1,011 matches
-
unei ediții, apare ulterior drept o cercetare erudită a mediului și angoaselor criticului, o enumerare cantitativă a medicațiilor sale, pentru ca, brusc, sugestia aproape tacită a unui diagnostic incredibil să deschidă implicații filologice sclipitoare (descifrarea unor abrevieri ale jurnalului), dar și rescrierea unei pagini importante de biografie literară. La fel în secvențele dedicate lui Zaciu, Manolescu, Vona, Ianoși, Mălăncioiu, Manolescu, Manea sau Gelu Ionescu, unde surpriza reinterpretării unor episoade biografice sau literare îmbină evocarea tandră (o, dacă ar citi Alain Paruit, ținând
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
m-ar îndreptăți chiar să vorbesc despre un minimalism metafizic. ,Reciclarea" arată, în primul rînd, chipul artificial al lumii și are, fără îndoială, un nivel secund de semnificație. De la realismul casnic developat cadru cu cadru, detaliu cu detaliu, pînă la rescrierea în cheie absurdă a unei povești, spirala poeziei face ocolul imaginației în mult mai puține cuvinte decît ai fi crezut. Postura romantică a creatorului retras în camera lui recreînd lumea cu/în propria imaginație nu mai este pură dar păstrează
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
căință Acum, la peste o jumătate de veac de la Plenara din noiembrie-decembrie 1961 („cea mai frumoasă Plenară din viața mea”, cum o numea primul secretar al CC al PMR), cînd Dej și grupul său au declanșat un imens exercițiu de rescriere, adică de remistificare a istoriei PCR, memoriile lui Popescu ne aduc informații semnificative despre starea de spirit din acea perioadă. Era evident vorba de o grupare panicată, dispusă să recurgă la orice manipulare și la o furibundă represiune pentru a
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
anii ’50. Mai mult decât viața lui Eminescu în sine contează acum, spune printre rânduri autoarea, cine și de ce are interesul s-o readucă în prim plan. Existența poetului se confundă cu dosarul întocmit de organele de partid însărcinate cu „rescrierea pe baze științifice a istoriei naționale și o mai actuala înțelegere și interpretare a evenimentelor istorice”. În miezul românului stă un senzaționalism narativ mai degrabă decât unul de subiect propriu-zis, de vreme ce abia la pagina 393 suntem avertizați că biografia lui
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
ilizibil cu scene din viața (familiei) poetului, nereușind să acopere convingător impasul epic al românului. Nici conspirativita din spatele reconstrucției biografice, reactualizata constant prin „transcrierea” de rapoarte ale Securității, nu-și găsește, până la final, alta motivație decât jocul gratuit de-a rescrierea - mot-à-mot - a istoriei. Biografia eminesciana nu conține, în fond, niciun „cod” demn de spart, iar ceea ce ar fi putut constitui o redimensionare postmodernă a mitului poetului național prin ficțiune (că în cartea lui Dan Brown, la care se trimite aluziv
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
lumea „începe să ia cunoștință de propriile dimensiuni și limite”, iar literatura - de „zonele interzise”: mahalalele, lumea interlopă, alienații mintal ș.cl. Singurul dezacord pe care-l am în legătură cu acest volum excelent vizează capitolul despre Geo Bogza (taxat dur pentru oportunismul rescrierilor de după 1947), a cărui arestare ca poet pornograf după reportajele antifranchiste despre Spania are un substrat politic cert. Nu cred că broșura sa ulterioară despre Stelian Popescu - cel mai mare negustor de pornografie din România, ar constitui o bizară „trezire
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
Cărtărescu s-a „gândit” la noi, traducătorii, dar și la cititorii străini și a pregătit un text accesibil unui cititor care nu cunoaște tradiția literară românească. Este impresionant faptul că acest text nu este „o simplificare” a Levantului, ci o rescriere a lui, care păstrează atât suflul epic original, cât și specificul liricii cărtăresciene în raportul său absolut cu toată lirica românească, din toate timpurile. Traducerea e destul de avansată, dar rămâne un lucru esențial: cititul și recititul textului până ajung să
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
se preschimbă în trudă benedictină, așa se justifică. (Și de această dată însă, îndemnul tot de la T. vine.) Cunosc puține devoțiuni literare mai sincere decât aceea pe care-o mărturisește într-un rând autorul, de a fi rescris minuțios, căci rescriere e cuvântul cel mai nimerit pentru o astfel de întreprindere, în latină pagini întregi din proza lui Sadoveanu. Nu e, totuși, o carte castă, aceasta. Nu lipsesc din ea primele experiențe erotice, concrete ori numai latente. Doar că și unele
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
