15,011 matches
-
și specialist IT gradul I. ... 22. Autorul excepției invocă încălcarea următoarelor prevederi constituționale: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (4) în care se consacră principiul remunerării egale a femeilor și bărbaților pentru muncă egală, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 845
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
acela de "eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare", și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 27. Referitor la critica
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
de persoane, dar și necesitatea lui. ... 30. Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede la art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, "instituirea unui salariu minim brut pe țară", fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. De asemenea, acest text constituțional nu
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 196 din 7 aprilie
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 27. În raport cu cele enunțate, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție. ... 28. Cu privire la compararea soluțiilor legislative consacrate prin prevederile art. 17 alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, pe de o
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 - Dreptul de proprietate, ale art. 45 - Libertatea economică, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 135 - Economia și ale art. 115 - Delegarea legislativă. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
concretizează în obligații de ambele părți, iar una dintre obligațiile esențiale ale angajatorului este plata salariului pentru munca prestată, întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, diminuarea sa constituindu-se într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. O atare măsură se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție. ... 14. Se menționează că în cuprinsul Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 referitor la muncă și protecția socială a muncii, ale art. 47 privind nivelul de trai și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, ale Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
la dispozițiile constituționale ale art. 41 și 47, prin Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2021, paragraful 22, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), dreptul salariaților la măsuri de protecție socială a muncii, printre care „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. ... 32. În ceea
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
drept fundamental, acestea nu au incidență în cauză. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepselor, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 7 referitor la principiul „nicio pedeapsă fără lege“ din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
132 din Codul penal din 1969), noul conținut juridic al instituției împăcării a fost substanțial reconsiderat în noul Cod penal, prin instituirea unor noi condiții și introducerea de dispoziții exprese privind funcționarea instituției în cazul persoanei juridice, remarcându-se, totodată, restrângerea sferei infracțiunilor în cazul cărora este aplicabilă (Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 15 iulie 2016, paragraful 31). Astfel, dacă în vechea reglementare împăcarea producea efecte și în
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
prealabilă a persoanei vătămate drept condiție pentru continuarea procesului. ... 42. Curtea constată, așadar, că dintre cele trei instituții juridice în discuție, modificări majore au intervenit numai în cazul instituției împăcării și acestea vizează, în esență, două elemente de noutate: a) restrângerea sferei infracțiunilor cu privire la care poate interveni împăcarea numai la cele pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu și numai dacă legea o prevede în mod expres; b) produce efecte numai dacă intervine până
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu și numai dacă legea o prevede în mod expres; b) produce efecte numai dacă intervine până la citirea actului de sesizare a instanței. ... 43. Dacă opțiunea legiuitorului pentru restrângerea sferei infracțiunilor cu privire la care poate interveni împăcarea (prima modificare) intră în marja sa de apreciere, reflectând politica penală a statului, nu același lucru se poate susține cu privire la limitarea momentului procesual până la care poate opera aceeași
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014, paragrafele 21 și 25, și anume cel al asigurării certitudinii cadrului procesual, în sensul limitării în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a dreptului inculpatului de a invoca împăcarea părților. În condițiile în care numărul infracțiunilor pentru care împăcarea este incidentă s-a restrâns semnificativ în cuprinsul noului Cod penal față de cel corespunzător vechiului Cod penal, acestea
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
a neconstituționalității și nici nu s-au înregistrat dificultăți sistemice în procesul de interpretare și aplicare. Legiuitorul are dreptul, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, să impună diferite termene procedurale și modalități de exercitare a drepturilor, chiar și restrângeri ale exercițiului acestora, având atributul exclusiv de opțiune și reglementare în cadrul unei largi marje de apreciere asupra politicii penale, singura sa limitare fiind dată de menținerea unui just echilibru între respectarea intereselor generale ale statului, pe de o parte
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
către legiuitor a termenului citirii actului de sesizare a instanței, ca ultim moment în care poate interveni împăcarea, „este pe deplin justificată prin finalitatea urmărită, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a acestui drept“, sens în care a reamintit considerentul jurisprudențial de principiu potrivit căruia instituirea de către legiuitor a unor termene procesuale asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
judecății. ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) și (3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că judecarea recursului pe care l-a introdus împotriva unei sentințe civile a avut loc fără citarea părților și
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
analizeze dispozițiile legale în redactarea criticată de autorul excepției. ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
creștere accentuată, aproape de 100%, această creștere diminuându-se progresiv pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale. Prin urmare, scopul noului act normativ care reglementează salarizarea la nivelul sistemului bugetar vizează creșterea salariilor pe principii echitabile, nicidecum o restrângere bugetară în ceea ce privește salarizarea. Dispunând limitarea salariilor la pragul prevăzut pentru anul 2022, legiuitorul a avut în vedere o uniformizare a salariilor prin aplicarea creșterilor salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu o restrângere a salarizării prin
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
echitabile, nicidecum o restrângere bugetară în ceea ce privește salarizarea. Dispunând limitarea salariilor la pragul prevăzut pentru anul 2022, legiuitorul a avut în vedere o uniformizare a salariilor prin aplicarea creșterilor salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu o restrângere a salarizării prin raportare la efectele produse de transferul contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, a contribuțiilor individuale la bugetul de stat. Prin urmare, textul art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 apare lipsit de claritate prin raportare
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
coborât sub nivelul grilei din anul 2022, fiind mai mici decât salariul în plată din decembrie 2017, grila de salarizare din 2022 neavând în vedere evaluările și aplicațiile fiscale bugetare stabilite 5 luni mai târziu, [...] opinează că are loc o restrângere a dreptului salarial, fără ca aceasta să fie necesară într-o societate democratică, cu respectarea principiului proporționalității cu situația care a determinat-o, a principiului nediscriminării și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății“. Instanța menționează că, în
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
un anumit cuantum. În raport cu aceste considerente, Curtea a reținut că prevederile legale criticate referitoare la stabilirea unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu și nu au semnificația încălcării regulilor fundamentale invocate. ... 17. Referitor la invocarea principiului securității juridice, care rezultă din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, și a dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
realizarea funcțiilor și sarcinilor sale constituționale (protecție socială etc.), inclusiv cu privire la menținerea unei discipline fiscale coerente. ... 19. În raport cu cele enunțate, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 20. Întrucât nu au
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
cu alte persoane juridice cu care se află în litigii și care pot apela la serviciile juridice ale unor avocați specializați pe materii, (ii) restrâng dreptul la apărare, fără să fie respectate criteriile prevăzute de Constituție în ceea ce privește restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și (iii) conduc la prejudicierea intereselor economice și comerciale ale entităților vizate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, nefiind în concordanță cu Legea fundamentală, care stabilește obligația statului de protejare a
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]