994 matches
-
fac educația! — Și eu. Te simți pus pe același plan cu clasele comerciale, nu-i așa?“ Încă de la primele replici ale Soțului ideal, Înțelesese că venirea aici fusese o greșeală. Nu era În stare să intre În atmosfera piesei, nu rezona la glume și nu reușea să urmărească intriga, pentru că gândurile Îi erau altundeva, la o altă piesă - sau jumătate din gânduri, sau toate gândurile, jumătate din timp. Era ca și cum ar fi primit informații din două surse În același timp, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu-ți poți împărtăși chinul fără să dispari. Nu-ți mai rămîne decît strigătul. Cel pe care nimeni nu-l bagă în seamă. La care fug cu toții. E clipa cînd inutilitatea dispare. Unica stare muzicală ce-ți face sufletul să rezoneze cu lumea, să-i simți Nordul și, pătruns de forță, să i te aliniezi.” V. tînăr caut să-mi limpezesc gîndurile. Țipătul nepămîntean și continuu nu trebuie să mă tulbure. Deșertul are scînteieri cînd, pentru fracțiuni de secundă se îmbracă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
din cauza căreia era cât pe ce să fiu concediată. — Da, Miranda, Îmi pare rău, am răspuns eu cu voce domoală și cu fruntea plecată. Și În clipa aceea chiar Îmi părea rău, Îmi părea rău că vorbele ei nu Îmi rezonaseră În creier cu trei zecimi de secundă mai devreme, că Întârziasem să spun „Biroul Mirandei Priestly“ o fracțiune de secundă peste cât era absolut necesar. Timpul ei era, după cum mi se reamintea fără Încetare, mult mai prețios decât al meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
oficialilor, chiar dacă mai țintit, măcar geografic, de vreme ce nu aveam planuri să ieșim din Arad. Ăsta era publicul nostru: proletarul arădan, băscarii de pe Mureș, cefele rase și zulufii cu permanent. În mijlocul lor speram noi să ne găsim suflete pereche, gata să rezoneze, să savureze confuzia. * Dar, mai Întâi, aveau nevoie de un ghid. Așa că l-am inventat pe Spătarul Milea. Ăsta, cum spunea Florin când l-a propus, ar fi fost al șaptelea membru al C.a. Șapte e numărul mincinoșilor, așa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
identificării naționale. Decisivă este existența unei "comunități de amintiri" (community of recollections), care să păstreze vie memoria "mândriei colective", dar mai ales a "umilințelor" suferite în comun (cf. Hutchinson și Smith, 1994). Și în acest punct concepțiile celor doi gânditori rezonează armonic, Renan (1990) accentuând faptul că "suferința în comun unește mai mult decât o face bucuria. În privința memoriilor naționale, durerile au mai mare valoare decât triumfurile, întrucât acestea impun obligații, și necesită un efort comun" (p. 19). Importanța decisivă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cristalizată în conștiința intelectualilor și a elitelor politice, de aici și până la "naționalizarea" corpului social în întregul său e cale lungă, presărată de obstacole mentalitare și reziduurile identităților tradiționale. Transformarea țăranilor, ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează identitar cu ideea de națiune, vine întotdeauna cu o întârziere substanțială față de impunerea ideii naționale în rândul intelectualilor. Prin memorie, spre națiune. Rolul memoriei în construirea națiunii a fost îndeajuns subliniat în vasta literatură din științele sociale și istorice dedicată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au trecut preste suprafața acestui pământ; cu toate aceste Românii, ca când ar fi vrut să înfrunte nestatorcinia și vijeliile veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca aziluri ale naționalității pentru a justifica permanența românească. "Furtunile" care au bătut continuu asupra teritoriului dacic "au înghițit toate popoarele barbare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor cărora le va da glas, câteva decenii mai târziu, É. Durkheim: "La ce ar folosi să concepem o educație ce ar fi mortală pentru societatea ce ar pune-o în practică?" (Durkheim, 1980