refugiat în Occident devenit între timp savant de recunoaștere internațională. Deși subiectul este bine încifrat în formula unei proze poetice, apariția acestui text, în perioada în care paranoia regimului Ceaușescu atinsese cotele maxime, rămîne un miracol. Românul Întîlnirea este rodul rescrierii povestirii din 1989. Față de textul anterevoluționar, el conține 150 de pagini în plus, ceea ce înseamnă, practic, o altă opera. Ceea ce era implicit și ermetic în povestire devine explicit în român prin includerea unui martor cheie pe lista celor care comentează
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
uitate, deși consună cu tonul general, n-au a face cu figurile istoriei imediate sau ale literelor. Sînt plonjări în eroismele altor vîrste, cu întemeietori de spiță biblică, de la Noe la David. Din cînd în cînd, se rătăcește, în ele, rescrieri cu virtuți de scoarță țărănească, așezată, întru amintire, pe perete, cîte-un sonet care nu-și trădează cinul: "Mi-i dor de lumi trăite prin romane/ Cu trubaduri ce intră pe 'nserate/ În tainice castele fermecate/ Și se 'ndrăgesc cu blonde
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
și editorilor: „1. Denigrarea realității noastre economico-sociale; 2. Manifestări de naționalism; 3. Tendințe obiectiviste; 4. Încercări de propagare a misticismului; 5. Diverse greșeli politice.” (vezi p. IX) În funcție de acești parametri cenzorii puteau să dea verdictul „bun de tipar”, să solicite rescrierea unor fragmente sau să interzică apariția unor articole, poeme, eseuri, povestiri și chiar cărți întregi. Obiecțiile pe care cenzorii le aduc operelor literare suferă transformări în funcție de evoluțiile din viața politică. La începutul perioadei realitatea literară românească nu diferă cu nimic
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
din urmă al vieții acestuia. Rămăsese să spun în rubrica de față câteva lucruri despre Panait Istrati nomadul statornic, apărut la aceeași editură ploieșteană Karta-Graphic, reprezentând marele studiu al lui Mircea Iorgulescu despre Istrati realizat prin contopirea (de fapt prin rescrierea) celorlalte două mai vechi: Spre alt Istrati, 1986, și Celălat Istrati, 2004. Lucrarea de care vorbesc este prefațată de Eugen Simion, fost coleg de echipă critică cu Mircea Iorgulescu la România literară. Nu o echipă oarecare, ci una care a
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
la cvasitotalitatea rețetelor poeticii convocate la un mod al simultaneității. Dacă postmodernismul e un gen de clasicism al modernismului, clasicismul tardiv al lui Budai-Deleanu poartă stigmatul unei concepții similare. Dispoziției inaugurale, proprii scrierii unei epopei, îi răspunde una secundă, a rescrierii în cheie ludică. Circumspecția, blazarea, decepția se înveșmîntă în maniera subtilă a bunei dispoziții ironice. S-a afirmat că Budai-Deleanu ar fi un „democrat prin convingere și necesitate” (Ovidiu Pecican), că acesta „apără egalitatea naturală a oamenilor ca un discipol
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
lui Dumnezeu, împuținați-vă lucrul! Poate că frica mi se va vindeca prin chiar frica de a nu rămâne prizonierul ei, prin chiar frica de a nu mă fi pierdut avându-vă. Prin revenirea milei prin recitire pioasă și prin rescriere. agonică. în clipe de cumpănă, sub imperiul fricii, puțini sunt cei ce nu imploră iertare. Dintre cei iertați, și mai puțini sunt cei ce nu se vor întoarce cu gând să ia viața iertătorului. Doamne, tu ne ceri să iertăm
O recitire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11108_a_12433]
-
profesiunilor liberale. Drept urmare, au crescut și pretențiile, iar autorii au fost constrânși să depășească etapa manufacturieră pentru a adopta noi strategii. De la formatul pulp s-a trecut la pocket book, într-o babilonie indescriptibilă, în care amalgamările de subiecte, revenirile, rescrierile și reluările erau la ordinea zilei. Nici autorii cu adevărat talentați nu se sustrăgeau acestei reguli care era mai degrabă a pieții și profitului, decât a artei: „Multe romane hard-boiled erau retipăriri ce suferiseră modificări minime ale serialelor din revistele
Fabrica de ficțiuni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5094_a_6419]
-
multe pagini mai încolo, harnicul parodist care e Lucian Perța pune în chingi amicale câteva poeme aparținând unor poeți de toată mâna, poate chiar un pic cam numeroși, după gustul Cronicarului. Fiindcă, nu-i așa, de când lumea, anvergura unei asemenea rescrieri ironice e - cumva anume - susținută și de anvergura modelului. Și, fără să fie vreo maliție la mijloc, trebuie să recunoaștem că una era să-l citim pe Arghezi cel din Blesteme în versiunea lui Topârceanu și cu totul altceva se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
cunoscuți pentru a fi luați la ochi. Câți dintre aceștia dau seama de un stil îndeajuns de personal încât să poată servi drept sursă a unei asemenea nobile întreprinderi? Câți dintre ei au parte de veritabile parodii și nu de rescrieri și poate chiar - vai! - îmbunătățiri? Întrebările rămân deschise. O ultimă notiță fugară: despre cel din urmă dintre cei citați, Cronicarul mărturisește a nu fi auzit nicicând. Fiindcă, de-ar fi auzit, nu i-ar fi fost ușor să-l uite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
