7,557 matches
-
palestinieni sunt creștini, iar din acest procent jumătate sunt ortodocși. Doi dintre principalii conducători ai mișcării palestiniene sunt de origine ortodoxă: Hawatme și Habas, ca de altfel și soția lui Yassdr Arafat. Dacă ortodoxia nu joacă un rol specific între revendicările palestiniene, pluralismul religios, fenomen mai puțin întâlnit în Europa, ocupă un rol de frunte în desfășurarea negocierilor de pace. În acest caz inițiativa națională dintr-o perspectiva laică a primat și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
joacă un rol specific între revendicările palestiniene, pluralismul religios, fenomen mai puțin întâlnit în Europa, ocupă un rol de frunte în desfășurarea negocierilor de pace. În acest caz inițiativa națională dintr-o perspectiva laică a primat și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional, singurul obiectiv fiind eliberarea Palestinei arabe, fără a-și face prea multe probleme pentru apartenența religioasă. Ortodocșii au chiar tendința de a se alătura mișcărilor palestiniene dure. Dincolo de strălucirea lumii bizantine, creștinii arabi în secolul
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
cu decizia CEDO. Cu toate că instanța a dat câștig de cauză Mitropoliei Basarabiei, recuperarea proprietăților ce au aparținut instituției religioase în perioada interbelică este împiedicată de faptul că nu s-a stabilit dacă există o legislație națională adaptată regulilor europene pentru revendicare, precum și dacă Mitropolia va trebui să se adreseze în acest sens instanțelor naționale imediat după adoptarea legislației de retrocedare a proprietăților înstrăinate ale cultelor sau instanței europene (până la adoptarea unei legislații naționale concordante). Atât în anul 2007 cât și în
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
ne justifică să cârtim și să ne răzbunăm. Eu doresc numai binele și dușmanului meu. Sunt creștin! Nu-mi rămâne decât să urez o numai bine noii România pe care o trăim astăzi în anul zero după noua revoluție. Lista revendicărilor culeasă în a treia zi a României noi este mult mai mare decât aceea făcută în 89 la Timișoara. Am studiat-o cu atenție. Marea majoritate se referă la simple reglementări la dispoziția unui primar sau ministru. Foarte puține ating
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
spre mijlocul secolului al XVIII-lea, cel puțin 50% din populație. Or, influența filosofiei Luminilor și despotismul luminat al Habsburgilor modifică raporturile de forță între diversele comunități naționale. Drept urmare, românii revendică egalitatea în drepturi cu cele trei națiuni recunoscute. Această revendicare este privită favorabil de Viena care intenționează să-i folosească pe români ca instrument de centralizare în fața pretențiilor nobilimii maghiare. Acest context politic și această evoluție ideologică încadrează dezbaterea deschisă asupra dreptului istoric, dreptului de anterioritate, dreptului primului ocupant. Se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de exemplu, prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea de tip occidental a spațiului moldo-valah în secolele XVI-XVII, au crezut că este periculos să supravalorizeze supraviețuirea, apoi revendicarea moștenirii bizantine. În sfîrșit, alți istorici au contestat caracterul militant al țărilor române angajate contra otomanilor, pentru că ei au refuzat ideea că cruciada a reprezentat inima existenței Bizanțului. Dezbaterea a fost reluată în 1983 de istoricul Andrei Pippidi, autorul unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de totalitatea poporului român în mod nedrept asuprit, deși ponderea sa numerică contribuie cel mai mult la bogăția imperiului. Modernitatea acestui demers rezidă în articularea operată între o cunoaștere a originilor latine și a continuității daco-romane a românilor, și o revendicare politică. Klein, care deschide tradiția Școlii Ardelene, nu descoperă, nici nu redescoperă originile latine ale națiunii române, însă semnalează dramul care duce la Roma, adică drumul Istoriei, al Culturii, ai Politicului. Unirea declanșează dezbaterea și provoacă unele comportamente contrastante. Refuzul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al Habsburgilor a găsit un răspuns pe lîngă grupurile conducătoare și la intelectualii români din Școala Ardeleană, și determină mai vehement decît în Moldo-Valahia formularea de revendicări la bază. Istoria perioadei 1770-1791 în Transilvania constituie unul din momentele de referință ale confruntărilor româno-maghiarc. Chiar această epocă este una din turnantele înțelegerii despotismului luminat, dacă ne-am plasa de partea celor care decid, Maria Tereza și losif al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceeași filosofie și aceeași nevoie de ordine, fondată rațional și regenerată. Influența mediilor francmasoneriei este puternică în Transilvania. Habsburgii vor o raționalitate armonică și doresc să oprească disfuncționalitățile. Comunitățile locale, stările privilegiate sașii în particular cunosc o dezvoltare care justifică revendicările legitime. Acestea se izbesc însă de legitimitatea apelurilor celorlalte elite care împart aceleași referințe și aparțin adesea acelorași rețele în momentul în care aderă la francmasonerie. Istoriografia română pune în centrul acestei perioade de reașezare, contestată de revoltele populare, o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
