1,570 matches
-
acestui corp stau cei 36 de decani, În centru, Între cercul Întregului și cercul zodiacului, despărțind aceste două cercuri și, ca să spunem așa, mărginind zodiacul; lasă-te purtat de-a lungul zodiacului cu planetele... Schimbarea regilor, ușurarea cetăților, foametea, molima, revărsarea mării, cutremurele, nimic din toate acestea nu are loc fără Înrâurirea decanilor... (Corpus Hermeticum, Stobaeus, excerptum VI) „Dar care știință?” „Îți dai seama cât de mare trebuie să fi fost epoca din secolele al doilea și al treilea după Hristos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu i se mai poate face ligatura. Cel puțin, nu în timp util. Împingându-l pe Frate încetișor, înainte, Dănuț poposește o secundă lângă trupul prăbușit, inert, al Matahalei, în care scânteia vieții fulguie și se împuținează rapid, cu fiecare revărsare, tot mai scurtă, a fluidului roșietic vital, printre iarbă și printre pietre. Noapte bună, biet imbecil virgin. Măgărușule! Ne-ai trișat! spune el, resemnat. Și lăcrimează. Venit din spate, micul Vierme se apleacă, înghițind în gol și mângâie fugar fruntea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
evanescentă a lumânărilor din sfeșnice, Lucică pune mâinile pe piept și se lasă frumușel în tron, pe perna de dantea, unde se liniștește de-a binelea. Vine ceva, spre noi. Prin văzduhuri... Un șuvoi. O potopenie. O beznă. Ca o revărsare... Ca o viitură neagră uriașă, mocirloasă și amară, rea. O vâltoare nămoloasă, care îneacă, care puhoiește, care șterge tot. Trecut, prezent și ce-o fi după... Feriți, din calea ei! Feriți, mă! Ferește-te! Ferește! Dă-te! Pleacă de la picioarele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Filip Ilioasa, jignit, vru să plece acasă, dar cineva îi pomeni de porcii arendașului. Atunci se născu o încăierare. Filip, încercînd să-și facă loc de trecere, parc-ar fi rupt un zăgaz de mânie, se pomeni deodată cu o revărsare de pumni și ghionturi din toate părțile, care nu se domoli decât când Luca strigă speriat și dînsul: ― Da ce, măi oameni, ne-ați poftit aci să ne luați la bătaie?... Așa merge treaba? ― Așa, nea Luca! răspunse Trifon Guju
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
țesuturilor cutanate în vederea afrontării, decolarea la nivelul feței se va face subdermic, pentru a evita lezarea vaselor și nervilor, și chiar a mușchilor situații în hipoderm [167]. VII.5. HEMOSTAZA Constituie oprirea, prin diferite mijloace (mecanice, fizice sau chimice), a revărsării sângelui în afară vaselor (hemoragie), ca urmare a unor leziuni traumatice sau patologice. Hemostaza poate fi spontană, provizorie sau definitivă. Pentru a putea preveni o eventuală hemoragie prin tulburări de hemostaza, se va recurge înaintea oricărei intervenții chirurgicale la diverse
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
slăbesc și, în loc de un portret în culori, am devenit un chip în cărbune. Și ca să duc ironia până la capăt, să scriu că doar de două săptămâni am recăpătat frumusețea de atunci - de fapt am depășit-o cu mult. O asemenea revărsare de frumusețe asupra cuiva nu poate să însemne decât dezastru și moarte. Nu oglinzile și paternitatea, ci frumusețea este abominabilă. Într-o noapte am visat-o pe Marcela. Iar de acel vis mi-am amintit mult mai târziu, într-una
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
creștea în mine o neștiută demnitate și un nebănuit orgoliu. Eram bun și drept în junglă, mai corect și mai calm ca în orașe. Dar ploile... Ce nopți de luptă cu neurastenia, ascultând ritmul acela neuitat al apei pe acoperiș, revărsări fără pomină, zile întregi, întrerupte numai de ceasuri cu bură pulverizată și fierbinte, prin care treceam ca printr-o seră, căci picăturile acelea nevăzut de mici purtau cele mai istovitoare parfumuri, și anevoie puteam răbda capul plecat, ci trebuia să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pânză desfigurați, se vedea totuși că sunt un sahib, și încă un sahib alb. Mi-am răcorit fața și am pornit mai departe, de astă dată mai repede și mai preocupat, căci șoseaua începea să fie mai frecventată acum, la revărsarea zorilor. Priveam mai mult în jos. Mă opream numai când, printre palmieri sau la vreun cot al șoselei, puteam zări fluviul. Nu știu ce mângâiere îmi dădea Gangele, pe care îl știam că se îndreaptă acolo de unde venisem eu, spre orașul Maitreyiei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o gură de peșteră, spuse șoferul. Au zărit-o amândoi în aceeași clipă. Probabil că murise de spaimă când trăsnetul căzuse la câțiva pași de ea. Era o femeie în vârstă, cu părul cărunt, tuns scurt. Nu părea ucisă de revărsarea pietrelor, deși un bolovan ajunsese chiar lângă ea și-i prinsese un colț din fustă. I se păru că aude un geamăt și începu să cerceteze atent peretele și stâncile din jurul lui. - Veronica! strigă de mai multe ori, înaintînd încet