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste reflecții profund novatoare, Delavrancea nu rezonează decât cu ideea importanței limbii în fenomenul național. Mi-aduc aminte că acum 30 de ani Rénan ținu o conferință la Sorbona despre "Patrie". Par'că-l văz. [...] In ultimă analiză el se oprește la limbă. Limba hotărăște despre Patrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezultatul a două faze succesive: i) coagularea primară a neamului românesc din contopirea elementelor etnice în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismul lui Ceaușescu nu aducea nimic nou În repertoriul românesc antimaghiar, ci doar Îl recondiționa pe cel antebelic, scos de la naftalina care Îl neutralizase În anii internaționalismului proletar. Cât de stupizi au fost acei concetățeni de-ai mei care au rezonat la o manipulare atât de rudimentară (unora nu le-a trecut nici până În ziua de azi) - nu am Încetat să mă minunez niciodată! În ce mă privește, În acel moment mi-am dat seama că nu Ceaușescu era adevărata problemă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoriografia actuală, În special istoria mentalităților. Deși se Întâlnește, În mod paradoxal, cu pozitivismul, prin reacția de respingere vehementă a oricărei filosofii a istoriei, demersul istoriografic al istoriei mentalităților subîntinde, implicit, un răspuns original la problema teoretică evocată, răspuns care rezonează, de altfel, din punct de vedere al raportului imagine istoriografică versus cadru referențial, cu perspectiva relativismului epistemologic de care aminteam anterior. Astfel, nici istoricul mentalităților nu are În vedere studiul unei realități istorice imuabile, ci specificul unei anumite epoci și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe o mască filistină, În spatele căreia se ascundea un climat de profundă imoralitate. Desigur - orice istoric o știe - mărturiile respective Își au limitele lor, pot adeseori să exagereze sau să disimuleze, camuflând partizanate și subiectivități. Dar imaginea transmisă de documente rezonează cu ceea ce cunoaștem despre societatea vremii În ansamblul ei. Preotul român ardelean, fie el și greco-catolic, atât de adânc integrat În masa lumii sătești din care cu greu putea fi distins, era marcat de o puternică propensiune spre căsătorie, venită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe copii, le pune mâna pe creștet, pentru că În acest fel Îi binecuvântează și Îi protejează prin harul său, dar În același timp Îi leagă În mod simbolic de soarta lui, le insuflă lor și părinților acestora fiorul adorației. Publicul rezonează cu naturalețe la tensiunea emoțională creată de o asemenea Întâlnire și la cerințele de factură dramatică ale scenariului respectiv, până Într-acolo Încât unul dintre martorii oculari, reeditând motivul biblic al lui Ecce Homo, Îl arată pe monarh mulțimii, Îl
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-s negri, decât care Nu sunt mai frumoși sub soare - Dar nu-mi place Știu de ce!. Iar ultima strofă concluziona: E frumoasă ca o zână, Dar, durere, nu-i română - De nu-mi place, Știu de ce! Morala naționalistă a versurilor rezona foarte bine În atmosfera de confruntare de după revoluție, cântecul surprinzând În mod fidel tensiunea existentă Între imperativele dragostei și cele ale ideologiei naționale, În prelungirea vechii interdicții matrimoniale pe considerente etnice din mentalitatea țărănească. Textul preluase de fapt, după cum vom
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fie rezolvate numai Împreună, deoarece popoarele Ungariei nu pot fi separate nici din punct de vedere geografic, nici din punct de vedere etnic și nici nu pot fi puse În conflict unele cu celelalte prin instituții diferite. O asemenea concepție rezona În contextul gândirii politico-naționale maghiare a epocii, care aprecia că naționalitățile din Ungaria nu dispun de maturitatea și individualitatea politică necesară pentru a susține o viață statală proprie. Mai mult, Jókai este de părere că popoarele Ungariei, români, sârbi sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În conformitate cu versiunea autorului; fie, dacă nu dăm crezare relatării romantice referitoare la redactarea În Închisoare (eliminând totodată intervalul 1852-1856, respectiv anii detenției În condiții speciale de la Josephstadt), ne putem opri asupra primilor ani de după 1856. Tonul violent antihabsburgic al lucrării rezonează cu atmosfera politică a deceniului absolutist, dar intră În contradicție cu spiritul de compromis al anului 1867 (spirit la care fostul răzvrătit, „pocăit” acum, aderă În cele din urmă), ceea ce restrânge a doua ipoteză de datare a manuscrisului la primii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
