6,508 matches
-
pe un an, ca și Raguza, ceea ce echivala cu restituirea Principatelor. După cum se vede, nu puține din acele condiții vor fi acceptate de turci și incluse în tratatul de la Kuciuk Kainardji. Pentru turci și Puterile mediatoare prevala însă ca importanță retrocedarea Principatelor, în care scop ele n-au încetat să exercite presiuni asupra Petersburgului. La 5 februarie 1773, Panin îi declara lui Lobkowitz că numai din deferentă (un eufemism înțeles de toți ca atare) pentru Maria Tereza și Iosif al II
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar era evident și pentru cei mai puțin inițiați că alternativa fusese depășită și că aceasta o știau și cei care apelau la ea nevoiți să facă diplomație pe scara de serviciu. Iată de ce accentul preocupărilor românești cădea asupra condițiilor retrocedării către Poartă a Principatelor sau asupra formulării unui statut de stat tampon. Pentru cea dintâi ipostază, potențială, se continuau eforturile menite să repună Principatele în vechile lor drepturi, originare. În timpul desfășurării congresului de la București, boierii i-au înmânat lui Obreskov
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pare verosimil dacă avem în vedere că rușii nu s-au opus deschis anexării Bucovinei. În aprilie, Thugut primise ordin să anunțe Poarta că, dacă va continua războiul, Austria va fi nevoită să dezlege Rusia de cuvântul dat ei în privința retrocedării Principatelor, ceea ce s-a aflat la Petersburg. Pacea era, într-adevăr, dorită, dar îngrijorarea Vienei în legătură cu viitorul Principatelor n-a ajuns la o relaxare vizibilă. Austria se opunea revenirii lui Grigore al III-lea Ghica la tronul Moldovei, știindu-l
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supuși împăratului” Austriei. Mihai Cantacuzino i-a înfățișat lui Rumianțev scrisori ale împăratului Leopold I prin care făgăduia „ajutorul slobozeniei acestor două țări de supt jugul turcesc”. Rumianțev i-a dat recomandări către Panin. Este relevantă dorința de a evita retrocedarea Principatelor către Poartă, chiar cu prețul acceptării altei servituți, rusă sau habsburgică. Acesta era însă în acel moment un preț inoperant - o știa și Mihai Cantacuzino. Cuvântul stăpânire avea, dealtminteri, repetăm, înțelesul de protecție, de vreme ce țara și-ar fi conservat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
special în 2002. Dezvoltările legislative încă nu fuseseră corelate cu dezvoltarea structurilor administrative capabile să implementeze efectiv acquis-ul. Reformele structurale în sectorul agricol s-au evidențiat în rezultate concrete în ceea ce privește privatizarea fermelor de stat și a industriei alimentare. Totuși, ritmul retrocedării terenurilor agricole și forestiere a fost lent. România trebuia să-și concentreze eforturile, în continuare, pe consolidarea capacității administrative pentru implementarea acquis-ului, în special în domeniile veterinar și fitosanitar și pe accelerarea reformelor structurale în sectorul agricol și cel al
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de Management, a fost creată Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Agricultură, Dezvoltare Rurală și Pescuit. Această Autoritate urma să îndeplinească un rol central în managementul fondurilor comunitare specifice. * În domeniul silviculturii se înregistraseră progrese, prin avansarea procesului de retrocedare a pădurilor și crearea celor cinci Oficii Silvice, structuri de gestiune a pădurilor aflate în proprietate privată, care sunt, în prezent, operaționale. * În ceea ce privește măsurile de agro-mediu, a fost elaborat un Manual de Bună Practică Agricolă. * În stadiu avansat de realizare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a se putea asigura redeschiderea, prin decizie politică, a relațiilor generale dintre România și Rusia, toate aceste abordări fiind în folosul ambelor state, pentru prezent și viitor și pentru perspectiva îndepărtată. În ultimii ani, în România se comentează despre posibilitatea retrocedării Tezaurului, prin intermediul unei firme private a unor întreprinzători români care ar avea legături apropiate cu autoritățile ruse în domeniul economic, cât și politic în capitala Rusiei. S-a creat impresia falsă că Rusia ar intenționa să retrocedeze României Tezaurul, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
grup destul de pestriț: ruși, germani, olandezi, elvețieni, români și americani care susținea că Rusia ar intenționa să restituie cele 93 de tone de aur, dar autoritățile române, reprezentate de președinții României, de primii-miniștri și guvernatorul BNR, s-ar opune acestei retrocedări istorice a tezaurului, aflat de aproape 90 de ani în Rusia; oficialitățile române adoptă o poziție ambiguă, care determină semne de întrebare. Un cetățean american provenit din tată american și mamă româncă se pare că ar avea girul Ministerului Economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
