2,221 matches
-
trăire; în acest volum, scriitorul ne oferă un sensibil moment de respiro, un fel de popas în drumul acesta captivant al trăirii miracolului, misterului, revelației. Dacă timp de peste un veac și jumătate a dăinuit interpretarea clasică a baladei, care sublinia resemnarea ciobanului moldovean în fața morții, prin anii ”30 Lucian Blaga a dezvoltat o întreagă teorie a spațiului mioritic, potrivit căreia poporul român își are originea în totalitate în zona carpatină, pe acel ,,picior de plai”. Recent, profesorul Ștefan Dumitrescu, propus în
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
de vânzare/ Pe-un sac de vorbe dulci, e-nșelător/ Cel ce mimeaz-a vieții disperare,/ Prin lan de amăgiri e călător ... ” (Povața). Și, desi viața i-a oferit prea puține motive de bucurie, cu înțelepciune, fără abandon, dar cu tacită resemnare, poeta privește întotdeauna partea plină a paharului, reușind să-și impună a revaloriza fiecare experiență, cu absconsa morală că fiecare eșec trebuie să fie începutul cursei spre reușită: „Sute de miresme adunate-n mine/ Risipesc tristețea și-o transformă-n
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
Topi-voi zăpadă ce te înconjoară” ... .(Promisiuni), “Iubite, de mă vrei aproape,/ Tu cauta-ma printre flori” (Punți de flori). Sunt poezii în care plinătatea viului vibrează tumultos sau tandru, sfios sau profund învolburat, iar uneori lasă loc și unor resemnări, tristeți, nostalgii. “Sunt umbră și vis născut din esență/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet/ Sub lavă încinsă ascult chintesența/ Aceluiași gând ce ma-nvaluie-n cântec” (Sunt). Întreaga ei ființă aspiră spre iubire, iar poezia este pentru ea o adevarată
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
împins să rămână captiv unor mituri create în jurul lui D.R.Popescu, Buzura, celor proveniți din generația echinoxistă, optzecistă, cum este Ion Mureșan, colaborator al Securității comuniste, etc, chiar a mitului “Micul Paris “, expresie dâmbovițeană a reprezentării bovarice și, simultan, a resemnării singulare. Puținele înfăptuiri având atributele monumentalității sunt supuse, periodic, acțiunilor demolatoare ( Vezi opera lui Eminescu sau Istoria lui Călinescu), cea din urmă devine, într-o astfel de împrejurare, o construcție utopică, inadecvată literaturii noastre, născută ca supracompensare a unui complex
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
anapoda, de-a valma în apropierea gărilor, la vederea cărora ai senzația de discomfort, de jenă chiar dacă te afli în compartiment cu un european. Mai mult decât atât, țâșnește de undeva din tr-un ungher al memoriei amintirea unui moment de resemnare trăit la Romă, în fața coloanei triumfale ridicată de împăratul Traian, în cinstea victoriei asupra Daciei, după războaiele din 105-106 d H, si anume: într-unul din registre este reprezentată o casă situată pe un deal; casă înconjurată de un gard
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Iubiții mei compatrioți, să nu îi vindeți la mișei, pe părinți, bunici sau nepoți, pentru prețul de câțiva lei! Sigur nu te vei pricopsi
SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358527_a_359856]
-
sub semnul întrebării! Schimbarea n-o să mai fie, de-ai vândut al țării noroc pe un pix care nu scrie sau pe-o bricheță să-ți dai foc! Din amarul suferinței se revarsă-n soarta țării, amarul nesocotinței cu pecetea resemnării. Votul e șansa șchimbării în țară, pe timp de pace. Sau lacrima resemnării, când nimic nu mai poți face. © Maria Filipoiu 16.11.2014 Referință Bibliografică: SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -pamflet- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul
SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358527_a_359856]
-
noroc pe un pix care nu scrie sau pe-o bricheță să-ți dai foc! Din amarul suferinței se revarsă-n soarta țării, amarul nesocotinței cu pecetea resemnării. Votul e șansa șchimbării în țară, pe timp de pace. Sau lacrima resemnării, când nimic nu mai poți face. © Maria Filipoiu 16.11.2014 Referință Bibliografică: SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -pamflet- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile
SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358527_a_359856]
-