explică, de fapt, asocierea semantică dintre o denominație etnoculturală și termenul folosit pentru sifilis, ca și cristalizarea unei imagini etnice și a unor stereotipii populare rezultate de aici. În același timp, se remarcă faptul că aceste elemente se suprapun și rezonează foarte bine cu imaginea frâncului fixată În semantica etnonimului și În folclor, o sferă de expresie la nivelul căreia confruntările militare, necunoscutul, pericolele pe care le presupun relațiile reciproce, rezerva ostilă, răul chiar se numărau, de asemenea, printre trăsăturile atribuite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publicul cel mai larg, căruia Îi este destinată. Succesul ei, Într-o lume țărănească Încă destul de puțin deschisă În afară, poate fi estimat mai ales În măsura În care mesajul difuzat reușește să facă joncțiunea cu orizontul de așteptare al mentalității tradiționale, să rezoneze la acest nivel de sensibilitate rudimentar. Unul dintre aspectele care se degajă cel mai insistent din analiza acestor texte privește Încercarea autorităților de a provoca solidarizarea supușilor de condiție socială modestă În fața agresiunii franceze, prin prezentarea repetată a atrocităților săvârșite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
descrie cu lux de amănunte și vădit interes ruinele forului roman. Venind din Transilvania cu imaginea bine formată a unei Italii antice, desprinsă din lectura autorilor clasici latini, el receptează cele văzute potrivit acestei grile preexistente, selectând doar elementele ce rezonează cu orizontul său cultural. Mai mult chiar, cele observate de visu, la Roma, i se par uneori insuficiente În raport cu orizontul propriu de așteptare, și atunci le completează copios cu referințe livrești. Laurian reconstruiește astfel Italia după tiparele gândirii sale, refuzând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Oarecum neașteptat pentru un ochi mult mai avizat, mai critic și mai exersat, Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" se arată la fel de entuziast la Milano: „Catedrala de aici... n-are pereche În lume”. Este limpede că măreția goticului și fleșele medievale rezonau perfect cu sensibilitatea romantică a peregrinului ardelean. Spiritul cel mai critic În fața domului Îl dovedește Însă Timotei Cipariu XE "Cipariu" . Expunându-și rezervele față de stilul gotic, el afirmă că acesta „poate să placă nemților, ca oarece naționale, ci anevoie altora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o masă de manevră esențială pentru liderii revoluției românești din Transilvania. Din punct de vedere ideologic, modelul irlandez venea În primul rând cu lecția marilor succese dobândite printr-un demers legalist și pașnic, În tradiția iluminismului. Acțiunea lui O’Connel rezona perfect cu sensibilitatea politică ardeleană, Îngemănând revendicările de factură politico-națională cu loialismul dinastic, cu reținerea față de acțiunea violentă, necontrolată, a mulțimilor. În același timp Însă, pentru generațiile mai tinere, radicale, care se vor afirma În timpul revoluției, situația Irlandei părea să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
până acum se apreciază că ideile socialiste au suscitat un ecou relativ redus la românii din Transilvania (mai ales comparat cu cel Înregistrat În Principate). Această situație este explicată prin preeminența factorului național, prin inexistența unor structuri sociale capabile să rezoneze la atari influențe (elemente urbane, proletare sau mic-burgheze puțin numeroase), ca și prin dificultățile difuzării unui asemenea mesaj În Monarhia Austriacă. Dar constatarea de mai sus este valabilă doar În cazul socialismului utopic francez. Ea trebuie amendată serios dacă ne
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În scrierile lui George Bariț XE "Bariț" și Friedrich Engels XE "Engels" . În pofida distanței care Îi separa pe cei doi autori menționați, comparația nu mi se pare deloc una forțată sau deplasată, deoarece datele de bază ale elementelor de comparat rezonează cât se poate de bine. Ambii ideologi consacră problematicii irlandeze, În aceeași perioadă, o serie de materiale destinate presei și judecății opiniei publice, urmărind În paralel aceleași evenimente. Între anii 1838 și 1848, Bariț publică În Gazeta Transilvaniei circa 285
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]