899 matches
-
pline de graffiti și puțind a vopsea. Îl credeam pe cuvînt că nu era el de vină pentru incendiul de la casa Hollinger și, În mod straniu, mă simțeam ușurat. Cu toate schimbările lui bruște de direcție și cu toată energia risipită, n-avea În el nici urmă de răutate, niciun grăunte din violența Întunecată și tăinuită ce se găsea În genul de psihopat care fusese În stare să plănuiască uciderea familiei Hollinger. Dacă era ceva În el, ingenuitate era, o nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
un copil sărman. Într-un târziu, i se azvârli dinainte oferta unei sordide celule de demisol, în care o duse câine-câinește, până la implacabilul pasaj, rânduit în destinul tuturor ființelor omenești, către lumea de dincolo. Din toată averea ei de cărți, risipită ca fumul, am reușit să păstrez câteva volume de versuri de Eminescu, Macedonski, Shakespeare, niște poezii de Nietzsche, "Florile răului" de Baudelaire și unele cărți de filozofie, care mi-au fost un Vade mecum decisiv, atât pe când trăiam la Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de pini. Zări, prin clarobscurul vioriu al dimineții de iarnă, o veveriță ce rula cu dibăcie pe un cablu de telefonie, întins sus, de-a curmezișul străzii, plină de zăpadă, pentru a se pierde în restul de pădure provenind din risipitul codru de altădată al Vlăsiei. Ieși și el în aerul rece, de afară, cu carafa de whisky în mână, asistând la manevrele Svetlanei, care izgonea pisicile agresive, aciuate prin cotloane de marmură, cu lovituri de mătură. Svetlana era înaltă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
living, și oferi numai știuta și înțeleapta lui consolare, de necombătut în toate timpurile: Lasă, dragă, doar știi tu că Omenirea a păgubit de atâtea, suportând în decursul istoriei sale nenumărate nenorociri: cataclisme și războaie, vieți tinere năruite, averi nenumărate risipite, dispariția unor cărți și a unor opere de artă de neînlocuit... Iar Universul o fi pierdut și alte valori dincolo de închipuirea noastră!... Temându-se de un alt dezastru încă nemărturisit, doamna murmură cu frică: Albert, ce s-o mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
incomparabilă tristețe, ca o lentă hemoragie reflectată în chipurile femeilor pe care le pictează. Printre ele se află și portretele făcute Yulenei Olaizola, singura fetiță care-l atrage și pe care desenele lui o învăluie într-o aură de tristețe risipită. Pentru că universul său artistic este exclusiv feminin, iar Riosse este surprins travestit în femeie pregătindu-se de o escapadă (amoroasă?) asemeni unui alt autodidact misterios, de data aceasta pură ficțiune, Aubrey de Vere al lui Mateiu Caragiale din nuvela sa
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
personalului și dezvoltă o politică de stimulente adecvată. Din păcate, mulți manageri se lovesc de obstacole în relația cu subordonații și se plâng de calitatea muncii, absenteism, refuzul salariaților de a urma instrucțiunile. Un salariat nemulțumit înseamnă timp și resurse risipite, cercetările efectuate arătând că «70% dintre clienți sunt pierduți din cauza serviciilor de slabă calitate și a indiferenței salariaților » 18. Și sub lupa finanțelor complexul de fitness poate manifesta anumite slăbiciuni. Investiția inițială pentru inițierea afacerii și pătrunderea ulterioară pe piață
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
românesc. Astăzi, când acele averi, închinate totuși unei misiuni de cultură, s-au luat de către statul român, pentru ca să stârnească aviditatea acelei clase de hoți semidocți carii stăpânesc România, astăzi speranța unei întrebuințări raționale a acelor bunuri pentru deșteptarea {EminescuOpX 125} risipitelor părți ale poporului românesc e mai mică decât oricând. Pe când sute de mii de oameni ce fac parte din neamul nostru sânt coprinse de un adânc întuneric, pe când mintea lor naturală, curajul lor înnăscut și iubirea lor de muncă îi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
exercițiu de întreținere a sfârșitului: dispăreai pentru o vreme de pe lume, pierdeai contactul cu exteriorul, lumina se stingea de douăzeci de ori pe minut și tot de-atâtea ori se-aprindea la loc. Dacă strângeai tot timpul ăsta mort și risipit, ieșea o altă viață, pe care-o purtai senin pe picioare și de care habar n-aveai că există. Parcă-ți punea și-ți scotea cineva o pereche de ochelari, fără oprire. Ceva nu se potrivea. Adunate, minutele inexistente dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi fost trădată în favoarea altor îndeletniciri scriitoricești. Nimic mai neadevărat, dar dacă un anume cititor nu se va putea desprinde de această părere, evocând argumentele obiectivării, îl voi ruga să ia seama la faptul că poezia se află peste tot, risipită, vorba lui Arghezi, ca o mireasmă-ntr-o pădure..."369. Din aceste precizări de finețe, înțelegem că C. D. Zeletin nu-și recuză nici o latură a personalității sale în favoarea exclusivă a uneia, el fiind, ca și Ion Barbu, deopotrivă om
