în 1948, dar și în anii următori, datorită stabilirii în străinătate a zece academicieni. Au fost aleși și membri post-mortem. Astfel, la 28 octombrie 1948, în urma propunerii făcute
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
devenit Howard Scott (1933). Acesta își propunea să le formeze inginerilor conștiința de clasă care le lipsea pentru a pune mâna pe pârghiile de comandă ale economiei. În paralel cu reflecția asupra evoluției capitalismului, s-a dezvoltat un curent de repunere în discuție a regimului parlamentar. În decursul anilor ’30, această dublă evoluție a căpătat adesea o tentă fascizantă. În Franța, sub regimul de la Vichy, s-au făcut eforturi pe „temele antiparlamentarismului, a anticapitalismului și anticolectivismului”, pentru a constitui „o elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
discuții; iar acest acord este el însuși cel mai sigur criteriu al adevărului (Le Play, 1941, II, p. 15). În această optică, în opoziție cu concepțiile saintsimoniene, principala funcție a elitelor este conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor. Aici, însă, înregistrăm o alunecare de sens a ideii de elită politică spre cea de elită administrativă, orientată spre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tradiționale despre statul-națiune în ultimele două decenii. După cum s-a arătat în capitolul precedent, paradigma clasică avea în centrul discuției sale statul, iar instrumentul militar era cel privilegiat. Mai ales după sfârșitul „războiului rece”, reconsiderarea rolului statului a antrenat o repunere în discuție a problemei securității, ridicându-se întrebarea „Cine/ce este, de fapt, amenințat?”. Capitolul de față va prezenta un mod diferit de a gândi securitatea, prin identificarea mai multor răspunsuri la întrebările de mai sus. Din punctul de vedere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Aș rezuma aceste motive în două puncte. Primul: „suportarea” unei lupte împotriva vechilor asasini fasciști, care caută să creeze tensiuni de data aceasta nu lansându-și bombele, ci instigând mulțimea la dezordini în parte justificate de nemulțumirea extremă. Al doilea: repunerea în discuție a „compromisului istoric”1, acum că el nu se mai configurează ca o intervenție pe un curs iminent - „dezvoltarea” identificată cu întregul nostru viitor -, ci se prezintă mai degrabă ca un sprijin acordat celor la putere pentru a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
114, f. 40-45. • Biblioteca Centrală de Stat, fond Al. Saint Georges, pachet CXCIV, dosar 10, f. 12. și asociațiile sindicale și cooperatiste. Se mai solicita, între altele, instituirea tarifelor minimale și a arenzilor maximale în bani și în dijmă, adică repunerea în uz a legii învoielilor agricole din 23 decembrie 1907/5 ianuarie 1908, care căzuse în desuetudine, și asigurări sociale pentru angajații agricoli în caz de invaliditate și de boală 32, mai precis spus, introducerea unor măsuri legislative pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Em. Cerbu, tratează despre spectacolele de la Teatrul Național din București, o cronică separată având drept obiect spectacolele teatrale de la Paris și Viena. „Ecranul animat”, devenit, din 1929, „Culisele ecranului”, se ocupă de premierele cinematografice. „Pagini uitate din scriitorii vechi” încearcă repunerea în circulație a unor texte semnate de N. Xenopol, Petre Ispirescu și V. Alecsandri. Dar rubricile literare cu adevărat importante sunt „Nuvele de acțiune” și „Pagini din marea literatură contemporană”, în care sunt convocate, în traduceri de obicei nesemnate, aproape
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
din Basarabia este, în schimb, Scriitorii basarabeni, deficitară însă în ce privește informația; faptul a fost parțial remediat în edițiile următoare, restructurate ca un dicționar de autori. Meritele principale ale lui H. constau în readucerea la lumină a lui Alecu Russo, în repunerea în circulație a unor scrieri și documente și în intensificarea interesului pentru istoria literară, prin societatea „prietenilor” acesteia și prin revista „Preocupări literare”. SCRIERI: „Cântarea României”, București, 1900; Alexandru Russo. O pagină ignorată din literatura română, pref. Ovid Densusianu, București
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
când, așa cum avea să spună în discursul de recepție la Academia Română, România devenise „o țară de dincolo de negură, un fel de terra incognita, care dispăruse până și din orizontul romaniștilor” din universitățile germane. H. a luat pe cont propriu problema repunerii în drepturi a românei la Universitatea din Freiburg, a învățat limba română după manualul lui Ernst Erwin Lange Kowal, a citit multă literatură (nuvelele lui I.L. Caragiale, romanul Rusoaica de Gib I. Mihăescu, scrierile lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Tudor
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
examinând felul În care exilul intelectual și literar din diferite țări a fost reîncorporat În literaturile «naționale» ale fostelor «țări socialiste». Profesionalizarea meseriei de scriitor indică schimbările structurale intervenite În acești ultimi ani: trasformări de ordin instituțional (noi asociații profesionale), repunerea În discuție a patrimoniului literar și intelectual și a ierarhiilor. Lucrărilor socio-istorice mai vechi, a lui Leon Volovici asupra originilor scriitorului român (Volovici, 2004), a lui Paul Cornea despre romantism (Cornea, 1972), a lui Zigu Ornea despre principalele curente ideologice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
