2,551 matches
-
implicațiile urm)toarei afirmații a lui Leonid Brejnev: ,,Cei care gândesc c) avem nevoie de relații și de schimburi în domeniile economic și științifico-tehnic mai mult decât oriunde, se înșal). Volumul total al importurilor f)cute de URSS din ț)rile capitaliste ajunge la mai puțin de 1,5% din produsul nostru social brut. Este limpede c) acest lucru nu are o important) decisiv) pentru dezvoltarea economiei sovietice” (5 octombrie 1976, p. 3). În 1976, Planul Strategic Privind Rezervă De Petrol
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dep)sit pe cel combinat, economic și militar, pe care l-am acordat vreunei alte ț)ri (publicațiile UȘ Agency for Internațional Development, diferiți ani). Richard Burt a luat cu atenție în considerare câteva din modurile în care cresc îngrijor)rile (1976). Cu toate acestea, Nixon și Sulzberger chiar au supraestimat dominantă economic) american) din perioada postbelic). W. S. și E. S. Woytinsky crediteaz) Statele Unite cu 40,7 procente din totalul venitului mondial din 1948, în comparație cu cele 26 de procente, din
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acestea, Nixon și Sulzberger chiar au supraestimat dominantă economic) american) din perioada postbelic). W. S. și E. S. Woytinsky crediteaz) Statele Unite cu 40,7 procente din totalul venitului mondial din 1948, în comparație cu cele 26 de procente, din anul 1938. Estim)rile lor se pare c) sunt cele mai bune (1953, pp. 389, 393-395). *Cercet)rii și Dezvolt)rii (în lb. engl. R&D - Research and Development) (n.tr.). * Internațional Economic Report of the President (n.tr.). Unele estim)ri referitoare la
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Franța și Germania au cheltuit 10 procente din suma total) pe care America o aloc) C&D militare; între 1970 și 1974, a fost vorba de 27 de procente. Așa cum conchide Richard Burt, în afar) de cazul în care ț)rile europene colaboreaz) în vederea producerii și procur)rii sistemelor militare, iar Statele Unite le cump)r) pe cele europene, exploatarea noii tehnologii va m)ri inegalitatea dintre capabilit)țile aliaților (1976, pp. 20-21; și vezi apendicele, tabelul VI). Din aceleași motive, o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
transforma ideile despre starea de sănătate și cea de boală, în ceea ce a devenit astăzi. Nimeni nu poate înțelege o profesie de mare importanță, cu ample implicații sociale, fără a-i cunoaște istoricul. Profesiunea de asistent medical, „nursing“ în ță rile anglofone și de „infirmière“ în țările francofone, s-a dezvoltat în strânsă legătură cu dezvoltarea societății omenești, în toate planurile. Ea a apărut ca o serie de metodologii și manopere medicale, de la noțiuni elementare, la complexitatea din zilele noastre. Conștiința
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
se salvează și această parte este cea care se vede, până la urmă, în poemele tremurate, tremurătoare... EUGEN SIMION SCRIERI: Cântecul lui Philipp Müller, București, 1953; Romantism, cu un portret de Constantin Piliuță, București, 1956; Casa cu ferestre argintii, București, 1959; Rilă Iepurilă și cărăbușul cu aripioare de aur (în colaborare), București, 1960; Visele de dimineață, București, 1961; Serile din sectorul Nord, București, 1964; Unde e orașul de argint?, București, 1965; Mituri, București, 1967; Destinele intermediare, București, 1968; Cartea regilor, București, 1970
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
vindecării. Împărtășiți-le entuziasmul de a urma, cu ajutorul reflexologiei, calea naturală spre sănătatea perfectă și veți avea și dumneavoastră o viață mai plină și mai fericită, pe care o veți trăi în deplină sănătate. Reflexologia în țările subdezvoltatetc "Reflexologia `n ]\rile subdezvoltate" Mulți dintre tinerii și pensionarii noștri străbat oceanul pentru a duce lumină și alinare celor care se luptă să supraviețuiască în țările subdezvoltate. Sper că vor lua cu ei cunoștințele de reflexologie, pentru a arăta și altora modul prin