într-o scrisoare adresată șefului statului român, în anul 2004, că era reprezentantul oficial al Ministerului Dezvoltării Economiei și Comerțului al Federației Ruse, Institutului Rus de Cercetări Științifice pentru Relații Economice Externe, în problema organizării pregătirilor necesare finalizării operațiunilor de retrocedare a Tezaurului Român; se afirma că, pe diverse căi, la Moscova s-a încercat să se negocieze de către oficialități și personalități din România, în scopul obținerii acordului părții ruse pentru ca inițiatori, din partea română, să obțină dreptul de a negocia și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de asemenea, cu insucces. Date fiind mutațiile de natură politică intervenite în politica externă a Rusiei după 1991, ar exista unele determinări economice și de altă natură, care ar putea influența autoritățile ruse să se orienteze, în timp, și spre retrocedarea Tezaurului României. Se poate afirma că pentru a putea rezolva anumite probleme sau litigii Rusia apelează uneori la diverse servicii speciale, la serviciile unei organizații economice sau de altă natură, prin intermediul cărora tratează și rezolvă, și în cadrul privat, probleme de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
timp după semnarea protocolului cu Rusia, iar cealaltă jumătate în termen de 6 luni de la data semnării acestuia. După ce prima jumătate a celor 93 de tone de aur ar ajunge pe teritoriul României, ar urma să fie începute negocierile pentru retrocedarea restului de obiecte ce fac parte din inventarul Tezaurului Român ("Zolotoi Fond"): statuete, covoare, sculpturi etc. Merită de menționat, în finalul acestei scurte prezentări, că independent de soluțiile avute în vedere, de ambele părți, în situația în care se va
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ofertă. Determinismul cerere-ofertă s-a autoalimentat până în anul 2000, când economia noastră începe să se stabilizeze. Bumerangul monetar 1039, moștenit din perioada regimului socialist, concretizat în economii mari ale populației, a fost intensificat de către erori de politică economică. De exemplu, retrocedarea sumelor reținute ca "părți sociale", micșorarea săptămânii de lucru, lentoarea privatizărilor. Toate acestea se derulau pe fondul unei instabilități pronunțate de tip social, în care revendicările de tip salarial jucau rolul esențial. Presiunile sociale au fost foarte mari, pentru că așteptările
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pășuni, 16,6% păduri, 3,8% vii și 0,12% livezi (sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Sibiu, 1999). Agricultura Ludoșului are și astăzi de suferit din cauza colectivizării agriculturii din perioada comunistă. Ludoșul a fost unul din satele în care retrocedarea pământului s-a făcut extrem de dificil și a iscat conflicte între săteni (vezi capitolul 6). Efectele acestei stări de lucruri sunt vizibile și astăzi, multe terenuri rămânând nelucrate. Creșterea animalelor. Este a doua activitate ca importanță în sat, dar care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Drăgan în 1991. Așa se face că această situație de la începutul tranziției, nu a putut fi menținută de-a lungul primilor zece ani de tranziție, dimpotrivă, ea s-a deteriorat progresiv, motivele fiind complexe (legate în principal de modul de retrocedare a pământului, de absența uneltelor, toate acestea fiind analizate în capitolul legat de proprietate). Deteriorarea condițiilor de viață este reflectată și de percepția celor din rural. În 1991, 33,8% considerau că acestea sunt "mai proaste și mult mai proaste
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
afirmă că nivelul de viață al țăranului era mai bun pe vremea colectivizării; de altfel această tendință este raportată și de alte cercetări care au atins această problematică și poate fi explicată prin modul defectuos în care s-a făcut retrocedarea pământurilor, și prin lipsa unor mijloace adecvate de practicare a unei agriculturi profitabile. Relația simbolică cu satul Vorbind despre comunitate, un autor român spunea că aceasta "cultivă unitatea membrilor, vocea colectivă, identificarea simbolică" (Neculau, 2003). Peter Burke (1999: 69-72) afirmă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bunuri și valori. Are un caracter social pentru că implică aspecte legate de persoane, comunitate, rudenie, muncă. Și are un caracter temporal, pentru că orice drept de proprietate se exercită într-un anumit interval de timp. Dacă ne referim la cazul României, retrocedarea pământului după 1989 a implicat în diverse forme temporalitatea: recursul la trecut pentru restabilirea granițelor proprietății de atunci, sau costuri de timp însemnate pentru obținerea dreptului de proprietate (Verdery, f. a). În plus, definirea proprietății nu se poate face ignorând
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
timp suficient de îndelungată pentru a recupera întreaga valoare a investițiilor făcute, și cu posibilitatea de a controla intervențiile din afară asupra propriului pământ. În România, Legea Fondului Funciar a asigurat această securitate a proprietarilor funciari doar atunci când întreg procesul retrocedării pământului a fost încheiat, proces care a durat ani întregi cel mai adesea. Abia după primirea titlurilor de proprietate, cei ce au primit pământ au dobândit drepturi depline asupra acestuia, pe o perioadă de timp nelimitată. Apariția și dezvoltarea piețelor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
