2,257 matches
-
Mihail Diaconescu caracterizează armonia picturilor murale, realizate de pictorul Grigore Popescu - Muscel: „Armonia frescelor din pridvorul de la Lainici ne apare ca acord, coeziune, mesaj comun și concordanță a unor elemente disjuncte, dar totuși convergente. Iconologia și iconografia au aici puteri revelatoare. Totul, în pictura lui Grigore Popescu - Muscel, exprimă aderența părților; semnificația unitară, forța mesajului, coerența întregului, dar și a registrelor și a detaliilor. Impresia de măreție pe care o dă această pictură se impune direct și puternic, pentru că focalizează atenția
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
nimic egalată, ea fiind aceea care a tradus, de pildă, poemele eminesciene pentru un C.D. realizat de principele Radu Duda în beneficiul destinatarilor internaționali. Dincolo de toate, mi se pare că cea mai potrivită încheiere a unui asemenea excurs este citatul revelator ce urmează, prelevat dintr-o scrisoare a marii poete, ce se relevă astăzi a fi de-o actualitate fără fisură: „Trebuie să tindem mereu spre realizarea ideii de bine, generozitate și frumuseță, nici-o operă literară nu poate trăi fără ele
RECONSTITUIND PORTRETUL UNEI MARI POETE – MAGDA ISANOS de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359957_a_361286]
-
grup dornic să evadeze din mundanul lutului ce ii împresoară și să își înalte spiritul, limitându-și cunoașterea practică pentru a accede spre cea luciferica, după cum spunea cel ce a hoinărit Lancrămul și a dat poezii noastre o formă metaforica revelatoare pentru descifrarea tainelor Marelui Anonim. După intrarea în mediul propice, asemenea basmului marcat prin obiecte și elemente magice sugerând eliberarea de încătușările terestre, au luat loc la prezidiu primele invitate: Calliope, muză poeziei epice, Erato, muză poeziei erotice, Euterpe, muză
DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAŢIONAL LITERAR “CETATEA LUI BUCUR” de MARIAN DRAGOMIR, CĂLIN DENGEL în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359618_a_360947]
-
mea vor rămâne pentru totdeauna. Moartea era, pe cât de certă ca idee, pe atât de abstractă... La 40 de ani știu că obsesia adevărului dăunează grav bucuriei. Și mai știu că felul în care spui un adevăr îl poate face revelator sau distrugător. La 20 de ani, iubeam absolutul. Era totul sau nimic. Credeam că, descoperind adevărul, luptând pentru el, voi schimba lumea. Credeam cu fiecare celulă că toți oamenii sunt buni, vii, frumoși ...eterni. Timpul nu exista. Totul era posibil
Ce știu la 40 și nu știam la 20 () [Corola-blog/BlogPost/338295_a_339624]
-
de-a doua ediție a programului Bursele Superscrieri/BRD oferă 6 burse jurnalistice în valoare de căte 2.000 de euro acelor autori care vor să realizeze materiale jurnalistice pe această temă. Organizatorii își doresc să readucă în dezbatere teme revelatoare pentru toți cei care beneficiază de acest sistem, care să poată constitui un punct de plecare pentru modele de urmat în viitor. Exemplele de proiecte căutate pornesc de la explorarea întrebărilor și a temerilor pe care le au părinții în ceea ce privește viitorul
Fundația Friends for Friends și BRD oferă burse pentru autorii care documentează în profunzime subiecte pe tema educației () [Corola-blog/BlogPost/338412_a_339741]
-
funcțiune și ne ajută să ne găsim scuze pentru propriile comportamente neetice. În cuvintele lui Philip Zimbardo, „Linia dintre bine și rău este permeabilă și aproape oricine poate fi făcut să o treacă atunci când există contextul situațional potrivit”. O carte revelatoare pe această tema este „Adevărul (cinstit) despre necinste" a lui Dan Ariely, psiholog, economist comportamental („behavioral economist") și profesor la Duke University (ediția în limba română a apărut la editura Publica(****)). În acest volum el explică, printre altele, de ce ne
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? () [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]
-
tema, subiectul, problematica abordată ca răspuns la întrebări ori ca o completare de comentarii, explicații, explicitări. Importantă este și problema pusă în discuție și dezbătută prin mecanismul-strategie de prelevare de date și informații constând în întrebări pertinente ce stimulează răspunsuri revelatoare. Încadrându-se într-o astfel de ecuație de generare, intervievatul intră totodată în „jocul dezvăluirilor inedite, al confesiunii” (p. 21). Jurnalistul intră pe această cale în posesia unor informații și a unor argumente care clarifică problematica vizată. Dacă nu evaluează
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
opinii), comentate (când se reconstituie și se explicitează faptele) sau provocate (când chiar agentul media, jurnalistul ori operatorul media le pun în dezbatere publică). Din punct de vedere uman interviul este o întâlnire între două persoane ce poartă un dialog revelator, înregistrat sau filmat. Se poate afirma că interviul se edifică pe armătura unei situații de comunicare specifice, implicând roluri individualizabile și recognoscibile. Aceste roluri se stucturează, pe de o parte, într-un algoritm de drepturi și obligații funcționale reciproce și