de povestiri cea mai apropiată de aceea pe care întotdeauna mi-am dorit s-o scriu". Din șaizeci și patru de subiecte, Márquez n-a mai recuperat decât jumătate după distrugerea accidentală a carnetului în care erau comentate lapidar. După rescrieri repetate n-au mai rămas până la urmă decât cele douăsprezece de față, din care o parte au fost mai întâi scenarii de film. Ideea acestei cărți de proză scurtă s-a conturat pe fundalul unei crize de creație ce a
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
ei evolutive, nașterea dreptei românești fiind atribuită profesorului Nicolae Iorga. I-am află acestuia un ilustru predecesor, pe Mihai Eminescu. Strania asemănare dintre instrumentele de lucru ale extremei drepte cu extremă stânga, loc comun al cercetării, excită nervul polemistului, catre rescrierea istoriei unor decenii nu chiar atat de depărtate, cu toate ca apartinatoare unui veac trecut. Când ne gândim, bunăoară, la ponderea socială a propagandei - căreia Alexandru George îi rezervă un intreg capitol - realizăm că în privința aceleia scurgerea timpului nu se mai verifica
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
care o fi dispărut până acum de la dosar ca să nu se mai poată demonstra nimic, în caz că ar mai încerca cineva, acești magistrați spun nu fac decât să rescrie istoria, constituindu-se într-un deloc original „minister al adevărului”. Dacă practica rescrierii istoriei era una curentă în regimul comunist, iată că ea rămâne eficientă și în cel democrat. Sigur, toți acești magistrați orbi (că justiția e legată la ochi, nu-i așa?) la marile contrafaceri cu care se câștigă astăzi averi pe seama
Ministerul adevărului mutat la tribunal by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/3644_a_4969]
-
nici n-au auzit de „ministerul adevărului” și de Orwell, preocupați cum sunt să câștige averi cine trebuie și să aibă, cu siguranță, și ei partea lor din acestea. Avem, însă, un fapt absolut uluitor, care este, la propriu, o rescriere a istoriei, de fapt, o schimbare a ei retroactiv. Mai precis a unei părți a istoriei. Casa Vernescu, o clădire monumentală de pe Calea Victoriei, a aparținut acum peste o sută de ani unui celebru în epocă om politic liberal, foarte des
Ministerul adevărului mutat la tribunal by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/3644_a_4969]
-
consemna abordări îndrăznețe, dacă nu chiar șocante, ca Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov (unde cele două povești, a maestrului și a lui Woland, petrecute într-o Moscovă a anilor ‘30, o înrămează pe a treia, petrecută în Yerushalaim) sau rescrieri aproape de erezie sau blasfemie, ca Ultima ispită a lui Isus de Nikos Kazantzakis. Romanele Copilăria lui Isus și Testamentul Mariei, traduse de curând, îmbogățesc proza de inspirație cristică prin alte perspective. Și, în mod cert, se nasc întrebări despre imboldul
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]
-
ignorat. Dimpotrivă, este specifică unui anumit gen de autori, veșnic neliniștiți, ale căror noi apariții editoriale provoacă, de fiecare dată, murmure de uimire. În anul 2004, Stelian Țurlea a publicat la Editura Fundației Pro, romanul Relatare despre Harap Alb, o rescriere, prin transpunerea în stricta contemporaneitate, a cunoscutului basm al lui Ion Creangă. Dimensiunea parabolică a acestuia conferea timpului prezent surpinzătoare unghiuri de interpretare și demonstra, dacă mai era nevoie, că sub soare nu e nimic nou. După câțiva ani (timp
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
ultimei cărți — Zodia scafandrului (2000) —, care marchează începutul unei noi etape în creația lui, se pot doar face presupuneri privind drumul pe care l-ar fi urmat. Vocația de înainte-mergător s-a văzut și după 1990, prefigurată, între altele, de rescrierea Poveștii poveștilor a lui Creangă, una din direcțiile îmbrățișate de proza noii generații — cea a limbajului dezinhibat, a curajului (și plăcerii) de a spune lucrurile pe șleau. Mi-l imaginez propunând o ficțiune minimalistă, intens corozivă, placată pe real. Ochiul
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
sursele mitice ale ființei, spre centrul unei lumi ideale, al cărei miraj însoțește obsesiv trăirile poetului. Recurgând la canoanele prozodiei tradiționale, dar și la o mitologie și la o estetică clasicizantă, Eugeniu Nistor se remarcă prin efortul, mereu reînnoit, de „rescriere”, de refuncționalizare a locului comun, căruia îi conferă un contur nou, proaspăt, neîncetat sugestiv și evocator. Versurile lui Eugeniu Nistor reprezintă tot atâtea somații adresate adâncurilor firii, profunzimilor universului, unei sacralități abia întrezărite, unei lumini difuze ce nu se arată
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]