crizei administrației domeniilor care îi strivește pe țărani cu corvezi și impozite și este resimțită de grupurile privilegiate atinse în statutul lor de deciziile puterii centrale, criză a exclușilor la privilegii care urmează să formuleze, în 1791, un program de revendicări structurale și să exprime ceea ce ar trebui să fie un reformism revoluționar. Îndrăzneala și limitele acțiunii lui losif al II-lea urmau să favorizeze întîlnirea, teoretică, a poporului și a națiunii în cadrul programului românesc de la 1791. Oprimații se răsculaseră în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
imperială sînt îngrijorate în privința caracterului uniformizator al despotismului imperial, iar pe acest teren se află aproape de nemulțumirile sașilor și maghiarilor. Iluminismul a construit un proiect program care îl situează în istorie, care îl legitimează în prezent și impune o coerență revendicărilor viitorului. Elitele românești transilvane care participă la marea cultură a imperiului nu pot să fie mulțumite de apartenența, datorată originii lor, la o națiune tolerată. Intelectualii români au primit mesajul modernității iosefiste. Împăratului și Dietei Transilvaniei îi este, prin urmare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
într-o lume imobilizată social printr-o armătură de privilegii și de caste. Acești privilegiați sînt profund conservatori pașoptiștii îi vor ataca pentru egoismul lor social -, însă conservatorismul este adesea luminat, iar scrierile lor exprimă dorința pentru o ordine desăvîrșită. Revendicarea luptei contra abuzurilor se face pentru ei pe față. Denunțurile se îndreaptă către rușii care îi administrează, în vreme ce privilegiile sînt acordate străinilor, care se bucură fie de o amplă imunitate consulară, fie de dreptul de apel pe lîngă tribunalele otomane
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt acordate străinilor, care se bucură fie de o amplă imunitate consulară, fie de dreptul de apel pe lîngă tribunalele otomane. Aceasta ar însemna, de fapt, atribuirea primordialității Coranului asupra codurilor de legi indigene. Inspirația acestor reflecții și a acestor revendicări ce se structurează în memoriile adresate Curții de la Sankt-Petersburg de Sfaturile Țării Românești și Moldovei este complexă. Modernitatea referințelor la drept și la universalitatea dreptului este asociată cu o denunțare directă a Constantinopolului. "Mai mult, ar fi grabnic ca acțiunea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Fiecare este convins că, de la Viena la Budapesta și la Cluj, o nouă eră se deschide. Recunoașterea drepturilor cetățenilor egali și liberi pare să fi avut loc. Gestul revoluționar trimiterea la modernitatea dreptului și eliberarea țăranilor este înfăptuit de unguri. Revendicările româno-ungare în fața ordinii vechiului regim sînt solidare. Însă, în cîteva săptămîni neînțelegerile ies la iveală, disensiunile izbucnesc: ungurii se grăbesc să hotărască unirea Transilvaniei cu Ungaria. Românii nu s-ar opune dacă această uniune s-ar face pe baza recunoașterii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un alt vis: acela al unei Dacii reconstituite în frontierele sale antice, de la Carpați la Marea Neagră. Circulația militanților între Muntenia și Transilvania, publicațiile comune pe o parte și alta a frontierelor îi nelinișteau pe naționaliștii maghiari, căci acestea puteau prefigura revendicări teritoriale dinspre partea română. Frustrările născute din această revoluție, care se rupe parțial de Viena cazul lui Bălcescu și alor săi -, după ce a așteptat totul de la imperiu, sînt apăsătoare. Bălcescu demonstrează că politica de dialog cu imperiul face din români
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la entuziasmul care a izbucnit aici cu această ocazie. V-ați fi aflat recompensat pentru toate eforturile pe care le-ați depus pentru a susține această nefericită populație slăbită". Formularea amestecului în treburile interne este abilă. Poarta refuză să accepte revendicarea unirii, pe care o consideră contrară clauzelor Tratatului de la Paris. Acordul se încheie în august 1858 (Marea Britanie și Rusia sfîrșesc prin a se pune de acord cu pozițiile Franței pentru a preveni tulburări grave în Moldo-Valahia) și este ratificat în cadrul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pașoptiști pașnici dar legați de idealul unirii și independenței de aproape douăzeci de ani. Independența are astfel puncte comune cu realizarea unei revoluții politice. În primăvara anului 1877, la București, guvernul format din conservator; este îndepărtat în favoarea liberalilor și radicalilor. Revendicarea independenței este susținută printr-un discurs oficial care țese o povestire legendară, aceea a așezării față în față a turcilor și a românilor. Aceasta este stimulată de un populism statal care produce o istorie a eliberării eroice realizată doar de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
