2,512 matches
-
idem); Căprariu Ion (idem); Rotariu Neculai (idem); Iosub Anton (idem); Gheorghe Năstase (idem); Leondrică Vasile (idem); SÎrbu Costache (idem); Țocu Ștefan (idem); Vidrașcu Ion (idem); Gheorghiescu Gheorghe (idem)”. Ca de obicei, nici de data aceasta nu au fost găsiți toți rezerviștii de pe lista trimisă de Escadronul de Călărași Fălciu Poliției Huși iar acest lucru l-am constatat găsind la dosar adresele celor doi comisari de despărțiri, trimise forului superior. Șeful Despărțământului al II-lea, comisarul Holban, a trimis superiorului său actul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
despărțiri, trimise forului superior. Șeful Despărțământului al II-lea, comisarul Holban, a trimis superiorului său actul nr.407/25 aprilie 1877 cu următorul conținut: „La Ordinul Dv. no.(...) anecsat aici cu respect vă prezint probele constatatoare că sau depusu trei rezerviști (subl.ns.) la casarma Escadronului de Călărași, Însămnânduse tot odată pe contrapagină o listă de numărul fiecăruia pe unde se află sau de aceia cari nu sau putut depune toți la casarma călărașilor”. Iată rezultatele căutărilor vrednicului comisar Holban: „1
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
simplu, de frica plumbului turcesc. Cu adresa nr.1494/26 aprilie 1877, polițaiul trimisese Escadronului slaba captură Însoțită și de chitanțele Întocmite de Holban. Pe 30 aprilie /12 mai 1877, prefectul a trimis iarăși o adresă categorică polițaiului referitoare la rezerviștii din artilerie ce nu fuseseră găsiți pe la casele lor, pentru a fi trimiși urgent la Regimentul 2 Artilerie din București. Noutatea acestui nou demers fusese specificarea contingentelor Împricinaților (1868 și 1869) precum și specialitățile militare ale acestora: „1) Jecu Ion (brigadier
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dorobanți a numai 7 (șapte) viitori instructori după trei zile de căutări prin oraș. Exasperate să tot caute și să nu găsească oamenii necesari, autoritățile militare ale județului Fălciu și orașului Huși au apelat (În ultimă instanță!) chiar și la rezerviștii infirmi sau chiar la funcționarii statului de care, formal, nu se putea agăța nimeni. Cu certitudine ofițerii locali au avut nevoie de o aprobare specială pe care au și primit-o de vreme ce căpitanul Constantin G. Lupașcu, comandantul Batalionului II Fălciu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ștefaniade (sergent), Petru Pavlov, Toma Chisacov, Costachi Vasiliu, Petre Marin Gheorghiu, Alecu Idriceanu, Enachi Enăchescu, Ion Casivan, Petrache Neculau, Ion Familescu, Ion Mardari, Ion Gheorghiu, Ion Giurcăneanu și Panaite Gheorghiu (toți soldați)”. În Încercarea sa de a-i aduce pe rezerviștii de care era atâta nevoie pentru instruirea milițienilor, chiar și comandantul Companiei a II-a din Batalionul II Fălciu mai depista, uneori, câte unul. Astfel, potrivit adresei nr.87/10 mai 1877, căpitanul Lupașcu Îl informa pe șeful Poliției Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
militare diversificate Conducătorii României de atunci care hotărâseră că era timpul pentru constituirea unei armate permanente competitive și instruite, nu recrutau tineri doar pentru infanterie, cavalerie sau artilerie ci și pentru geniu, de exemplu. Pe 11 mai 1877, tocmai acești rezerviști hușeni fuseseră luați În vizorul forurilor superioare de la București care Îi cereau la oaste prin intermediul prefecturii și a poliției. Adjunctul prefectului de Fălciu MÎrzea, semnase adresa nr.3380 ce Însoțea și o copie după ordinul comandantului Diviziei a II-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
contul altei adrese, mai vechi ca ultima. Urmărindu-se Întărirea rândurilor Batalionului II de Dorobanți prin creșterea numărului combatanților, căpitanul Constantin G. Lupașcu apelase iarăși la serviciile de neprețuit ale polițiștilor cerând prin adresa nr.112/11 mai 1877 alți rezerviști. Aceștia fuseseră: „Călărașu Georgi, Gheorghi Ivan, Gurău Theodor, Zeida Șloim, Herșcovici Iosup, Leiba Herșcu, Ionescu Gheorghe, Altar Ițicu, Avram Glaștner, Gh. Nicolae, Pascal Petru, Romila Grigore, Silion Demetrie, Jenică Georgi, Vasiliu Theodor, Petru Nicolau”. Pe 17 mai, ajutorul șefului Despărțirii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Alexandrescu, prin care Îl informa că „...Manta Neculai locuiește În Despărțirea II”. După o scurtă căutare, Holban a fost În măsură ca pe data de 5 iunie 1877 să trimită polițaiului adresa nr.580 ce conținea vestea bună a găsirii rezervistului pe care Îl și „Înaintase” la centru. Tot despre niște „rătăciți” se făcuse vorbire În adresa nr.210/30 mai 1877, trimisă chiar de comandantul batalionului hușean, căpitanul Lupașcu, polițaiului Alexandrescu: „Vă rog trimiteți de urgență la Cancelaria Batalionului pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
