4,138 matches
-
a clarificat și diferența dintre standardele enunțate prin cele două hotărâri ale sale anterior menționate, în hotărârea din urmă (pronunțată în Cauza C-107/23 PPU), la pct. 120, arătând că a diferențiat principiul neretroactivității legii penale mai severe de principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, diferență care justifică concluziile aparent diferite la care a ajuns în cele două hotărâri, cea din cauza M.A.S. și M.B. (C-42/17) și cea din Cauza C-107/23 PPU (Lin). ... 253. În același timp, se constată că
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Europene, semnată la Bruxelles la 26 iulie 1995 și anexată la Actul Consiliului din 26 iulie 1995, trebuie interpretate în sensul că instanțele unui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
PIF. ... ... D.2. În ceea ce privește întrebarea formulată 263. Întrebarea adresată de instanța de trimitere este una tranșantă, respectiv se solicită instanței supreme să răspundă dacă instanța va lăsa neaplicat standardul național de protecție a drepturilor fundamentale, reprezentat de aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile - mitior lex -, în interpretarea dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din Hotărârea din 24 iulie 2023
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de impunitate pentru astfel de infracțiuni (pct. 99), în concret, după ce a analizat compatibilitatea acestei obligații impuse instanțelor cu protecția drepturilor fundamentale, a statuat asupra obligației instanțelor de a lăsa neaplicat standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
care au fundamentat această soluție pun în evidență analizarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, separat, sub diferitele sale cerințe, respectiv previzibilitatea și precizia legii penale, pe de o parte, și aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, pe de altă parte. Aceasta, întrucât, în procesul de evaluare a conformității normelor cu dreptul Uniunii Europene, folosind informațiile și explicațiile instanței de trimitere, Curtea a reținut următoarele: „Contrar standardului național de protecție referitor la
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
efectuate în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, și 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022, standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) ar permite, cel puțin în anumite cazuri, neutralizarea efectului de întrerupere a unor acte de procedură efectuate chiar și înainte de 25 iunie 2018, dar după intrarea în vigoare a Codului penal la
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, și 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 (pct. 122). ... 283. În schimb, apreciind că, în conformitate cu art. 49 alin. (1) din Cartă, principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) presupune ca, în cazul în care, ulterior săvârșirii infracțiunii, legea prevede o pedeapsă mai ușoară, să se aplice aceasta din urmă, ceea ce ar implica în mod necesar o succesiune de regimuri juridice
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
concluzionat că instanțele naționale nu pot, în cadrul procedurilor jurisdicționale prin care se urmărește sancționarea pe plan penal a infracțiunilor de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, să aplice standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale. ... 285. Reținând că
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale. ... 285. Reținând că obligația lăsării ca neaplicat privește standardul de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (mitior lex), acesta făcând, de altfel, și obiectul întrebării prealabile, analiza va purta în continuare asupra acestui principiu de rang constituțional, asupra consecințelor pe care le-ar presupune încălcarea sa și, în special, așa cum
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
a Uniunii Europene în Cauza C42/17 („Taricco 2“). De asemenea, sunt relevante trimiterile la opiniile doctrinare, mai vechi și mai noi, care confirmă natura juridică a prescripției și a întreruperii sale ca fiind instituții de drept penal, circumscrise principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile^20. ^20 În acest sens s-a arătat că doctrina națională care este cvasiunanimă în a considera legea penală referitoare la prescripție ca fiind supusă regulilor neretroactivității și aplicării legii penale mai favorabile, în considerarea efectelor
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
art. 155 alin. (1) din Codul penal, care în perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022 nu au prevăzut vreo cauză de întrerupere a prescripției, constituie dispoziții legale supuse tuturor regulilor de aplicare în timp a legii penale, inclusiv regulii aplicării retroactive a legii penale mai favorabile. ... 311. În aceste condiții, reținând că în ordinea constituțională română normele referitoare la prescripția răspunderii penale, în ansamblul său, inclusiv cele privind întreruperea acesteia, concretizează o punere în aplicare a principiului legalității incriminării și a
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
omului. Așa cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să asigure o protecție efectivă împotriva urmăririlor și a condamnărilor penale arbitrare^25. Deopotrivă, art. 7 paragraful 1 interzice aplicarea retroactivă a legii penale în detrimentul acuzatului^26. Acesta stabilește, de asemenea, principiul conform căruia numai legea poate defini o infracțiune și prescrie o pedeapsă. În timp ce interzice, în special, extinderea domeniului de aplicare al infracțiunilor existente la fapte care anterior
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Unit, Cererea nr. 35.574/97, Decizia din 5 decembrie 2000, și Zaprianov c. Bulgariei, Cererea nr. 41.171/98, Decizia din 6 martie 2003. ... 317. Într-o serie de decizii pronunțate în ultimii ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe lângă interzicerea aplicării retroactive a legii penale mai severe în detrimentul acuzatului^30, a stabilit că art. 7 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului garantează implicit și principiul aplicării retroactive a legii penale mai blânde. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