hărăzit s-o sfîrșească în chip de om de paie în slujba capitalului evreiesc". Violențele țărănești la adresa arendașilor și proprietarilor au fost înspăimîntătoare. Cu toate acestea, ansamblul raporturilor contemporane asupra stării campaniei pune în evidență caracterul, înainte de toate, social al revendicărilor. Este amintit antisemitismul, precum și manipulările socialiste. S-au găsit și oameni nevinovați printre țărani. Răscoala din 1907 se produce într-un climat politic naționalist, de ascensiune a antisemitismului. Astfel, se organizează întruniri naționaliste. La Iași, în noiembrie 1907, Partidul Naționalist
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau barou. Aceste personalități de origine burgheză au cunoscut Universitățile din Paris sau Bruxelles, au însuflețit cluburile de reflecție socialistă de la București în anii 1880, au măsurat absența proletariatului din România, organizînd uneori manifestații de 1 mai pentru a lansa revendicarea zilei lucrătoare de opt ore, dar au abandonat utopia în favoarea pragmatismului reformist. Astfel, C. Miile, avocat cu studii în Franța, Morțun, care va deveni ministru de Interne în 1914, Diamandi, format la Paris, și alții, regăsesc Partidul Liberal a cărui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
procesul de formare a națiunii, a statului național român. Ea a contribuit la crearea cadrului necesar pentru progresul economic și cultural al țării noastre și a poporului nostru". Această istoriografie, care prezintă unitatea ca o necesitate istorică, amestecă, prin urmare, revendicările de autonomie și de recunoaștere a unei identități culturale și religioase din cadrul acestor imperii cu programele statale unitare. Formularea politică a revendicării unirii cu Vechiul Regat este tardivă: în Transilvania, ca și în Basarabia, ea datează din 1918. Imaginea predestinată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țării noastre și a poporului nostru". Această istoriografie, care prezintă unitatea ca o necesitate istorică, amestecă, prin urmare, revendicările de autonomie și de recunoaștere a unei identități culturale și religioase din cadrul acestor imperii cu programele statale unitare. Formularea politică a revendicării unirii cu Vechiul Regat este tardivă: în Transilvania, ca și în Basarabia, ea datează din 1918. Imaginea predestinată a realizării națiunii în spațiul său legitim ideal al frontierelor presupuse ca fiind ale vechii Dacii, un termen recurent, devine o realitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oamenilor și a ideilor pe o parte și de alta a frontierelor. Această circulație și aceste contacte au fost subliniate de istoricii români care pun în evidență o dinamică crescîndă a naționalismului de la 1848 la 1918, o afirmare continuă a revendicării autonomiei și apoi de ruptură independentă în 1918. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este înțeleasă ca elementul constitutiv al conștiinței naționale, iar relatările istorice naționale șterg sau minimalizează legăturile între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite de observațiile diplomaților francezi care au tendința de a insista asupra prudenței politice a Bucureștiului în problema
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1881, a Partidului Național Român confirmă victoria tezelor pasiviste: noul partid reia formulările de la 1848 și adoptă un program de restaurare a autonomiei transilvane, cere utilizarea oficială a limbii române în județele locuite de români. Argumentația de bază a acestor revendicări este fondată pe dreptul istoric: patrioții aduc dovezi ale egalității națiunii române cu cea ungară la originile existenței politice a Transilvaniei. Excluderea românilor din viața politica datează de la luptele sociale și religioase din secolele XV și XVI, Barițiu reia tezele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
grupului național-democrat revendică un regim constituțional și democratic, o organizare administrativă autonomă a Basarabiei, o reformă agrară care să instituie redobîndirea, cu ajutorul unei Bănci agrale, a tuturor pămînturilor necesare nevoilor țărănimii, răscumpărare controlată de inspectori, în spiritul păcii sociale. Aceste revendicări formează baza mișcării din 1917. Anunțarea revoluției ruse din 5 martie 1917 nu suscită la început nici un fel de mișcare printre moldoveni, dar euforia cuprinde repede mediile democratice, naționaliste și revoluționare. Unanimitatea care își are originea în cadrul populației românești și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]