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
fructuoasă permite autoarei să pătrundă în universul vieții spirituale și afective a poetului, să descopere substratul emoțional care a alimentat poezia acestuia din ultima perioadă de creație, în mod deosebit, ciclul „Vară de noiembrie”. Astfel se va naște această carte revelatoare a misterului iubirii ca forță creatoare, proză minunată ca stil și prezentare, valoroasă ca document inedit. Copleșitoare prin mesaj, precum și prin uriașa cantitate de muncă, desfășurată la înălțimea inteligenței și sensibilității unei cercetări științifice însoțite de participarea sensibilă a Ancăi
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
a poetului, alături de oameni dragi și apropiați, în perioada cea mai neagră a prăbușirii sale ca personalitate culturală. Lucian Blaga va fi salvat și chiar înălțat, paradoxal, până la cea mai strălucită și bogată împlinire prin forța iubirii regeneratoare, ocrotitoare și revelatoare pentru această prietenă, devenită muză, Elen, cum este apelativul regăsit în toate dedicațiile păstrate. Este de menționat faptul că mai toate lucrările elaborate de el în ultimul deceniu de activitate creatoare sunt dedicate Elenei. “Fii lângă mine. Că-n mine
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
Cu totul necunoscut până acum a fost aportul artistic al lui Radu Stanca la susținerea Teatrului de Păpuși din Sibiu, aspect al biografiei sale artistice care nu va trebui să lipsească din viitoarele monografii dedicate scriitorului. Există o axă comparativă revelatoare, prezentă în articole ca “De la modelul eminescian la baladele lui Radu Stanca”, „Literatura germană și poezia lui Radu Stanca” sau „Destin baladesc la Radu și Dominic Stanca”, axă ce asigură o dimensiune larg- eseistică celor mai recente prezențe ale autoarei
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
ea conține, de fapt, și o parodie a atmosferei de anarhism intelectual și politic în care evoluau diversele mișcări de avangardă ale epocii. Articolul din 1930 despre geneza piesei relatează procesul transpunerii anecdoticului în plan teatral, fiind un veritabil hipertext, revelator al mecanismelor subtile care provoacă la Ghelderode carnavalizarea operei, prin sublimarea tragicului în parodie, burlesc sau grotesc, precum și etapele acestui parcurs. /.../ Evenimentele „tragico-burlești” la care se referă autorul au loc la sfîrșitul primului război mondial, curînd după armistițiu: „Revoluția mocnea
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă și sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericești, culturale și științifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoțit de fotografii confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt cele două caracteristici ale figurii spiritului creator ce se face vizibil. În acest cadru se înscrie tipologic și
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
filosofi precum Im. Kant, P. Ricoeur, E. Levinas, M. Foucault, îi găsim citați pe Constantin Noica și Lucian Blaga), cu o extinsă cultură comunicaționala și cu o gândire capabilă de inferențe rafinate și originale. După cum s-a dovedit, are realizări revelatoare în multe dintre segmentele științei comunicării. Noi găsim că, înainte de toate, Odile Riondet poate fi reținută că specialist în antropologia comunicării, alături de Y. Winkin (2001), P. Lardellier (2002), E. W. Rothenbuhler & Mihai Coman (2005) și G. Dereze (2009). Bibliografie Craig
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
conținutului. Volumul este un jurnal de existență. El acoperă 21 de zile (19.12.2010-09.01.2011). Pe principala sa dimensiune cartea este trăire. Descifrată într-un plan superior, existența lui Florentin Smarandache poate fi comprimată simbolic într-o ecuație revelatoare: existența = viața științifică plus viața estetică, plus VIDA PURA. Florentin Smarandache este înainte de toate un om de știință. Viața sa are o componență științifică, o alta de estetică și o a treia de „odihnă activă” - călătoria. „Pura vida” sau „vida
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
nu ca modificare de perspectivă, ci ca situare în cadrele unui alt mod de gândire. Materialmente cartea se compune din 85 de eseuri structurate pe patru axe (suferința, regretul, amintirea și speranța). Ea se deschide cu o prefață comprehensivă și revelatoare scrisă de Ovidiu Pecican. Resorturile meditațiilor eseistice se constituie, conform poeticii explicite a autorului, din „revolta împotriva carențelor de comunicare și a unor frici care-i domină pe oameni”. Flaviu George Predescu mărturisește că scrie „pentru a trăi cu motiv
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