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fi privit doar în chipul asta, mercantil și meschin? Hotărît că nu! Ce familie e bucuroasă să-și știe copiii risipiți prin lume? Nimeni nu poate calcula câtă dramă ascunde fiecare despărțire de felul ăsta, câtă disperare, câtă energie sufletească risipita... Și ar mai fi o problemă legată de exodul tinerilor, chiar dacă pare colaterala. Spre deosebire de Români, tinerii țigani (care pretind să li se spună rromi) nu pleacă, nu de tot... Ei doar circulă. În vreme ce tinerii români, care își iau lumea în
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
II.4.2. Morfostructura vetrelor Morfostructura vetrelor se încadrează, în cazul tuturor satelor menționate, la tipul răsfirat (disociat), caracteristic podișurilor și dealurilor înalte. Aceasta se concretizează întro distanță nu prea mare Între gospodării, cu o vatră bine conturată față de tipul risipit, și cu o parte mică a terenului de subzistență în vatră (grădini cu pomi și vii care inundă, În timpul verii, tot peisajul cu verdeață). II.4.3. Textura străzilor Pentru majoritatea satelor este parțial dezordonată, parțial geometrică liniară. În Țibănești
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mijlocii întrucât au populația în jurul cifrei de l800 loc. b) După morfostructură, satele se încadrează la tipul răsfirat, caracteristic zonei de podiș deluros. Acest tip se concretizează într-o distanță medie între gospodării, prezintă o vatră bine conturată în comparație cu satul risipit și are o parte mică a terenului agricol în intravilan (grădinile cu pomi, legume, vii etc). Indicele de dispersie al acestor așezări se calculează astfel: I= (N-N 1)*n/N = (7654 1954)*9/7654 = 6.7 N= numărul total
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica Dumnezeu) iar celălalt este fiul risipit pentru că, spre deosebire de fratele său care risipește o bogăție materială, el risipește una spirituală, respectarea poruncilor devenind pentru el singurul criteriu de selecție de care ar trebui să țină seama tatăl său. Această pildă a lui Iisus este o adevărată lecție
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adevărate, împiedicînd pînă în ultimul moment adevărata medicină. De fapt afacerea alopată este ca un balaur ce este mare consumator de resurse și care mai devreme sau mai tîrziu î-și cere tributul în vieți omenești, în resurse anapoda consumate, risipite. Fiind mare consumatare de resurse financiare lipsa acestor resurse va face să dispară risipa, treptat această latură umbrită a medicinei numită alopatia,(bastard) va dispărea. Un apect mai frumos demn de remarcat este simplificarea actului medical ne mai fiind necesată
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fiind agramat, calomniator, ignorant și autor al unui plagiat în cartea sa Elemente de Hydroterapie (Iași, 1895). Asistența de specialitate a bolnavilor mintal era dezastruoasă la acea vreme. Dezolarea și lipsa de speranță faceau din categoria acestor suferinzi o turmă risipită, fie prin bolnițele mânăstirilor, fie prin odăile cele mai dosnice ale familiilor rușinate, fie pe drumuri. Brăescu ataca frontal această situație insuportabilă, în filipice care pot fi luate drept model: trebuie oare să moară fără ajutor sau în inchisoare cel
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
că ai fost sărbătorit așa cum s-ar fi cuvenit acestei vârste și tocmai de aceea te întreb: există un climat scriitoricesc la Bacău? E dificil de răspuns la întrebarea asta. Oricum, climatul scriitoricesc la Bacău, atât cât există, este disipat, risipit, estompat. Nu există o forță de coeziune. Poate că pe viitor se va întâmpla acest lucru. Deocamdată toți oamenii sunt risipiți și fiecare își închide ușa și nu mai știe nimic. Doar Club 13 ce ne mai adună și, uneori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
