2,803 matches
-
lucrul cel mai minunat este că voi fi din nou liber poate că mă însor să vedem ce va spune Adina și mai ales va trebui să am o confruntare cu ea în privința dorinței ei ce mie mi se pare ridicolă ... “ Auzi un foșnet în apropierea lui se întoarse brusc, Emil era lângă el cu arma în spate înalt, puternic, dădea impresia unei santinele bine antrenate. Ce noapte liniștită de vară, spuse Emil.“ ,, Da însă cred că lucrul cel mai bun
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
ieftine. Numai în fostul lagăr socialist, cărțile erau subvenționate și foarte accesibile celor dornici. Desigur sistemul capitalist a găsit soluții. Astfel se pot citi cărți gratuit pe Internet, la târguri sau ocazional în librării se găsesc ediții perimate la prețuri ridicole, iar la puținele anticariate rămase se pot cumpăra exemplare ieftine. La noi mai puțin, dar în străinătate se caută ediții rare ale unor cărți sau albume, care devin astfel surse de investiții sau colecții. Pentru cei dornici de citit, indiferent
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]
-
reper cifra 6. Conform unei surse, din lumea internauților, cei marcați de numărul 6 au un mare simț al compasiunii și caută permanent sa fie in serviciul altora. Asta în teorie, cum stăm în realitate?... Realitatea bate filmul propagandei, oricum ridicole, de la București. Înainte de a explica această afirmație să ne reamintim câteva date, insignifiante pentru opinia publică, dar relevante, pentru cei cărora le pasă de soarta Forțelor Armate ale României, după decembrie 1989. Cu îngăduința dumneavoastră, ca simplu rezervist, vă propun
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
de măr! Într-o lume în care a contat și contează puterea militară, amestecarea cu forța a României (o țară atît de săracă) în treburile neortodoxe ale N.A.T.O., care are ca membri state bogate și puternice, este nu doar ridicolă, ci extrem de periculoasă. Rusia nu a amenințat România fără temei, știind sigur că scutul prezent pe teritoriul României va fi folosit la un moment dat de americani în lupta concurentă de putere împotriva ei. Momente de groază și pericol! Folosind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
ar apleca asupra unor lucruri folositoare. Grav este că, prin „ideile” lor, abat de la rosturi sigure mulțimea. Mulțimile. Mulțimea mulțimilor. Astăzi Stațiunea, mâine țara! Sunt sătul de efectele actului lor „artistic”. „Etic”. „Justițiar”. Cavaleri ai dreptății picați de pe măgar; sunt ridicoli. Or, tocmai eu sunt - într-un fel - salvatorul lor! Pentru că datorită mie a plecat, cândva, Balerina. Ce s-ar fi ales de ei dacă ar fi rămas? Se tâmpiseră de tot. Ei numeau asta iubire. Romancierul a publicat, atunci, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fond? Să mă impresioneze, să mă sperie, să mă facă să renunț? Nu Înțelegeam: dacă se răzgândise, n-avea decât să mi-o trântească de la obraz, nu să-mi livreze nebuloase infantile În chip de misterele Parisului și alte suspansuri ridicole. Am fost tentat să rostesc toate astea cu voce tare, dar m-am abținut și bine am făcut. Adam Adam continua să mă fixeze calm și provocator, cu o liniște Încropită la vedere, ostentativ neîndemânatic. În spatele ei se Întrevedea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și criminal. Întinsesem prea mult coarda, instinctul de conservare mă trădase. Reacționasem ca și când, În orice clipă, puteam să Întind mâna spre telefon, să sun poliția și să reclam Încălcarea drepturilor și libertăților personale, garantate În orice țară civilizată. Arogant și ridicol În inconștiența mea revendicativă, nu sesizasem pericolul și nici neobișnuitul situației. Oricum, trebuia să mă repliez până nu era prea târziu. Din păcate, reflexele nu-mi mai funcționau corespunzător, stupefacția și teama mă paralizau. În ce poveste tenebroasă intrasem sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