slăbit statul (cel puțin În primii ani), ci mai curând l-a Întărit «Anticomunista», revoluția a permis o liberalizare sub control, favorabilă constituirii unei noi «clase mijlocii», moștenitoare În parte a fostei nomenclaturi. Cealaltă problemă, pur sociologică, este cea a repunerii În discuție a raporturilor stabilite Între structurile sociale și structurile psihologice (Elias), sau Între poziții și dispoziții (Bourdieu) drept urmare a schimbării modului de dominare (democratizarea vieții publice). Mobilitatea socială accelerată, situațiile numeroase de conversie și reconversie, politice, religioase sau profesionale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Zarva” din Câmpina. Un program editorial bine conceput, respectat în linii mari, prevede resituarea dintr-o perspectivă actuală a contribuției științifice și literare a lui B. P. Hasdeu. Sfera de preocupări se dovedește însă mult mai largă, după cum o arată repunerea în circulație a unor texte importante, adesea puțin cunoscute, din scrierile lui I.L. Caragiale, Paul Zarifopol ș.a. sau contribuțiile de istorie literară incluse în sumar. Demersul istoriografic e fericit completat de analiza, justificată prin valoarea intervențiilor critice ori de principiu
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
Conspirația tăcerii, 2/1952). Apărarea cauzei românești este profesiunea de credință a publicației: „Vom reclama ca fiind demn de prețuirea noastră tot ceea ce este românesc. Și românesc este astăzi tot ceea ce contribuie la eliberarea țării, la izgonirea dușmanului și la repunerea neamului în drepturile sale” ( Tot ce e românesc e al nostru, 1/1952). Tot Al. Frâncu susține rubricile „Poșta redacției” și „Revista presei”, consacrată mai ales presei literare românești din exil („Caete de dor”, „Libertatea”, „Vatra”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
și a sportului, sistematizarea următoare a tehnicii jocului de fotbal este absolut necesară și indispensabilă: Elementele tehnice ale portarului: 1. Poziția fundamentală; 2. Deplasarea în teren; 3. Prinderea mingii; 4. Boxarea mingii; 5. Devierea mingi;i 6. Blocarea mingii; 7. Repunerea mingii în joc cu mâna; 8. Repunerea mingii în joc cu piciorul. Elemente tehnice ale jucătorilor: a. Preluarea mingii a.1. Preluarea mingii rostogolite cu partea interioară a labei piciorului; a.2. Preluarea mingii rostogolite cu partea exterioară a labei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocului de fotbal este absolut necesară și indispensabilă: Elementele tehnice ale portarului: 1. Poziția fundamentală; 2. Deplasarea în teren; 3. Prinderea mingii; 4. Boxarea mingii; 5. Devierea mingi;i 6. Blocarea mingii; 7. Repunerea mingii în joc cu mâna; 8. Repunerea mingii în joc cu piciorul. Elemente tehnice ale jucătorilor: a. Preluarea mingii a.1. Preluarea mingii rostogolite cu partea interioară a labei piciorului; a.2. Preluarea mingii rostogolite cu partea exterioară a labei piciorului; a.3. Preluarea mingii cu partea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
drept mărturie Olimpiadele antice, sau chiar cursa soldatului de la Marathon, cel care în anul 490 Î.Ch. a adus atenienilor vestea victoriei asupra perșilor. Fotbalul este singurul joc sportiv în care omul se lipsește de aportul mâinilor, excepție făcând numai repunerea mingii de la margine, pentru care s-a cerut, în organismele abilitate modificarea acestei reguli de joc. Acest dispreț pentru folosirea mâinilor poate fi întâlnit și la jocurile practicate în antichitate. De pildă, toltecii și mayași mexicani nu se foloseau decât
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
teren marcată la 6 metri, portarul are voie să joace mingea cu mâna și este considerată spațiul de protecție al portarului. De la 6 metri se va repune mingea în joc când a ieșit afară data de un jucător advers; j) repunerea mingii de la marginea terenului, se va face cu piciorul; k) la executarea loviturilor de pedeapsă, de la 5 metri, în afara executantului și a portarului advers, toți jucătorii sunt obligați să stea în afara suprafeței de teren marcată la 6 metri. Proiect operațional
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
teren marcată la 9 metri, portarul are voie să joace mingea cu mâna și este considerată spațiul de protecție al portarului. De la 9 metri se va repune mingea în joc când a ieșit afară data de un jucător advers; j) repunerea mingii de la marginea terenului, se va face cu mâna; k) la executarea loviturilor de pedeapsă, de la 7 metri, în afara executantului și a portarului advers, toți jucătorii sunt obligați să stea în afara suprafeței de teren marcată la 9 metri. Proiect operațional
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
urmă; dribling simplu și multiplu; aruncarea la poartă din alergare cu pas adăugat. Procedee tehnice folosite în apărare: poziția fundamentală și deplasarea; opriri, porniri, întoarceri. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; așezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc; repunerea mingii în joc de către portar. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezarea pe teren în sistemul de apărare 6 : 0. Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor învățate. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: poziția fundamentală și deplasările specifice; pasa
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
poartă marcată la 9 metri, portarul are voie să joace mingea cu mâna și este considerată spațiul de protecție al portarului. De la 9 metri se va repune mingea în joc când a ieșit afară dată de un jucător advers; j) repunerea mingii de la marginea terenului, se va face cu două mâini de sus; k) la executarea loviturilor de pedeapsă, de la 7 metri, în afara executantului și a portarului advers, toți jucătorii sunt obligați să stea în afara suprafeței de poartă marcată la 9
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]