2,886 matches
-
Moartea este accidentală și nu provocată din considerente rituale, sau este provocată, dar din altă cauză decât cea rituală, sau este ritual provocată de meșter, dar acesta este pedepsit tocmai pentru fapta sa, percepută ca „nelegiuită”. Câteodată, cele două moduri rituale de stabilire a locului propice întemeierii unei biserici (pe locul unde a fost omorât un om și, respectiv, pe locul unui arbore consacrat) s-au suprapus în economia aceleiași legende. Un astfel de fenomen pare să se fi păstrat în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că nu ești bun la Dumnezeu ? Ia și fă altă mănăstire !» Ștefan a stricat-o pe aceea ș-a făcut (alta) unde era paltinul” (23, pp. 710-711). Apare aici o simplificare a motivului epic lesne de sesizat. Nefiind îndeplinit canonul ritual, mănăstirea nu se dărâmă totuși de la sine (ca în legenda tip Meșterul Manole), ci o dărâmă chiar constructorul, la îndemnul magicianului. Efectul este evident același : edificiul nu poate dura câtă vreme prescripțiile magice nu au fost riguros respectate. Așa cum s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este un simbol al arborelui cosmic care marchează Axa și Centrul Lumii. Săgeata sau toaca omului, pe de o parte, și fulgerul sau toaca zeului, pe de altă parte, converg și se întâlnesc în acest punct. Din perspectivă mitică și rituală, este singurul loc unde poate începe creația, dar și construcția mănăstirii (imago mundi). Orice alt loc, nestabilit și neconsacrat astfel, se dovedește a fi unul nefast, unde nici o creație (construcție) nu poate dăinui. 6. Rănirea Demiurgului Așa cum am văzut deja
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altă semnificație putea să aibă motivul epic al rănirii meșterului ? Să fie vorba de o reminiscență atrofiată a „jertfei de sânge” pe care o cere construcția ? Sau de o pedeapsă pe care o ispășește meșterul pentru că a încălcat unele canoane rituale de construcție ? Textul legendei românești este mult prea lapidar pentru a putea da un răspuns în acest sens. O privire comparativă asupra altor legende din spațiul european s-ar putea dovedi fructuoasă. Un basm german, Gâsca de aur (cules de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt de vreun folos. După multe peripeții, eroul ajunge la un mag bătrân care îi spune „povestea originii fierului” - singura care, rostită, este în măsură să-l vindece (Kalevala, VIII-IX ; cf. 61, pp. 99-128). Tot un tabu violat - o greșeală rituală de construcție - este cauza rănirii lui Ștefan cel Mare, în legendele moldovenești care-i atribuie acestuia rolul de ctitor. Sunt legende care, așa cum am văzut, au multe și esențiale puncte comune cu cele populare referitoare la potop. În timp ce lucra, domnitorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toate cazurile pe care le-am comentat, motivul se structurează după aceleași linii de forță. În timp ce lucrează la ridicarea unei construcții „speciale” (mănăstire, corabie „năzdrăvană”), eroul demiurg se rănește (la mână sau picior) ca urmare a comiterii unei (unor) greșeli rituale de construcție (82). În urma acestui excurs comparativ, motivul epic „rănirea lui Noe”, din legenda românească a potopului, capătă semnificații mito-simbolice inedite care, chiar dacă nu sunt explicite în textul propriu-zis, sunt totuși confirmate de acesta : Noe se rănește la mână înainte de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestui excurs comparativ, motivul epic „rănirea lui Noe”, din legenda românească a potopului, capătă semnificații mito-simbolice inedite care, chiar dacă nu sunt explicite în textul propriu-zis, sunt totuși confirmate de acesta : Noe se rănește la mână înainte de a fi îndeplinit canoanele rituale (alegerea copacului, baterea în toacă etc.). De altfel, concluziile la care am ajuns par să fie adeverite de unele datini și credințe care au supraviețuit până în zilele noastre în practica și mentalitatea constructorilor rurali din unele zone ale Transilvaniei. Astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