pronunțate în ultimii ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe lângă interzicerea aplicării retroactive a legii penale mai severe în detrimentul acuzatului^30, a stabilit că art. 7 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului garantează implicit și principiul aplicării retroactive a legii penale mai blânde. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că principiul aplicării legii penale mai blânde se concretizează în regula potrivit căreia, în cazul în care există diferențe între legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
De asemenea, subliniază că, în contextul evoluției importante care a avut loc la nivel internațional și care, prin instrumentele adoptate, Convenția americană a drepturilor omului - art. 9 și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - art. 49 paragraful 1, garantează efectul retroactiv al unei legi care prevede o pedeapsă mai blândă adoptată după comiterea infracțiunii respective, trebuie să se recunoască că aplicarea unei legi penale care prevede o pedeapsă mai ușoară constituie un principiu fundamental al dreptului penal. ^30 Hotărârea din 17
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
839 din 13 decembrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în paragraful 26 că art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cere, în virtutea unor principii bine stabilite, ca legea „să interzică aplicarea retroactivă a legislației penale mai punitive în detrimentul acuzatului și să garanteze aplicarea retroactivă a legislației mai favorabile“. ... 319. Curtea a constatat încălcarea art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece aplicarea retroactivă a Codului penal
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
paragraful 26 că art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cere, în virtutea unor principii bine stabilite, ca legea „să interzică aplicarea retroactivă a legislației penale mai punitive în detrimentul acuzatului și să garanteze aplicarea retroactivă a legislației mai favorabile“. ... 319. Curtea a constatat încălcarea art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece aplicarea retroactivă a Codului penal a fost în defavoarea reclamanților, iar aceștia nu au beneficiat de garanții efective
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
să interzică aplicarea retroactivă a legislației penale mai punitive în detrimentul acuzatului și să garanteze aplicarea retroactivă a legislației mai favorabile“. ... 319. Curtea a constatat încălcarea art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece aplicarea retroactivă a Codului penal a fost în defavoarea reclamanților, iar aceștia nu au beneficiat de garanții efective împotriva impunerii unei pedepse mai severe (Cauza Maktouf și Damjanovic împotriva Bosniei și Herțegovinei, pct. 70). ... 320. În Cauza Gouarre Patte împotriva Andorrei, Curtea
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
din Convenție (paragraful 77 din Avizul emis în data de 26 aprilie 2022). A statuat încălcarea art. 7 din Convenție atunci când răspunderea penală a fost „reactivată“ după expirarea unui termen de prescripție, întrucât în caz contrar înseamnă acceptarea „aplicării retroactive a legii penale în defavoarea unui acuzat“. ... 327. Deși problema de drept ce face obiectul sesizării în prezenta cauză prezintă elemente de diferențiere față de cea anterior expusă, considerăm că avizul consultativ este relevant deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Efectul deciziilor Curții Constituționale - modificările aduse articolului 147 consolidează efectul deciziilor Curții Constituționale, asigurându-le acestora caracterul de obligativitate generală și efectul pentru viitor. Acest cadru juridic consolidat poate asigura respectarea regulilor de joc în economie și poate preveni aplicarea retroactivă a normelor, factori esențiali pentru un mediu de afaceri stabil și de încredere. Prin aceasta, se creează condiții favorabile pentru creșterea economică sustenabilă și pentru atragerea investițiilor pe termen lung. ... 42. Participarea României în organisme și alianțe internaționale - noile prevederi
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
art. 125 alin. (1), propus la pct. 37, potrivit căreia judecătorii numiți în funcție sunt „cetățeni români“ este superfluă și trebuie eliminată. ... 33. La pct. 36, la norma preconizată pentru art. 124 alin. (4), semnalăm că teza a doua este retroactivă, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care reprezintă o garanție a drepturilor fundamentale. Prin urmare, textul propus încalcă limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2). ... 34. Ca observație de ordin general, referitoare la dispozițiile prin care
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
actualizarea redevențelor în funcție de prețurile practicate la nivelul Uniunii Europene, este lipsită de previzibilitate și este susceptibilă de a aduce atingere principiului securității raporturilor juridice. ... 38. La art. 147 alin. (4), propus la pct. 47, textul propus instituie caracterul retroactiv al efectelor deciziilor Curții Constituționale, prevăzând că acestea sunt obligatorii „și pentru toată durata în care actul normativ declarat neconstituțional a produs efecte“. Dincolo de caracterul contradictoriu al normei care stabilește, în același timp, că deciziile produc efecte „numai pentru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât
DECIZIA nr. 195 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288174]
-
sub imperiul și în baza prevederilor „legii vechi“, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2014 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015. De asemenea, aplicarea retroactivă a dispozițiilor art. 10 lit. dd) din „legea nouă“ și realizarea unei combinații de legi succesive (lex tertia) nu pot fi admise, contravenind principiului separației puterilor în stat, respectiv art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 13. Autoarea excepției arată că
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
ani), fenicul (cu soi/hibrid de 2 ani), căpșun (cu soi/hibrid de 2 ani) - care sunt perene cu 2 ani. Ghidurile beneficiarilor M11/DR 04/DR05 detaliază exemple și spețe în acest sens. În situația în care se emite o autorizație de recunoaștere retroactivă a unei perioade anterioare perioadei de conversie în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Ordinul MADR nr. 312/2021 privind organizarea sistemului de control și certificare, de aprobare a organismelor de control și de supraveghere a activității acestora în agricultura
ANEXE din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283094]