față ne instalează în perimetrul larg al spiritualității, al tradiției, al culturii rurale, al obiceiurilor și al gândirii țărănești actuale. Fondul de adâncime al romanului îl reprezintă spiritualul. Pe suprafața discursivă, această profunzime este derivată în subiecte convergent grave și revelator împovărate de tematizarea unor idei, sentimente și emoții de rezonanță general umană. Per ansamblu, din integrarea comportamentelor și conduitelor iese în relief o înțelepciune practică, un fel de utilă filosofie pentru a putea gândi satul contemporan ca pe un loc
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Cei doi se îndrăgostesc și la înapoierea în Coveia decid să se căsătorească. Ioana ajunge, astfel, un om împăcat cu sine prin credință. Pe de altă parte, atenția epică se concentrează pe întâmplări de rezonanță în Rudari. Situații cu conținut revelator pentru mentalitatea, principiile, valorile și acțiunile oamenilor satului actual sunt așezate la baza unei psihologii duale. Se conturează mai întâi psihologii individuale, caracteristice personajelor. Totodată, se desprinde o psihologie a satului, modală de ideea de „gura lumii”, de ce zice lumea
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă și sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericești, culturale și științifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoțit de fotografii confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt cele două caracteristici ale figurii spiritului creator ce se face vizibil. În acest cadru se înscrie tipologic și
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
comunicat. O primă nuanță de specific provine din învestirea lui a fi în a spune. Modul particular a lui a fi este a trăi, iar modalitatea specială a spunerii este povestirea. Dacă ar fi să etichetăm cartea cu un motto revelator preluat din volum, acesta ar fi: „Am trăit cu ea elegii și imnuri. Nu le-am scris, le-am trăit, le-am respirat”. Din această perspectivă, construcția literară edifică existența ca literatură. Spiritul creator descoperă viața ca eveniment estetic și
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
it would be preferable to use the pair terms ,communicator’ and ,communicatee’ ” (Recanati F., 1987, p. 160). În P1, person-centred communication este actant, în P2 este interactant, iar în P3 este transactant. Pe parcurs s-a înțeles că este mai revelator apelativul de agent. Încă de la începutul Paradigmei 3 (Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm) există conștiința unei transformări esențiale a comunicatorului generic. El nu mai este considerat sender sau receiver, nici actor. Omul comunicant se constată a deveni activ, interesat, implicat: ,,man, arată
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
în revista „Cultura”, a le reciti în volum pe cele din intervalul ianuarie 2008 - martie 2012 este o experiență provocatoare cu multiple rezonanțe semnificaționale. Textele adunate în cartea „Nici vii, nici morți” (București, Editura Rao, 2012), deși prefațate comprehensiv și revelator de subtilul și elegantul critic literar Răzvan Voncu, tot generează o situație de lectură insolită. Fiind articole despre practica puterii (despre „mizeriile, hoțiile și vanitățile Puterii”, p. 285), fiind scrise ca luare de atitudine, ca poziționare, ca replică sau ca
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
și aroganți felceri, un bolnav care nici nu moare, nici nu trăiește” (2 decembrie 2010). Per ansamblu, lectura coerentă și coezivă într-o carte a editorialelor elaborate de-a lungul a circa patru ani (2008-2012) este una cel puțin la fel de revelatoare ca și cea a articolelor din revistă. Dincolo de fulminanța impresiei de moment și de evanescența efectului articolelor, lectura permite detectarea unei viziuni echilibrate asupra societății românești actuale și a unei voci care să spună un gând întemeiat despre drumul de
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
însăși libertatea adusă de forma fixă: libertate față de catrene și terține, o libertate față de sentenționizate și o alta față de măsura și ritmul versului. A doua rană o reprezintă deschiderea din titlu a unei izotopii tematice a rănii ce va lumina revelator mesajul volumului. c) Palierul pe care se face vizibilă suveranitatea spiritului creator este acela al discursului. Prima modalitate și cea mai importantă de intervenție auctorială o reprezintă coordonata tematică. Subsecventă este o decizie a spiritului creator în ce privește fixarea unui sistem
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
o temă de elită, autoarea izbutește s-o ilustreze cu succes. Radiografia prozei relevă un profil feminin complex. Demersul hermeneutic este unul de subtilitate. Pe de o parte, înregistrează încărcătura de semnificații a operelor, iar pe de alta filtrează sensuri revelatoare dintr-un punct de vedere original. Scrisă elegant și elevat, cartea ne arată nu doar tipologia feminină de Mircea Eliade, ci și o formulă a femininului. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]