I. Patraș și Dumitru Adam”. De data asta, cercetările au durat mai mult ca de obicei dar la data de 10 iunie 1877, Alexandrescu primise două adrese de la cei doi subalterni, comisarii Holban și Lascăr din care reieșise că șapte rezerviști erau căsătoriți și că deja erau sub arme; 15 erau holtei și Înrolați la unitățile lor; șase erau de asemenea căsătoriți dar nu plecaseră Încă la Corpurile de armată unde fuseseră repartizați; cinci holtei „...neluați sub steagu”; trei erau cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a timbrului, a anula una sau mai multe coli de hârtie timbrată nescrise, veți observa ca la aceste hârtii să fie atașat la actul ce veți legalisa printro legătură cu sigiliul acelei autorități”. Deci, pe lângă goana după spioni, recruți și rezerviști, iată că polițiștii mai fuseseră „miluiți” și cu supravegherea aplicării legii de suprataxare... a.e. Avea și Mihail Kogălniceanu ceva de spus... După cum se știe, ministru al Afacerilor Străine era pe atunci marele cărturar și politician care la data de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de zahăr În Iași afară de bariera Sărăriei”. Deci, În continuare o mare nebuloasă iar mai marii de atunci, neavând Încotro, au lăsat-o baltă deoarece nu am mai găsit niciun document În afara celui de sus. a.h. Evidență greoaie a rezerviștilor Am considerat benefică reiterarea unor afirmații din textele trecute cu referire la metoda chemării rezerviștilor la concentrare sau a recruților la Încorporare. O lipsă a experienței În asemenea chestiuni, veche de sute de ani și-a spus cuvântul și În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
marii de atunci, neavând Încotro, au lăsat-o baltă deoarece nu am mai găsit niciun document În afara celui de sus. a.h. Evidență greoaie a rezerviștilor Am considerat benefică reiterarea unor afirmații din textele trecute cu referire la metoda chemării rezerviștilor la concentrare sau a recruților la Încorporare. O lipsă a experienței În asemenea chestiuni, veche de sute de ani și-a spus cuvântul și În acest domeniu atât de nevralgic pe timp de conflict militar. Pe 26 iunie 1877, data
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ceva mai Înainte am văzut că doi militari aflați În concediu refuzaseră să se mai Întoarcă la unitatea lor din București, iată că adresa 8575/24 septembrie 1877 ne relevă un fapt la fel de grav, până la proba contrarie, comis de câțiva rezerviști din Huși. Concret, iată ce conținea acest document trimis de prefect polițaiului din imediata lui subordine: „Dl Comandant Dorobanți local Îmi comunică că caporalii notați pe contrapagină nu au voit a se prezenta la Batalion În urma ordinului ce li sa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vă trimite D-le Polițaiu una listă de abonament pentru Înscrieri și vă invit ca să faceți abonați, iar banii adunați Împreună cu listele de subscripțiune să le Înaintați Prefecturei”. Prins În atâtea și-atâtea afaceri criminale, urmăriri de spioni și de rezerviști și recruți, bașca precupeți necinstiți și, după cum se va vedea ceva mai târziu, prostituatele semiclandestine ce umpluseră stabilimentele de „specialitate” ale târgului, Alexandrescu nu s-a putut descurca decât foarte târziu, adică În a doua jumătate a lunii noiembrie când
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu supraveghere a nu se da ocasiune la abusuri prin tăiere de lemne În picioare”. Semnatarii telegramei, Ștefan Sihleanu și M. Lupașcu precizaseră În mod expres că „Această disposițiune va avea lucrare până la Întoarcerea bărbaților pe la vetrele loru”. a.u. Rezerviști hușeni și pahonți ruși tâlhari Probabil, era foarte greu de strâns toți rezerviștii contingentului 1869 de vreme ce tot se revenea asupra lor cu o seamă de adrese oficiale. Nu trebuie omis faptul că În lucrarea de față s-a mai amintit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În picioare”. Semnatarii telegramei, Ștefan Sihleanu și M. Lupașcu precizaseră În mod expres că „Această disposițiune va avea lucrare până la Întoarcerea bărbaților pe la vetrele loru”. a.u. Rezerviști hușeni și pahonți ruși tâlhari Probabil, era foarte greu de strâns toți rezerviștii contingentului 1869 de vreme ce tot se revenea asupra lor cu o seamă de adrese oficiale. Nu trebuie omis faptul că În lucrarea de față s-a mai amintit de acești bărbați iar adresa nr.10.362/9 noiembrie 1877 trimisă polițaiului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care trăseseră realmente cu arma