că ai fost sărbătorit așa cum s-ar fi cuvenit acestei vârste și tocmai de aceea te întreb: există un climat scriitoricesc la Bacău? E dificil de răspuns la întrebarea asta. Oricum, climatul scriitoricesc la Bacău, atât cât există, este disipat, risipit, estompat. Nu există o forță de coeziune. Poate că pe viitor se va întâmpla acest lucru. Deocamdată toți oamenii sunt risipiți și fiecare își închide ușa și nu mai știe nimic. Doar Club 13 ce ne mai adună și, uneori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
breath away...// Înveșmântat în frigul tristeții/ privești cum te-nconjoară/ din toate colțurile odăii/ Nimicul...” - După-amiaza de duminică) sau, între ele, clișee metaforice („Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți” - Anestezic I), altele trăgându-se către zona milenarismului, de actualitate la data debutului. Având ambiții de „antropologie culturală”, eseistica din Modernități (2001), cu un sumar dat de inventarierea ofensivă a câtorva locuri comune ale postmodernității, aparține unui amator cultivat, care
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
Convorbiri literare”, unde va colabora între 1878 și 1885. În 1879 i se publică un articol (Banul) în ziarul târgoviștean „Dâmbovița”, iar în anul următor îi apar câteva poezii în „Lira română”. Publicistica lui, nu numai literară, e cu larghețe risipită prin revistele și ziarele timpului, chiar și în cele mai puțin notorii. A semnat, astfel, în „Convorbiri literare”, „România liberă” (1883-1885, 1889, unde face parte și din redacție), „Epoca”, „Lupta”, „Epoca ilustrată”, „Lupta literară”, „Familia”, „Revista nouă” (1887-1890, unde este
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
cuvinte puține cu un bătrân ce tăia lemne, singur, într-o pădure. Extenuat și flămând, la mila celor cu adevărat săraci, primește o bucată de pâine de la o fetiță. Armata de angajați, agenți, servitori și clovni, fluviile nesfârșite de bani risipiți, disponibilitatea permanentă a lucrurilor de a fi cumpărate și dependența narcotică de hybris, toate rămân suspendate în interogațiile finale ale romanului: "Aceasta să fie adevărata hrană a omului? aceasta adevărata viață?" Dens și hiperlucid, romanul lui Papini reinterpretează tensiunile lumii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Grajduri înțepenit în dreptul inscripției de pe fronton, perfecțiunea infinită a organismelor inanimate, situația se face albastră, uită că e vară și nu se cuvine încă o anomalie! viteza de accelerat a personalului de scurt parcurs, încetinește, oprire, ieșirea din improbabil, ceața risipită, Scînteia mai mult de zece călătorii incluse într-una singură, în variabile revine paloarea ceții, Rebricea disproporții însușite, întreaga lume cu literatura scoasă la lucru pe traseu iar nălucirea minții un singur product, nici o mirare dacă instanțele narative sînt confuze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-a destrămat în timp. Au rămas totuși cinci mii de pagode, împrăștiate pe o suprafață de patruzeci de kilometri pătrați. Civilizația Thai Stabiliți încă din secolul al V-lea în China centrală și în Tibet, thaii formau numeroase comunități risipite, însă foloseau un limbaj deosebit de omogen și o organizare socio-culturală specifică. De-a lungul veacurilor, triburile thai au migrat către teritorii tot mai îndepărtate, astfel că în secolul al XII-lea puteau fi întâlnite la frontierele Angkorului și Paganului. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă cele făcute de Cârste. Vodă Constantin (Mavrocordat) a hotărât ca egumenul mănăstirii Cetățuia să-i dea lui Cârste blănarul o sută de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lumea a treia, nu visează la icre negre și elicopter personal? Elicopter? Altă risipă, câtă vreme aveți două picioare. Dar asta n’are nimic comun, sau chiar are cu concluzia: O lume (animală) Întreagă respectă economia proprie acestei lumi. Voi risipiți. Altfel spus, Îi sunteți străini, deși aveți același cod genetic, esența vieții, cu tot ce viețuiește pe această planetă. Ce urmează? Doar evadarea, chiar de pe Terra, undeva În spațiu. Vă spun, cu gheruța pe suflet: nu veți reuși decât dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a lumii, Uniunea Statelor Europene, să organizeze Marea Gală a întâlnirii Generațiilor, de decenii multe izolate și despărțite de rațiuni care în general nu au putut fi înțeles de oameni, la nivelul modestei noastre așezări. Este momentul ca toții fiii risipiți, dar nu și risipitori, să mai vină odată în sat, să se revadă, să se recunoască, să depene amintiri și mai ales să se reculeagă la mormintele înaintașilor lor, întru benefică înălțare sufletească. Este momentul ca soborul de preoți să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]