KorAP: Find »[drukola/base=riveran & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...120 >

2,983 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

de a face parte din comisia statelor riverane, pe care o propunea drept organ de control în locul unui delegat al CED, invocând interesele majore ale Austro-Ungariei în executarea lucrărilor de la Porțile de Fier15. Propunerea creării comisiei de control a statelor riverane a fost însă respinsă de Consiliul de Miniștri deoarece argumentarea nu avea un fundament juridic. Cu toate acestea, în timpul și după încheierea lucrărilor Congresului de la Berlin, diplomația vieneză va repune pe tapet această teză16. Ne-am oprit în mod special

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
lordul Beaconsfield, cât se poate de logică, și anume aceea de a lega, în mod firesc și legitim, chestiunea Dunării de aceea a retrocedării celor trei județe din sudul Basarabiei Rusiei țariste, act prin care această mare putere devenea stat riveran. Inițiativa a fost respinsă, lovindu-se de împotrivirea cancelarului Bismarck, care a făcut în felul acesta jocul Sankt Petersburg-ului, spre a ascuți și mai mult rivalitatea anglo-rusă19. Problema Dunării a fost luată în discuție de plenipotențiarii Marilor Puteri în ședința

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de navigație și poliție fluvială să fie conforme cu cele care au fost sau vor fi elaborate de Comisia Europeană pentru porțiunea fluviului din jos de Galați, executarea lucrărilor de la Porțile de Fier urmând a fi încredințată Austro-Ungariei, căreia statele riverane trebuiau să îi acorde toate facilitățile solicitate. Dispozițiile articolului 6 din Tratatul de la Londra din 1871, cu privire la dreptul de a percepe taxe destinate a acoperi cheltuielile lucrărilor, erau menținute în favoarea Austro-Ungariei23. Era cât se poate de clar că propunerile austro-ungare

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
cu privire la dreptul de a percepe taxe destinate a acoperi cheltuielile lucrărilor, erau menținute în favoarea Austro-Ungariei23. Era cât se poate de clar că propunerile austro-ungare, în fapt o dezvoltare a programului în patru puncte elaborat la 27 aprilie, încălcau suveranitatea statelor riverane, mai cu seamă a României. Astfel, neutralitatea Dunării era prevăzută în exclusivitate pe porțiunea cuprinsă între Turnu Severin și Galați, nu și în zona superioară a fluviului care străbătea teritoriul Austriei. De asemenea, României i se interzicea indirect să aibă

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a tuturor convențiilor internaționale care garantau drepturile și prerogativele comisiei; - actul public din 2 noiembrie 1856 referitor al organizarea ei urma a fi revăzut și modificat în raport cu noile schimbări. Sarcina acestei operații îi revenea unei comisii speciale, în care intrau riveranii Dunării și ale cărei propuneri de modificare trebuia să fie sancționate de către statele semnatare 30. Contrapropunerile rusești modificau substanțial propunerile austro-ungare. Cum a fost și firesc, discuțiile au fost aprinse. În final, s-a hotărât ca delegații Rusiei și Austro-Ungariei

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Europene, asupra prelungirii autorității acesteia pe o durată de timp hotărâtă ad hoc. Hotărârea cea mai importantă a congresului în problema danubiană figurează în articolul 55 al tratatului, în care se prevedea că membrii comisiei europene, asistați de reprezentanții statelor riverane, urmau să elaboreze un regulament de navigație și poliție fluvială, valabil însă numai pe porțiunea Porțile de Fier-Galați și similar celui existent pentru Dunărea maritimă. Era o victorie diplomatică a monarhiei bicefale, care reușea astfel să obțină aprobarea celorlalte puteri