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
prin surplusul de întuneric sau simbioza celor două stări. Pentru cel îndrăgostit, realitatea ce înconjoară persoana iubită este cuprinsă de vălul unei întunecări depline ignorarea acestei zone ontice fiind decisivă. În schimb, aura individualității spre care el și-a focalizat revărsările de adorație erotică și dragoste cutremurată este investită cu prea-plinul unei lumini selenare. Un asemenea contrast nocturn dintre un fundal de beznă și o strălucire de astru orbește privirea imprudentă a celui îndrăgostit. Aici survine întâlnirea inedită dintre excesul de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
extatice, sub spectrul așteptării calme a unei intense furtuni. Desigur, este vorba despre o furtună de ordin spiritual. Sufletul dăruit răscolirilor artistice se manifestă într-un astfel de context special asemeni unei forme modelante ce-și pregătește golul circumscris pentru revărsările de conținut copleșitor. Începutul este anunțat de foșnetul adierilor-iscoade, de zemfirurile reci și ușoare ce ating într-un gest de legănare maternă, de balansare ritmată pluralitatea eflorescentă a gândurilor și sentimentelor. Acestea își mișcă lent ascendențele sub presiunea plutitoare a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de legănare maternă, de balansare ritmată pluralitatea eflorescentă a gândurilor și sentimentelor. Acestea își mișcă lent ascendențele sub presiunea plutitoare a pasului ce prevestește posibila apropiere a unei zguduiri creatoare. Unduirea interiorității este dictată aici de briza trimisă înaintea marilor revărsări spre a confirma existența sau absența albiei metafizice, a deschiderii formei spre conținutul spiritual. În acest sens, furtuna evocată aici își trimite mesagerul abisal spre a explora natura întinderii ce-i stă în față. Și numai dacă noul regat se
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sub impresia unei protecții ocrotitoare. De fapt, în acest context, banalitatea fluxului cotidian se protejează numai pe sine preferând descătușări limitate de energie spirituală în locul unei târzii dar radicale desubstanțializări impusă de un impact amplu și covârșitor. Aici se acceptă revărsarea fragmentară a strălucirii precum punctele stelare din bezna nopții senine pentru a evita amiaza cascadelor de incandescență solară. Iată, așadar, cum fragilitatea copilăriei și a adolescenței, echilibrul de sine al maturității, descendența calmă aferentă apusului de viață dar și momente
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a unei zodii binecuvântate. Așadar, chipul-mască al individualității negative ascunde realul răsturnat al aparenței pe care o propune cu titlul strident de unica și veritabila prezență. Dincolo de acest fals ornamental pulsează fierberea întunecată a răutății ce așteaptă finalizarea înșelării pentru ca revărsarea negativității să poată surprinde cetatea celuilalt cu porțile larg deschise. Sunetul ascuțit al deschiderii acestora este rezonanța profetică care prevestește prăbușirea ce stă să vină. Cel naiv își ține porțile întotdeauna deschise. El nu distinge între personaj și actor, între
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sumă a tensiunilor ce-l definesc. Numai dinspre nivelul înfășurării într-un astfel de ghem metafizic se poate determina saltul său în galaxia propriilor adâncuri. Aici, el renaște superior deschizându-se către întinderile lăuntrice nesfârșite și devenind pentru acestea fereastra revărsării lor spre lume. Cetatea interiorității celui care a depășit naivitatea fiind încercat prin confruntări pierdute rămâne acum închisă pentru străinul ce-i solicită deschiderea pătruns de mirajul răutății sfredelitoare. Mai mult, vicleniei acestui călător i se iese în întâmpinare. El
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și succesiunea victoriilor și a înfrângerilor, el va urma numai constanta răului, imperativul distrucției semenilor. Aceeași constantă o va sluji cu tenacitate și în raportul cu existențele umane pozitive fie ele naive sau nu. Devenind, astfel, o albie vie pentru revărsarea ne-omenescului, definit drept animalic de ateu și demonic în versiunea misticului, acest spirit ratează, cum a fost deja evocat, demersul unei introspecții autentice. Mai mult, el pierde în tulburarea crescândă a răutății și evidențele dobândite prin începutul unei analize
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Astfel, el pierde treptat din vedere conștientizarea erupției propriei sale răutăți precum și demersul de ascundere al acesteia. Prin urmare, incoștient de negativitatea sa lăuntrică, el acționează sub spectrul și imboldul ei. Suferința spirituală implică nu numai restrângerea concentrată a sinelui, revărsarea sa în propria tensiune pulsativă dar și cristalizarea interioară, sesizarea lucidă a eului suferind de către eu. Durerea în plan spiritual și din cauze spirituale implică reașezarea spre propriile fundamente a luminii cognitive ce sondează devenind progresiv din simplă atenție redirecționată