marșeze la jocul propus de mine - ce nu-mi convenea acum, În fond și la urma urmei?! Știu ce nu-mi convenea: saltul neașteptat de la pălăvrăgeala frivolă și dezordonată din avion la firescul ironiei savante cu care neutraliza tentativele mele ridicole de a domina dialogul. Ridicole, pentru că postura În care mă aflam nu justifica deloc, dar absolut deloc, ipostaza cocoșească În care Încercam să mă instalez În virtutea unor obișnuințe devenite deja și de mult prima natură. - O cafea? m-a Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mine - ce nu-mi convenea acum, În fond și la urma urmei?! Știu ce nu-mi convenea: saltul neașteptat de la pălăvrăgeala frivolă și dezordonată din avion la firescul ironiei savante cu care neutraliza tentativele mele ridicole de a domina dialogul. Ridicole, pentru că postura În care mă aflam nu justifica deloc, dar absolut deloc, ipostaza cocoșească În care Încercam să mă instalez În virtutea unor obișnuințe devenite deja și de mult prima natură. - O cafea? m-a Întrebat cu un zâmbet echivalent cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Ca să faceți din deducția dumneavoastră privind alternativa la accidentele istoriei ceva util, și nu ceva dăunător omenirii. - Într-o formă sau alta, am mai auzit trăsnaia asta cu omenirea. Doamnă dragă, o ipoteză științifică nu poate fi dăunătoare nimănui. Hazardată, ridicolă, nefondată, caraghioasă - da. Dăunătoare, În nici un caz. - N-aș fi atât de sigură, depinde de sistemul de referință. Într-unul comun, al realității În sensul acceptat de majoritatea oamenilor, poate că da. În altele... - Dar nu există „altele”! - Nici de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ajuns acum să văd În toate astea mici necazuri pasabile În comparație cu răul devastator ce va să vină dacă presimțirile mele se adeveresc. Gândesc prăpăstios, nu-i așa? Mă suspectez și eu de asta, dar... Am tăcut. Mă simțeam obosit și ridicol cu retorica mea grandilocventă cu tot. Am tras cu sete dintr-o țigară pe care, În prealabil, o mototolisem cu temei Între degete. Eveline avea toate motivele să mă persifleze, i le servisem pe tavă eu Însumi În persoană, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
putea plimba În voie oriunde poftești. - Jurământul? - Da, rămășița unui ritual de fidelitate cu conținut și valoare mai mult simbolică, moștenit probabil din vremuri romantice, când jurământul mai Însemna ceva. Pentru niște savanți, e o chestie cam puerilă și cam ridicolă, trimițând cu gândul la organizații secrete, loji masonice, confrerii religioase - În sfârșit, lucruri de felul ăsta, Însă nimeni n-a avut până acum inspirația sau curajul să-i propună desființarea, așa că... - Și nu vă temeți că vreodată cineva ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În posesia Statutului era la fel de licită ca a lor, nu? Sau la fel de ilicită. Și atunci? În timp ce mă Încurajam voinicește cu diverse considerații de felul acestora, am realizat Înciudat că totul e pe punctul de a se nărui din cauza unui detaliu ridicol: n-aveam o lanternă și fără ea n-aș fi putut să mă descurc cu nici un chip. Caraghios, dar adevărat. Evelinei nu-i puteam cere să mi-o Împrumute pe-a ei, iar să apelez la altcineva fără să trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
instant la piciorul amputat al marelui profesor, al fostului mare profesor, ca să mă exprim corect. Până când medicamentul și-a făcut efectul au mai trecut câteva minute, dar n-avea a face, depășisem faza emoțiilor, acum ele Îmi păreau gratuite și ridicole - Adam Adam era un tip forte, ce naiba mă apucase din senin să mă gândesc la... - Îmi cer scuze pentru incident, adevărul este că În ultimele zile am traversat o perioadă destul de proastă, uneori mă simt vlăguit, anemic și indispus fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
poveste, care încerca să violeze un elefant. Ce avea de gând ? Ce fusese în capul lui, cum de-i venise ideea nebunească să se înfrunte niște indivizi care-și puteau permite luxul să risipească atâția bani și atâta efort în ridicola aventură de a traversa Africa dintr-un capăt într-altul, din simplul capriciu de a ajunge primii la Cairo? Luna era sus, exact deasupra capului său, mică de tot când ochii i se închiseră, însă când râsul unei hiene îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Nino au trecut douăzeci și șase de ani la cinematograful Moșilor i-am văzut prima oară mîinile Îngălbenite de tutun Îi tremurau cînd Își apropia flacăra chibritului de țigară rîdea ca un copil la Stan și Bran și emoția lui ridicolă cînd ne-am cumpărat primul aparat de radio Îmi făcea daruri pisoi mici schilozi culeși de pe străzi pe care mi-i aducea În buzunarul paltonului murea În fiecare lună cîte unul călcați de mașini spînzurați de copii făcea alergie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