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a intrigilor și a cabalelor care riscă să scape de sub control și să reducă la neant munca lui de o viață. Scutură din cap cu înverșunare. Adulterul trebuie îngrădit prin lege cu și mai multă strășnicie. În clipa următoare, remușcă rile îl copleșesc. Atât de multe acuzații false, sau exage rate din motive propagandistice. O impostură, pe cât de grosolană, pe atât de utilă pentru a masca instabilitatea politică. Își prinde capul în mâini, deznădăjduit. Iar intrigile astea au fost mai toate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fac vinovați, mormăie împăciuitor Augustus. Doar că răzbunarea, departe de a îndrepta lucrurile, nu face decât să le agraveze. Face câțiva pași și se oprește. Înalță din umeri. — Aș da impresia că pe unii îi ucid din lăcomie pentru ave rile lor, pe alții de teamă față de curajul lor, pe cei mai mulți dintr-un sentiment meschin de gelozie față de un merit oarecare. Își împreunează mâinile la spate și începe să măsoare încă perea în lung și-n lat. — Dintre cei care greșesc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Și nu-și trage fiscul veniturile din taxele încasate în pro vinciile imperiale de procuratorii mei împreună cu guvernatorii respectivi? — Rezerve dintr-astea există, stăpâne, răspunde descumpănit Ianuarius. — Păi atunci? — Nu ajung... Dacă nu avem bani îndeajuns, să fie transformate stocu rile imperiale în monede! țipă Augustus. Secretarul suspină: — Am mări în felul acesta presiunea inflaționistă... Vinde atunci ceva din inventarul palatului, haine, vase din aur sau argint... Iulius Ianuarius clatină din cap. Criza financiară nu este chiar atât de puternică. Alta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în sine, fără nici un dubiu, este chiar mai vârstnic decât templul, de vreme ce de la dumbravă și-a luat lăcașul numele. Oare câți ani o avea? Vreo patru sute... Nu, ceva mai puțini. Asinia stă cuminte. Cu sufletul împăcat, Occia își lasă gându rile să umble în voie. E totuși hazliu rolul jucat de rex. Un rege de carton! Încetul cu încetul, chipul i se întunecă la loc. În realitate, lu crurile sunt mult mai complicate. Transformarea monarhiei în republică a avut loc pe cale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
s-a semnat un tratat de alianță între Serbia și Bulgaria ce viza declanșarea unui război ofensiv împotriva Imperiului Otoman și divizarea ulterioară a teritoriilor macedonene ce urmau a fi eliberate. La 12 mai 1912 s-a semnat la mănăstirea Rila din Bulgaria o convenție militară între cele două state. Conform prevederilor acesteia, Serbia se obliga să mobilizeze 100 000 de oameni în cazul unui atac al României împotriva Bulgariei, în timp ce, Bulgaria se obliga să mobilizeze 200 000 de oameni în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
treaba ta. Fetița e gata pentru o nouă „cursă” de înot. Gâscanul! Își repetă Sorin în continuare. Gâscanul Sică! ”Gaa! Gaa!” răspunde pasărea. Da, da, gâscanul, Sică zice Sorin și o pornește către casa bunicului. Dar, nu singur. „Gaa! Gaa!” Rilă Când l-am găsit, într-o margine de pădure, era un ghemotoc pufos și moale, cu niște urechi ca de catifea și ochi care-i priveau cu mare teamă. Copiii - care, bineînțeles, nu merg prin pădure decât însosiți de nedespărțiții
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
iepurașului. Eu am o idee: ce-ar fi să-l luăm cu noi și să l ducem la bunicul. El o să-i găsească un loc lângă iepurașii de casă pe care-i crește și, uite-așa o să se facă și Rilă mare. „Ham! Bravo, copii! Aveți suflet bun. Să-l luăm cu noi!” „Daaa, daaa, daaa! Să-l luăm cu noi!” „Miauu! Nu-l putem lăsa aici!” „Cu-curiguuu! Uraa! O să avem un nou prieten!” Ceata a ajuns în ograda bunicilor. Bunică
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-l punem în cușca nouă pe care bunicul tocmai a terminat-o. L-au așezat în noua lui casă, apoi bunicuța a început să-l hrănească în primele zile cu pipeta, iar mai târziu cu biberonul. Din zi în zi, Rilă se făcea, parcă, tot mai mare și mai frumos. Începuse să-i iubească pe copiii care, atunci când crescuse destul și n-a mai fost nevoie să fie hrănit cu lapte, au început să-i aducă și lui varză, lucernă, morcovi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și n-a mai fost nevoie să fie hrănit cu lapte, au început să-i aducă și lui varză, lucernă, morcovi. De la un timp, însă, și copiii, și bunicii, ba chiar și Cuțulache, Puiu, Motănel și Sică au observat că Rilă devenea tot mai trist; nu se mai juca la fel de frumos cu copiii, deși se bucura ori de câte ori îi vedea (semn că-i iubea tot atât de mult), nici nu mai mânca așa de bine ca înainte, parcă și slăbise puțin; adesea, ochii lui
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