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
fluviului în două tronsoane: unul superior, în care erau incluse și Porțile de Fier, aflat sub directa autoritate a Germaniei și Austro-Ungariei, și unul inferior, pus sub controlul Marilor Puteri reprezentate în Comisia Europeană. Era o lovitură directă dată statelor riverane - România, Serbia și Bulgaria -, cărora li se încălca în mod flagrant dreptul legitim de a stabili regimul juridic al Dunării în propriile lor teritorii. Statutul juridic internațional al Dunării stabilit de Congresul de la Berlin din 1878 era departe de a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
principiilor de egalitate și echitate între state, normelor dreptului internațional. Prevederile Congresului de la Viena din 1815, referitoare la libertatea navigației pe fluviile declarate internaționale, se dovedeau, în cazul Dunării, literă moartă. Tratatul de la Berlin nesocotea cu bună știință suveranitatea statelor riverane mici și întărea poziția puterilor europene, care își asiguraseră astfel o bază juridică solidă pentru o intervenție directă în viața internă a acestor popoare. Putem astfel concluziona că reuniunea internațională a Marilor Puteri din vara anului 1878 a lăsat deschisă

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
dovedindu-se susceptibilă, ca și problema Mării Negre și a strâmtorilor, unor ulterioare revizuiri și modificări. Congresul de la Berlin nu numai că nu a pus capăt rivalității ruso-austro-ungare în problema navigației danubiene, ci a ascuțit-o și mai tare. Dervenit stat riveran prin incorporarea celor trei județe din sudul Basarabiei, Rusia țaristă înțelegea să-și păstreze poziția dobândită, nicidecum s-o diminueze. Monarhia habsburgică, deși dobândise la Berlin o victorie diplomatică, o considera totuși incompletă spre a-și consolida și extinde poziția

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
chestiune nu ajunseseră să-și precizeze poziția până la deschiderea sesiunii de primăvară a comisiei 34. Necazurile pentru țara noastră aveau să înceapă însă la sfârșitul anului 1879. În conformitate cu stipulațiile articolului 56 din Tratatul de la Berlin, CED, asistată de delegații statelor riverane, trebuia să elaboreze un regulament de navigație și poliție fluvială pentru porțiunea de Dunăre cuprinsă între Turnu Severin și Galați. Cu ocazia sesiunii comisiei din noiembrie-decembrie 1879, problema navigației pe segmentul Porțile de Fier-Galați nu a făcut obiectul unei dezbateri

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
le-a revenit sarcina alcătuirii, până în primăvara anului următor, a unui anteproiect, în vederea creării unei noi baze de discuții pentru viitoarea sesiune a CED (ședința din 17 decembrie 1879)35. Faptul că în componența comitetului nu figurau cele trei state riverane - România, Serbia și Bulgaria - care erau cele mai îndreptățite a stabili jurisdicția în propriile lor teritorii demonstrează optica neschimbată a puterilor europene de a le nesocoti autoritatea legitimă. De altfel, înaintea acestei ședințe, la 27 octombrie, ministrul de externe al

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
austro-Ungariei. Monarhia bicefală mai beneficia, de asemenea, de sprijinul tacit, dar sigur al Germaniei. Principalul rival al Austro-Ungariei, care a încercat în toată această perioadă - 1879-1883 - să găsească o formulă de a domina și sectorul Dunării față de care nu era riverană, a fost nu atât România, care și-a apărat din răsputeri drepturile sale legitime, cât Rusia, care vedea în întărirea poziției danubiene a adversarei sale o slăbire a celei proprii (s.n.). S-a ajuns în cele din urmă la un

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
român la CED, colonelul Pencovici, și ministrul de externe Vasile Boerescu, de la finele anului 1879, scoate în evidență tocmai hotărârea fermă a autorităților de la București de a apăra dreptul de suveranitate al statului român asupra porțiunii Dunării pe care era riveran, opunându-se astfel oricărui proiect anexionist venit din partea unei Mari Puteri. La 1 decembrie 1879, colonelul Pencovici îi raporta șefului diplomației române faptul că CED "de curând întrunită, are la ordinea zilei un proiect pentru reglarea navigației între Galați și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
urmat a se realiza în urma unei înțelegeri prealabile între guvernele statelor interesate 39. Planurile Vienei de a obține controlul pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Galați amenințau nu numai suveranitatea statului român, împreună cu a celorlalte două state riverane, dar ar fi adus și serioase prejudicii economiei românești, cu atât mai mult cu cât deja comerțul exterior al României fusese lezat, iar "începuturile existente de industrie mare reduse aproape la imposibil 40" de convenția navală româno-austro-ungară din 1875. Pe