amarul suferinței se revarsă-n soarta țării, amarul nesocotinței cu pecetea resemnării. Votul e șansa șchimbării în țară, pe timp de pace. Sau lacrima resemnării, când nimic nu mai poți face. © Maria Filipoiu 16.11.2014 Referință Bibliografică: SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -pamflet- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358527_a_359856]
-
pământ, lacrima se întrepătrunde cu surâsul, durerea cu bucuria, iubirea cu indiferența... Gustăm pe rând din ele, ca să putem să ne cunoaștem în profunzime latura umană, să putem rămâne oameni - lut suflat de boarea caldă a eternității, îi spun cu resemnare în glas lunii - măreață prințesă. Ea îmi zâmbește tainic, de parcă ar înțelege cum e să fii om. Eu o răsplătesc cu o lacrimă de vise, într-o noapte de primăvară, cu vânt de schimbare... Îmi încălzesc sufletul, visând la iubire
LUNA, CONFIDENTA MEA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358105_a_359434]
-
prin lanuri ce-au fost cu sârg cosite când ai durerii lupi m-au sfâșiat. Pădurile de vise care foșneau superb s-au transformat în buturugi ciudate ce scot câte un icnet când cu copita bate în pieptul lor al resemnării cerb. Doar sufletul aleargă, se cațără pe stânci nevrând să fie-nvins de anii-n tropot. Nu-i pasă că aude al morții sumbru clopot, că vede-n jur numai prăpăstii-adânci. Cară cu el, pe umeri, o inimă ce vrea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
alea de ebonită. Scârțâia ca naiba acul de la pikap, dar le ascultam,- dansam după ele la reuniunile colegiale. Poporul te-a iubit. Lia. Ai fost o divă în salopetă. Însuflețeai spirtul comunist pe șantierele tineretului.” Răspunsul care vine însă, dovedește resemnare. „Lia aia a fost ucisă, a murit. Eu sunt Laila, nevasta unui medic arab.” Cei trei formează deja, o societate în miniatură, născută din întâmplare, în mijlocul altei societăți. Trei români ostatici, înconjurați de alți ostatici, de aiurea și de călăii
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
trei devin unul sau când toți devin una. Aici, omul sau semințiile capătă libertatea transcedentală, care trece peste timp și spațiu întru nemărginita Taină a izbăvirii, unde conștiința se întrupează în bunăvestire. Evaluarea „umanismului”cu ideologia sa agresivă primește calificativul resemnării afișat pe finitudinea unei apoteoze în agonie. Aici, insul sau diferitele generații înhămate la jugul timpului și spațiului rivalizează cu absurdul aflat sub misterul înfricoșător al lumii, dând întotdeauna câștig de cauză tragicului și nebuniei. Astăzi ca și ieri omul
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
a-umană; forțează acum un zâmbet pe o disperare scrâșnită și pe un pesimism posomorât, ca pe ultimele răcniri împotriva apologiei nihiliste. În cadrul „pozitiv”, „omul nou”forțează intenția de a schimba lumea, revizuindu-și într-un fel atitudinea în sensul resemnării și acceptării autonomiei lumii moderne, așa cum este cu imperfecțiunile ei, dat fiind faptul că este singura sa lume. În „sânul ei” dispare conflictul deoarece omul conform standerelor „ planificării” și „programării”va fi „reorientat”, „remodelat” și „adaptat”. Așadar, cele două ipostasuri
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
Este rar ca în zilele noastre să mai găsești atâta finețe, dar mai ales candoare și bucurie de a împărtăși și celorlalți din preaplinul sufletului. Paulina Popa observă sau se autoanalizează nu cu încrâncenarea și angoasele, nu cu tristețea sau resemnarea atât de obișnuite poeziei postmoderniste contemporane. Nu există constrângeri în universul ei, există doar transparență, dorință de comunicare, seninătate și dragoste, toate extrem de fin dozate. Există candoare, dorință de iubire necondiționată, o sete de absolut, de a oferi și de
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
Aproape tot ce au publicat nu a fost bun nici măcar pentru „prezentul” de atunci, ne mai vorbind de viitor. Toată viața am fost un luptător, înțelegând faptul că trebuie să am un destin „drept” prin fapte, în folosul societății, fiindcă resemnarea este un viciu. Îmi amintesc că în anul 1980, soția mea și tata, în prezența mea, au scris o scrisoare nesemnată lui Adrian Păunescu, la revista Flacăra, în care era criticat Ceaușescu că înfometează țara. La Cluj nu se găsea
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