intrau în atribuțiile unor preoți- magi. Este de presupus că aceștia formau un corp de preoți specializați - inițiați care cunoșteau și puneau în practică prescripții magico- -rituale tainice, știute numai de ei. Odată cu dispariția acestora, nu au dispărut și practicile rituale în discuție, ci au fost preluate fie (în mod diluat) de preoții creștini, fie (mai ales) de chiar meșterii constructori. Este greu de demonstrat existența în vechime, în spațiul carpato-dunărean, a unor astfel de sacerdoți specializați. Este totuși interesant de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în acest capitol : cea a „românului Noe” edifi- când arca, legenda lui Ulise întemeind iatacul nupțial etc. În folclorul european sunt cunoscute multe legende în care cel care cunoaște cauza surpării construcției și le dezvăluie meșterilor necesitatea efectuării unui act ritual este un preot sau un călugăr, un mag sau un vrăjitor (vezi bibliografia la 36, p. 271). Mai mult decât atât, în unele variante românești ale baladei Meșterul Manole, constructorii sunt însoțiți sau chiar ajutați de preoți și călugări. Dacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înfipt săgeata, lancea, buzduganul, toiagul (mai târziu, crucea) sunt solidare cu străvechea mentalitate a creației în centrul lumii. Astfel de credințe au supraviețuit în cultura populară română, în cutumele juridice (72) și în legendele eponimice. Cunoscuta temă mitică a vânătorii rituale în vederea unei întemeieri pare a fi înrudită cu tema în discuție. În unele zone (județul Bihor, de exemplu) se practica „vânătoarea simulată prin tragerea cu arcul sau aruncarea ciomagului sau bâtei. Locul unde cădea ciomagul, bățul, săgeata semnifica atingerea țintei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care îl considera ca fundament sau temelie. În jurul parului se construiau casele și gospodăriile, și așa lua ființă un nou sat” (vezi alte practici și credințe similare la 73, pp. 305-306 ; 114, pp. 199-200). Pentru mentalitatea populară, astfel de practici rituale privind întemeierea unui microcosmos nu sunt decât imitații ale gestului primordial prin care Demiurgul a întemeiat macrocosmosul : „Dumnezeu umblând pe ape a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (23, p. 15 ; pentru imagini analoage, vezi 100, pp. 65 și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iștar). De altfel, așa cum am văzut, Ulise îndeplinește și el tainice canoane pentru a întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra. Nu credem că, în acest ultim caz, actul ritual a fost patronat de Atena (zeița pururi castă), ci, mai degrabă, de Demetra - zeiță a fertilității (pământului, dar și a oamenilor), protectoare a locuinței (stabile) și a căsătoriei. Și în textele folclorice românești, Sf. Maria - care a preluat o parte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alungă demonii și întemeiază un templu „bun”. Eventuala cauză a modificării scenariului este lesne de bănuit. Autorul care a inserat acest episod sau autorii ulteriori care l-au recopiat nu și-au permis să pună pe seama lui Isus o „greșeală rituală”. În orice caz, faptul că este vorba de o inserție pare a fi evident ; nici una dintre celelalte versiuni ale acestei Evanghelii apocrife (greacă, latină, siriacă, arabă, armeană) nu conține acest episod (81, p. 57). 83. Max Kaltenmark, „La naissance du
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fie legată de un „loc” (deci de un genius loci care trebuie să fie îmbunat). Or, construcțiile (chiar cele imobile) fără temelie sau cu „temelie mică” (casele de lemn, de exemplu) se pare că nu beneficiau, de regulă, de sacrificii rituale. Într-o monografie inedită (și nefinalizată) despre satul românesc a lui Simeon Florea Marian, la capitolul „Casă nouă” sunt notate următoarele : „în vechime, după cum rezultă din (balada) Meșterul Manole, era datina de a zidi în temelia unei mănăstiri o persoană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magică (alungă duhurile rele) ; 3. funcție estetică (prilej de mani- festare artistică pentru tocaș) ; 4. funcție competițională (zonal - sat Șiria, județul Arad, și temporal - săptămâna dinaintea Paștelui). Dacă aș încerca să ierarhizez, ar trebui să spun că funcția „magică [și rituală]” era cea inițială și esențială și că, ulterior, a prevalat funcția „utilitară”. Celelalte două funcții („estetică” și „competițională”) sunt, după părerea mea, subsidiare. 108. Pentru valențele magico-simbolice atribuite tobei în cadrul șama- nismului siberian, vezi 55, pp. 518- 569, dar și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mi ospăta, De nimeni nu gândea. La paltin galben, Acolo-l belea [= jupuia] (34, pp. 426-427). Motivele scenariului epic sunt limpezi : la poalele unui arbore consacrat, în urma unor probe de vitejie, este ales și învestit noul „domn”, simultan cu uciderea rituală a celui precedent. Nu am găsit date istorice și paleoetnologice care să confirme dacă acest scenariu literar are la bază vreun scenariu arhaic de regicid și succesiune. Se pare că lipsesc astfel de informații la români, dar se știe că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1855), cele „trei zâne rele” sunt vrăjite de erou. Ele devin neputincioase la auzul fluierului făcut din „inima celui mai mare și mai gros jugastru” (38, pp. 36-39). În unele părți din Oltenia este atestată o credință și o practică rituală simetrică : „Miercuri seara și joi dimineața din săptămâna patimilor se fac focuri prin curți cu lemne de jugastru” ca să vină „cele trei fecioare sfinte” să se încălzească. Se crede că prezența lor este benefică (113, p. 80). Așadar lemnul de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