contradicții și, În același timp, de afirmare a unor valori românești. Ruxandra Cesereanu: Au existat manipulări și manipulări. Alegerile din 1990 au constituit o manipulare naivă, instinctuală, ca să zic așa: Ion Iliescu era confundat cu revoluția din decembrie 1989, cu retrocedarea pământului etc.; Iliescu se afla la vârsta unei senectuți considerate Încă viabilă, spre deosebire de contracandidații săi; iar masa românilor era analfabetă din punct de vedere politic. În timp ce În 1992 a fost vorba de o comoditate, de un „oblomovism” al alegătorilor, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
guvernarea -, asemănătoare celei din România. Ca în toate țările foste comuniste, problema politico-economică centrală a postcomunismului românesc a reprezentat-o privatizarea, adică transferul avuției naționale în proprietate privată. În oricare dintre aceste societăți, el a avut patru componente majore: (1) retrocedarea, ca proces invers al naționalizării comuniste de după cel de al doilea război mondial; (2) împroprietărirea, prin transferul proprietății statului în favoarea noii clase de capitaliști autohtoni; (3) internaționalizarea, ca proces de transfer al capitalului național în proprietatea capitalului internațional; (4) etatizarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de către celelalte. Or, ceea ce a diferențiat istoria privatizării - și a integrării în lumea occidentală - a țărilor foste comuniste este tocmai raportul dintre aceste componente ale transferului de proprietate. În țări precum Ungaria, Cehia, Polonia (Grupul de la Visegrád) sau țările baltice, retrocedarea și internaționalizarea s-au suprapus în mare măsură încă din primele etape ale privatizării (Frydman et. al., 1993). Pentru aceste țări, ca și pentru altele, refacerea fostelor proprietăți naționalizate de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1993). Pentru aceste țări, ca și pentru altele, refacerea fostelor proprietăți naționalizate de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul internațional a capitalului național al acestor țări. Cea mai importantă consecință este faptul că forțele politico-economice ale retrocedării și cele ale internaționalizării se suprapuneau în mare măsură. În raport cu acestea, împroprietărirea populației și etatizarea defineau mai degrabă o orientare politică ușor de taxat drept „nostalgică”, „neocomunistă” sau „naționalistă”. Rezultatul a fost o societate definită drept „capitalism fără capitaliști”, care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perioadei de după comunism, între capitalul străin și tentativele de formare a unui capital autohton, adică între capitalul străin și cel național, în România ea s-a desfășurat între diferitele variante posibile de capital național - cel care putea fi generat prin retrocedarea proprietăților naționalizate și cel care se putea naște prin libera inițiativă a unei noi clase de întreprinzători. Pe acest fundal socio-economic au reapărut - și mai ales au crescut - partidele „istorice”. Ele nu au mai fost în nici un fel, în afară de denumire
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sporită față de cea a culturilor de tip industrial, și care era încă dominantă sau semnificativă în aproape toate tipurile de producție agricolă, cu excepția producției de cereale și de plante tehnice. În civilizația de tip tradițional-rural, privatizarea s-a făcut prin retrocedare. Aici nu au existat alternative serioase. Singura dispută care s-a purtat s-a referit la volumul retrocedărilor, și nu la principiul acesteia. Prima privatizare s-a realizat în acest domeniu și a fost extrem de limitată. În 1990, forța politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tipurile de producție agricolă, cu excepția producției de cereale și de plante tehnice. În civilizația de tip tradițional-rural, privatizarea s-a făcut prin retrocedare. Aici nu au existat alternative serioase. Singura dispută care s-a purtat s-a referit la volumul retrocedărilor, și nu la principiul acesteia. Prima privatizare s-a realizat în acest domeniu și a fost extrem de limitată. În 1990, forța politică aflată la guvernare decide dublarea suprafeței loturilor date în folosință țărănimii. Iată o decizie politică majoră, întemeiată pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau se află deja în proprietatea statului - mai ales IAS-urile - nu va fi transferat populației, capitaliștilor sau gospodăriei țărănești. Iar opțiunea politică fundamentală a grupării din clasa politică românească aflată la putere constă, pe de o parte, în limitarea retrocedărilor doar la terenurile cedate în folosință CAP-urilor, iar pe de altă parte, în sustragerea de la privatizare a tuturor activităților agricole desfășurate după principiile și cu utilizarea echipamentelor proprii producției de tip industrial. Dar acesta nu este decât un episod
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]