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
care încheie această povestire, după cum a și inițiat-o. „Provocarea“ finală să-i fi aparținut ei, și nu lui John Robert? Acestea sunt „trăgaciurile“ întâmplătoare care pot determina acțiunile noastre finale, și care rămân opace în fața științei. După primele sale revărsări, George nu a mai vorbit mult despre trecut. E greu de spus în ce măsură ținuta lui actuală e instinctivă și în ce măsură e o fațadă deliberată (distincția e adeseori neclară). Pare mult îmbătrânit, părul i-a albit la tâmple, și îi tratează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se naște din cuvântul lui Dumnezeu și totodată este introdusă de acesta. 3.2 Sacramentele Sacramentul este o celebrare, un moment solemn, un dialog, o întâlnire între om și Dumnezeu și un eveniment de har. Prin celebrarea sa, omul primește revărsarea harului divin care îl face să participe din plin la viața Trinitară a lui Dumnezeu. Întâlnirea omului cu Dumnezeu în celebrarea sacramentului are loc în mod real, pentru că, printr-un astfel de moment, Cristos, atât Om cât și Dumnezeu, „își
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest dialog intim între om și Dumnezeu este ca omul să aibă umilință. Rugăciunea este considerată și o „adeziune spirituală față de propria existență a harului și față de propria vocație”. Harul împlinește un rol important în dialogul între Dumnezeu și om. Revărsarea sa este necesară, pentru ca omul să poată să răspundă dialogului inițiat de Dumnezeu. Conștiința harului există, în sensul că există percepția intervenției lui Dumnezeu, care vine în ajutorul omului sub forma unor binefaceri și poate fi recunoscut. Această conștiință a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului. Penitentul îndeplinește funcția sacerdotală în liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își mărturisește păcatele. Prin aceasta, el contribuie atât la refacerea calității vieții sale, cât și la revărsarea harului asupra întregii Biserici și cooperează, prin propria convertire, la creșterea sfințeniei întregii comunități ecleziale. Preoția confesorului este însă o preoție ministerială. El acționează nu doar „in persona Christi” ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că Împărăția lui Dumnezeu se poate realiza încă de pe acest pământ, nefiind ceva departe de posibilitățile omului, poate face parte din mesajul pe care confesorul îl adresează penitentului. El își aduce contribuția pentru ca să aibă loc „întruparea” Cuvântului în viața penitentului, revărsarea Duhului Sfânt asupra acestuia și, odată cu aceasta, instaurarea Împărăției lui Dumnezeu în inima sa. A primi vestea că Cristos, singura persoană care vindecă și poate să învioreze adâncurile omului, este prezent și poate fi întâlnit și simțit în acest sacrament
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în misterele sacramentale, care să-i fie sursă și a dezvoltării și a îndeplinirii acestora”. Fenomenul mistic din ambientul sacramentului reconcilierii este realizat în plan transcendental, pentru că aceasta nu poate veni dintr-o căutare subiectivă a omului, ci dintr-o revărsare a harurilor Duhului Sfânt în sufletul acestuia. Omul doar poate crea condițiile necesare pentru ca acest lucru să se întâmple, fără însă a căuta trăiri afective forțate și fără a alimenta un sentimentalism religios fals, cu nuanțe intimiste și egoiste. Este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
efect al sacramentului reconcilierii și al procesului dialogic dintre confesor și penitent: autocomunicarea lui Dumnezeu. 2. Autocomunicarea lui Dumnezeu Trăind reconcilierea cu Dumnezeu și parcurgând momente de purificare și de sfințire, prin celebrarea sacramentală, penitentul experimentează într-un mod particular revărsarea milostivirii lui Dumnezeu în viața sa. Dumnezeu este perpetuu și constant milostiv, însă nu întotdeauna omul este conștient de acest lucru, fapt pentru care, uneori, consideră lipsită de semnificație porunca iubirii, săvârșind păcatul. În momentul iertării însă, el revede și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care le-a dat naștere, veți vedea că ea este ca o câmpie fără stăvilare și fără nici un fel de apărare. Dar, dacă ar fi fost apărată cu energia și virtutea necesare, așa cum sunt Germania, Spania și Franța, atunci sau revărsarea apelor n-ar fi provocat acele mari schimbări care s-au întâmplat, sau însăși revărsarea nu s-ar fi produs. Și socotesc că am vorbit destul despre felul în care trebuie să te împotrivești sorții în general. Dar, pentru a
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]