Înspre pieptul inamicului nu mai aveau inhibiții prea mari. De aceea, posibil, armata apelase la Prefectură Fălciu iar aceasta la Poliția Huși, cea care era În stare dar și Îndreptățită a scotoci prin oraș după rezerviștii foști răniți. Iată ce scria În adresa nr.10.677/17 noiembrie 1877: „Conform Ordinului telegrafic ce am primit dela Domnul Ministru de Interne, vă invit a lua urgente măsuri ca toți soldații convalescenți ori cu concedii ecspirate din Infanterie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și 190 de tunuri. Au fost mobilizați În vederea instruirii aproximativ 14.000 de tineri din contingentul anului 1877 și membri ai milițiilor - aproximativ 33.000. Cu toate acestea, luptele subțiaseră rândurile ostașilor așa că s-a trecut iarăși la concentrări de rezerviști atât pentru trupele teritoriale de dorobanți cât și pentru cele de călărași. La 11 decembrie 1877, prefectul trimisese la poliție adresa nr.11.783 Însoțită de o copie a solicitării comandantului de batalion local: „(...) Vă invit ca de cea mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se poate trage din această corespondență este că nu toți voiau să devină eroi la acea vreme. Cu toate explicațiile date de acest comisar de Despărțire, prefectul mai trimisese o adresă În care a folosit un ton ultimativ referitor la rezerviștii de care armata avea neapărată nevoie dar care erau la acea oră „dosiți pe la domiciliile loru”. Deoarece unii veneau În concedii dar uitau să se mai și Întoarcă la unitățile lor, toți angajații Poliției Huși fuseseră puși la treabă datorită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu va fi o problemă să o lase chiar la poarta spitalului. Ajunși la destinație, mașina intră pe poarta spitalului, face un mic ocol, după o anexă și oprește chiar în fața pavilionului în care mă aflam, cu alți doi ofițeri rezerviști răniți. Abia atunci se recomandă „Dr. Stroie”, medicul care mă avea în grijă. Ce surpriză uimitoare! Oare cum s-a putut întâmpla asemenea aranjament? Pură întâmplare?, hazard ori că Cineva, acolo, Sus, dirija lumea! Apare soția în salon, cu dr.
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nimic automatizat, absolut totul se făcea manual. S. B.: Da. Mai greu era, totuși, de cei de la bateriile de tunuri. La Divizion era Bateria I, cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.: L-am prins comandant de baterie, din iarnă până în vară, până a venit Panait de la Academie. Mai era Bateria a III
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
îi trimitea la culcare. Când intra Florea de serviciu, ăla erai, spălai sectoare toată noaptea și strângeai gunoaie, dacă mai erau, din jurul Divizionului. Deci, de la Bateria a IV-a se sărea direct la a șaptea. Probabil celelalte erau tot pentru rezerviști. Și urma Plutonul de mitraliere care îl avea comandat pe locotenentul Petcu. Și la urmă era Bateria Comandă, care era în subordinea Șefului de Stat major. M. M.: Șeful transmisiunilor era Gabor, actualul general Gabor. S. B.: Nu. Fiecare baterie
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
interesat. Aveați ca temă intervenția în cazul unei răsturnări de regim din interior? Că adversarul era NATO, asta era clar. M. M.: Noi aveam atunci niște mape sigiliate la mobilizare, în care aveam hărți prin care erau stabilite următoarele: câți rezerviști vin, de unde vin, ce fac, unde ieșim în raionul de alarmă. S. B.: Toți pașii. M. M.: Da. Și situații posibile desenate dinainte, unde să acționăm în caz de intervenție militară. S. B.: Doar pentru intervenție militară. M. M.: Atât
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
până la strada Morarilor. S. B.: Au ieșit în stația de autobuz. În fine, important este că a plecat și magazionerul unde erau efectele, unde erau ranițele pentru deplasare cu tot ceea ce aveam nevoie noi, cei operativi. Căci ce era pentru rezerviști nu conta atunci. Altcineva avea cheile de acolo, dar tocmai omul de la magazie era plecat cu alți 30 de militari. Ne-am dus la masă și chiar țin minte atunci că eram bucuroși și relaxați că, fiind duminică și mulți
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
luptă!" S. B.: Asta a însemnat că alarma a fost parțială, că a fost cu rămânere pe loc. M. M.: Și mai erau câteva chestiuni: nu se distribuie ștocul de mobilizare, nu se distribuie hărțile pentru mobilizare, nu se anunță rezerviștii, nu se aduc rezerviștii în cazarmă. S. B.: În alarmă de război erau doar unitățile active. M. M.: Da. La aia de luptă totală se punea în aplicare și planul de mobilizare. Comandantul Diviziei ne-a spus: "Mai uitați-vă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]