altădată ocrotită de zei!? Ooo! Nu este cu putință Să fie dată unui rege dac atâta umilință! Licinius, semeț sol, general roman să ști Că Decebal în ultima clipă mișel și laș nu va fi! Eu nu voi cădea cu resemnare în robie. În viață dacul nu știe decât liber să fie! Iubită spadă, simbol de vitejie Tovarășe în viață fosta-i mie Și în moarte îmi vei fi! Dar nu este nimeni pe aici? Unde sunt ai Daciei fii! Altădată
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
locomotivei Are rezonanță unui pustiu Unde nimicul e o poveste Pe care doar mecanicul o știe. Pe peronul pustiu Vântul matură timp Ușile se închid Se deschid singure Balamalele scrâșnesc A rugina și a moarte Sunetul pașilor mei Vorbesc cu resemnare Despre Marea Singurătate. Locomotivă pufnește lângă peron Așteptând încordata. Voi rămâne un timp pe aici Sa masor cu pașii tăcerea Iar cu genele clipă. O să-mi las sentimentele La bagaje de mână Cu un bilet atașat pe ele: Nici eu
CĂLĂTORIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359319_a_360648]
-
la unele întrebări.” Însă, așa cum afirma Camil Petrescu, „câtă luciditate, tot atâta dramă.” Drama Vavilei Popovici constă în faptul că acceptă ideea că trecutul nu mai poate fi îndreptat, că rănile, deși cicatrizate, rămân. Dincolo de această acceptare însă, autoarea refuză resemnarea. În „Cartea mamei”, Vavila Popovici ne invită să o însoțim într-un drum în care se presupune că fiecare element prezentat, inclusiv contextul social și cultural, va conclucra cu scriitoarea pentru ca tainele, enigmele, durerile, bucuriile trecutului rămase neelucidate încă, să
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care îl măcinau pe autor însuși. Înclinarea scriitorului pentru morbid, pentru patologie, dezvăluie cum scria Gorki,”frica organică în fața străfundurilor tenebroase ale propriului său suflet “. Strania împletire între bine și rău, între protest și resemnare, între impuls și rațiune și rațiune, între fantastic și real, între principiul atotbiruitor al vieții și sumbra renunțare la bucuriile ei-aceasta este opera lui Dostoievski. Ea ne transmite mesajul unui suflet torturat de o dublă viziune: spectacolul tragic al
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
sigur de îmbogățire. - Domnule Academician, cine este vinovat de această situație? - Cred că principalul vinovat de această situație este însuși poporul român! El ilustrează perfect observația că “un popor de oi naște un guvern de lupi”. Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea românilor au permis clasei politice să-și bată joc, nepedepsită, de țară. Lipsit de spirit civic, poporul român nu a fost capabil, în acești 22 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să “tempereze” setea ei de înavuțire
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
căuta la Operă. Pictura de gang, telenovela, romanul erotic și maneaua de cartier sunt o ladă de bani. Din public: Auzim manele și în piață, la televizor și în comerțul cu CD. Pruteanu: Maneaua este un fenomen privit cu condescendență, resemnare și are influență nefastă. Muzica bună cere educație, studiu și decență. Manelist: Vreau să ne ajutați să ne îmbunătățim cântul și să ne corectăm greșelile din texte. Iorgulescu: Să fie cultivat folclorul românesc autentic. Maneaua nu are nimic românesc. Barbu
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RESEMNARE, DE AUREL CHIRA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 396 din 31 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Aurel Chira RESEMNARE De-aș fi o frunză, te-aș mângâia când vântu-adie Pe-obrazul istovit, ca și un
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RESEMNARE, DE AUREL CHIRA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 396 din 31 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Aurel Chira RESEMNARE De-aș fi o frunză, te-aș mângâia când vântu-adie Pe-obrazul istovit, ca și un puf de păpădie. De-aș fi copac, ți-aș ține umbră în arșița fierbinte, Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
de vremuri ruginit, Ce pierde-n barbă lacrimi, la plâns, la râs și la citit... Bătrân înlăcrimat, c-o viață-ntreagă n-a știut să fie, Nici frunză, nici copac și nici izvor de apă vie. (Aurel Chira) Referință Bibliografică: Resemnare, de Aurel Chira / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 396, Anul II, 31 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]