iepurașului și credeau că micul lor prieten o fi bolnav. Bunicule, ce-ar fi să-l chemăm pe nenea Gheorghe, doctorul animalelor? Știu și eu?! Nu cred că l-ar putea ajuta prea mult. Chiar așa de bolnav să fie Rilă al nostru? S-au îngrijorat copiii. Deloc! E sănătos tun. Însă, vedeți voi, dragii bunicului, el s-a făcut acum destul de mare și simte că trebuie să se întoarcă acolo de unde l-ați adus voi. Dar în pădure sunt multe
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
putea ca, într-o bună zi, să-l găsim mort. Pădurea este și mamă, și casă pentru el, așa că, n-avem ce face, trebuie să-l lăsăm să se ducă la ea. Înainte de a se deschide cușca unde se găsea Rilă, copiii i-au cerut voie bunicului să-l mai mângâie o dată pe iepuraș. Micul lor prieten i-a privit îndelung, înțelegând că a venit clipa despărțirii ; a băgat de seamă și că, în ochii ca murele ai Sorineilor, se cuibăriseră
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
niște boabe de rouă. Dar iepurașul voia, parcă, să le spună: „Nu fiți triști, dragii mei prieteni! Bunicul are dreptate. Dar eu vă promit că am să mai vin pe la voi. Cât de curând, n-aveți nici o grijă!” Drum bun, Rilă! Și noroc! Să ai grijă de tine! I au spus la despărțire Sorin și Sorina. Iepurașul a plecat în salturi. Sorin încearcă să-și stăpânească lacrimile. Eu m-am gândit să ținem cușca asta mereu deschisă, zice el, și să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
la despărțire Sorin și Sorina. Iepurașul a plecat în salturi. Sorin încearcă să-și stăpânească lacrimile. Eu m-am gândit să ținem cușca asta mereu deschisă, zice el, și să punem în ea morcovi, varză, lucernă, ca înainte. Poate, o dată, Rilă nu găsește de mâncare prin pădure și vine tot aici. Dacă vreți voi... zice bunicul și zâmbește pe sub mustăți. Seara, înainte de culcare, copiii au dat de mâncare iepurașilor de casă. Dar nici pe Rilă nu l-au uitat. Nu mică
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
varză, lucernă, ca înainte. Poate, o dată, Rilă nu găsește de mâncare prin pădure și vine tot aici. Dacă vreți voi... zice bunicul și zâmbește pe sub mustăți. Seara, înainte de culcare, copiii au dat de mâncare iepurașilor de casă. Dar nici pe Rilă nu l-au uitat. Nu mică le-a fost bucuria când, dimineața, hrana dispăruse din absolut toate cuștile. Mai ales din aceea unde stătuse Rilă și care, acum, rămăsese fără locatar. Cuțulache i-a privit cu înțeles. A mârâit încetișor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mustăți. Seara, înainte de culcare, copiii au dat de mâncare iepurașilor de casă. Dar nici pe Rilă nu l-au uitat. Nu mică le-a fost bucuria când, dimineața, hrana dispăruse din absolut toate cuștile. Mai ales din aceea unde stătuse Rilă și care, acum, rămăsese fără locatar. Cuțulache i-a privit cu înțeles. A mârâit încetișor, ștrengărește, parcă le-ar fi spus: „Da, a venit!...” „Boala” animalelor Sorin nu mai are chef de joacă. Degeaba încearcă Sorina, ba într-un fel
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
se leagă între el, câine și motan, proza capătă turnura unei înduioșătoare și amuzante pledoarii în favoarea bunei conviețuiri între făpturile necuvântătoare (cu sugestia că și între copii ar trebui să domnească o armonie asemănătoare). Înduioșător este și finalul istoriei cu Rilă, iepurele sălbatic crescut o vreme de copii și apoi repus în libertate. În cușca goală copiii continuă să lase peste noapte hrană, cu speranța că micul animal nu-și va uita binefăcătorii: „Cuțulache i-a privit cu-nțeles. A mârâit
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
adevăr, unele evenimente naturale pot să irumpă în așa fel încât să distrugă totul în cale. Erupția pe neașteptate a unui vulcan, ce îngroapă în cenușă localități întregi, ne apare absurdă. Revărsarea cumplită a apelor, ce șterge din cale așeză rile omenești, o resimțim imediat absurdă. Căderea unui meteorit de proporții, ce duce la dispariția unor specii vii, apare sigur absurdă. Doar că toate acestea nu sunt absurde în ele însele: nu s-ar putea spune cu înțeles așa ceva. Ele devin
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
orice logică a complicării și subtilității. A vorbi cu privire la acesta este posibil doar LA FRONTIERELE CELOR ABSURDE 53 41. indirect, ut in speculo, în termeni cât mai simpli, cum aflăm în ultimele rânduri ale povestirii: „După aceea ia desfăcut legătu rile și la părăsit în mijlocul deșertului, unde a murit de foame și de sete. Gloria să fie cu Cel care nu moare.“ Regele părăsit în deșert are în față propria nimicnicie și, deopotrivă, ceva mai presus de viață și de moarte
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]