emană subțioarele tineretului stropite din abundență cu sprayuri din pachet. Vechii bucureșteni se ascund În paltoanele negre cu guler de nutrie mirosind a naftalină. Foștii funcționari de la Creditul minier, de la Marmorosh Blank sau de la Fundațiile Regale par astăzi relicvele unei ridicole aristocrații. Umbrele acelor tante Marie, Sofie, Didy, cu jderii lor jigăriți aruncați leneș În jurul gîtului alături de soții lor impozanți: Domnul Daniol și Domnul Teodorovici, Domnul Marcoff și Savoff și Cutzifidi și Nebunelii, sonorități caraghioase, blazoane derizorii, azi Înghițite de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mereu mai În spate mai aproape de lup dar el Își păstrează distanța Încă nu cutează și ei acolo la servici Înscenarea aceea odioasă atunci la ședință că l-aș fi turnat pe Neagu cînd eu aflam pentru prima oară Întîmplarea ridicolă pentru care mă acuzau ca să-l acopere pe altul și boicotul lor și senzația penibilă cînd se țineau departe de mine Îmi miroseam subțiorile picioarele aveam impresia că duhoarea mea Îi face să mă ocolească așa se repetă totul mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și mie rîndul. În biroul cu jaluzelele pe jumătate trase și cu fotolii Îmbrăcate În piele sintetică se află Charlie Chaplin, pirpiriu, negricios, cu mustăcioară mică, cu ochi sfioși și cu sacou ponosit alunecîndu-i de pe umerii ascuțiți, interpretează rolul dictatorului ridicol, jucîndu-se cu un glob pămîntesc pe care În loc de continente sînt niște biete portrete umane. Pe chipul lui Charlie Chaplin se așterne o tristețe iremediabilă. Îmi pare rău, noi am Încercat totul, nu vă reproșăm nimic, vă rog să ne credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
acum, În această carte, să Îndrăznesc să-mi provoc orgasmul cerebral... În atîta sterilitate, În atîta senectute, ar mai răspunde ele bacantele, s-ar mai umfla strugurii lor de neastîmpăr, ar mai mușca ele un organ dezacordat și ce muzică ridicolă, ce muzică falsă ar Începe să picure din acest pix care mutilează hîrtia? „e un nor sub țeasta bătrînului general tace și spumegă altfel piciorul cui ar bate această grenadă În peretele din spate al catedralei visez În clipa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
discutăm o mulțime de chestii pe care nu i le dezvăluim interlocutorului. Iar În ticăloșia asta, sînt sigură că ar fi de partea lui Marcel. — Bravo, cheamă-mă acum În instanță În fața unui erou de roman. Nu, zău că ești ridicolă. Ce ridicolă? Nebună de legat. Dar ce reprezintă un erou de roman? — O conștiință, ba nu, o subconștiință a noastră. — Baliverne! Hai, dacă mi-l aduceai pe Joyce În persoană să mă judece, mai treacă, meargă, dar așa nu ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mulțime de chestii pe care nu i le dezvăluim interlocutorului. Iar În ticăloșia asta, sînt sigură că ar fi de partea lui Marcel. — Bravo, cheamă-mă acum În instanță În fața unui erou de roman. Nu, zău că ești ridicolă. Ce ridicolă? Nebună de legat. Dar ce reprezintă un erou de roman? — O conștiință, ba nu, o subconștiință a noastră. — Baliverne! Hai, dacă mi-l aduceai pe Joyce În persoană să mă judece, mai treacă, meargă, dar așa nu ține. Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui argumentau că sunt niște desene reușite, estetice și cu caracter educativ. Adél și grupul oponent susțineau că sunt niște aiureli didacticiste, urâte și fără nici o profunzime. Sora Gizella se smiorcăia că cele două desene o pun într-o postură ridicolă, deși n-are nici o vină, iar văicărelile ei au făcut bine cauzei. Directorul a hotărât să nu fie expuse la gazeta de perete, dar dacă deja existau, ar fi fost păcat să le arunce. Cu unele mici modificări, una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
privirea. O privire aspră și pătrunzătoare. Sunt de acord cu tine, a spus ferm, nu mi-o închipui pe Lee împiedicându-se beată la o petrecere, undeva afară, la două noaptea sau când s-a întâmplat. E de-a dreptul ridicol și sunt surprinsă că cineva poate crede asta. Dar sunt încă nelămurită, a adăugat ea, nu înțeleg ce cauți aici. Până la urmă ai fost la poliție, nu-i așa? Le-ai spus ce mi-ai spus și mie, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
persoane din jur. în partea cealaltă a galeriei am văzut pe cineva care îmi părea al naibii de cunoscută. Harriet a făcut greșeala să facă cu mâna în direcția aia. —Bună, Baby, a strigat ea. Capetele s-au întors. Era o poreclă ridicolă și nepotrivită. Probabil din cauza asta și-a ales-o, pentru neconcordanța dintre ceea ce însemna - numele „Baby“ descriind ceva mic, rotund și drăgălaș - și ceea ce semnifica - Baby Thompson, o personalitate PR, o victimă a modei și o gânganie extraordinar de enervantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]