excepție de la această „noimă” a menta lității mitice ? Se pare că nu. Cu viguroase caractere cosmice, regăsim paltinul și în ipostaza de arbore funerar, bine reprezentat în folclorul mitic românesc. Cea mai spectaculoasă imagine a paltinului funerar o conțin cântecele rituale de „petrecere a mortului”, și anume acelea atestate mai ales în zona Banatului. Iată, redate în paralel, 159Dendromitologie românească. Paltinul episoadele finale din două astfel de cântece, culese la aproape un secol distanță din același loc, județul Caraș-Severin : Pas [Ioane
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de băut apă. Scara însem- nează ca să aibă sufletul pe ce se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume ce bea (39, pp. 168-169). Se regăsesc în acest din urmă asamblaj de obiecte rituale de simbolistică funerară aproape toate motivele epice conținute în cântecele funerare „de petrecere a mortului” : copacul cosmic din mijlocul apelor, scara, fântâna cu apă lină. Evident, substitutele dendromorfe funerare ale arborelui cosmic nu numai că nu sunt „cu vârful în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jalonează călătoria acestuia în „lumea de dincolo”. Având în vedere caracterul funerar atribuit paltinului (relevat mai sus), nu mai apare ca fiind întâmplătoare inserarea anume a acestui soi de copac în episodul din legenda hagiografică în discuție. în unele cântece rituale funerare, călăuzele care însoțesc sufletul în peregrinarea lui prin labirintul silvestru dintre cele două lumi sunt anumite animale sălbatice - lupul, vulpea, vidra, mai rar ursul - cu care „dalbul de pribeag” urmează să se înfrățească și să se lase călăuzit de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
morminte, seco- lele IV-III î.e.n. ; cf. 81). La populațiile „primitive”, motivele în discuție (drumul labi- rintic, copacul-călăuză, refuzul altor ființe de a călăuzi etc.) sunt foarte bine conservate. La populația Dayak din insula Borneo, de exemplu, bocitoarea recită un text ritual prin care caută un mesager care să meargă în „lumea de dincolo” pentru a anunța sosirea iminentă a sufletului defunctului. Animalele, păsările și peștii invocați refuză rând pe rând și doar Spiritul Vântului acceptă misiunea. Acesta din urmă traversează o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
complex al dendromitologiei populare româ- nești. În strădania mea am fost uneori descurajat (alteori mobilizat) de faptul că, până acum, nu au fost observate/analizate semnifi- cațiile în discuție. Am încercat să nu supraestimez, dar nici să subestimez caracterul mito- ritual al paltinului. în acest sens, trebuie să atrag atenția (mai ales cititorilor mai puțin avizați) că alte soiuri de copaci - bradul, mărul - beneficiază de reprezentări mai substanțiale și (probabil) mai arhaice în cadrul dendromitologiei românești. În unele dintre exemplele de texte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reușit să dau puțină culoare unei „pete albe” și cu convingerea că descifrarea valențelor speciale cu care a fost încărcat paltinul ar putea duce la aprofundarea înțelegerii și la îmbogățirea semnificațiilor unor texte folclorice, legende apocrife, credințe mitice și practici rituale. IV. Balaurul și solomonarul. Termenii unei ecuații mitice arhetipale 1. Șaman - solomonar în cadrul mitologiei române, originea solomonarului este o problemă controversată. Această situație nu este motivată, ca în cazul altor „pete albe” din mito-folclorul românesc, doar de sărăcia informa- țiilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
șaman, care ar fi atestate la táltos, dar nu și la solomonarul din tradiția românească (și nici la „vrăjitori” omologi din alte tradiții populare : planetnik la polonezi, garabancias la sârbocroați și unguri etc.). Principalele trăsături care definesc șamanul (somnul/ moartea rituală, „dezmembrarea” inițiatică, extazul șamanic etc.) nu se regăsesc la solomonar. Cu toate acestea, unele interferențe și influențe între șaman (táltos) și omologul maghiar al solomonarului (garabonciás diák) au fost semnalate de unii cercetători (17 ; 44 ; 54). Printre altele, Vilmos Diószegi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]