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a elaborat și discutat un proiect de 124 de articole în privința navigației, conform articolului 55 al Tratatului de la Berlin 41". Articolele 3 și 4 ale sus-numitului act atingeau grav suveranitatea statului român asupra porțiunii de fluviu pe care era el riveran. Deoarece prin aceste discuții - sublinia delegatul român - se dă Austro-Ungariei supremație peste o parte din Dunăre, care nici nu atinge măcar teritoriul său, România protestează imediat 42". Vrând oarecum să mai "îndulcească" reacția logică, justificată, firească, a autorităților de la București

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
contele Ladislau Hoyos, îl informa printr-o notă pe ministrul Afacerilor Străine, Vasile Boerescu, la 16/28 mai (1880) următoarele: Comitetul de studiu ales la 17 decembrie 1879, alcătuit din delegații Italiei, Germaniei și Austro-Ungariei, a hotărât să comunice statelor riverane Bulgaria și Serbia proiectul aflat în dezbaterea CED și că "România va putea să ridice obiecțiile sale asupra acestui proiect"43. Așadar, la 4 iunie 1880, anteproiectul întocmit de comitetul format din reprezentanții celor trei state sus-menționate - redactat în realitate

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
elaborarea regulamentului de navigație și de poliție fluvială pentru Dunărea de Jos era încredințată CED, în timp ce aplicarea și supravegherea acestuia cădeau în sarcina unui nou organism: Comisia Mixtă a Dunării de Jos, cu sediul la Rusciuk, alcătuită din reprezentanții statelor riverane sectorului Porțile de Fier-Galați - România, Serbia și Bulgaria -, cărora li se adăugase reprezentantul Austro-Ungariei, stat neriveran pe sus-numitul segment, care, în plus, mai deținea și președinția acestui organism. Deciziile acestui organism urmau a fi luate cu majoritate de voturi, cel

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
se poate de largi. Inspectorii-șefi, subinspectorii și căpitanii de porturi îi erau subordonați. Problemele în litigiu sau contestațiile urmau a fi judecate, în ultimă instanță, de această comisie 45. Proiectul, sub formula în care fusese redactat, atingea grav suveranitatea statelor riverane, reprezentând o încălcare clară și gravă a legislațiilor publice în materie de navigație fluvială statuate în cadrul Congreselor de la Viena (1815) și Paris (1856). Cum era și firesc, guvernul român s-a opus acestui proiect. În aceeași ședință a comisiei Europene

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Plenipotențiarul român a criticat cu vehemență în primul rând președinția și votul preponderent în cadrul comisiei ale unui stat neriveran, Austro-Ungaria46. Teza susținută de autoritățile române, justă, firească, legitimă și conformă normelor dreptului internațional, avea drept obiectiv constituirea unei comisii a riveranilor, alcătuită în exclusivitate din reprezentanții României, Serbiei și Bulgariei 47. Proiectul a fost în același timp respins și de delegații Marilor Puteri - Anglia, Rusia, Turcia și Franța - care au criticat lipsa unei stipulații referitoare la libertatea de navigație pentru toate

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
la 10 august 1880 un memoriu lui Vasile Boerescu, drept răspuns la circulara în care se pronunța cu fermitate împotriva Comisiei Mixte 54. Diplomatul român arăta că executarea regulamentelor alcătuite de CED trebuie să le fie încredințată în exclusivitate statelor riverane, acesta fiind, în concepția sa, "un drept inerent al suveranității statelor liberale și independente"55. Comandamentul suprem al guvernului român, care trebuia respectat neabătut, era sintetizat de Mihail Kogălniceanu în următoarele fraze: "Pe luciul Dunării, a cărei întindere este a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Pe luciul Dunării, a cărei întindere este a se reglementa, suntem cu țărmurile cele mai întinse. Avem așadar și dreptul de a vorbi și de a fi ascultați cu mai multă tărie și cu prioritate asupra tuturor celorlalte state, fie riverane, fie neriverane"56. "Sub pedeapsă de sinucidere, suntem datori de a apăra libertatea Dunării ca un interes european, numai așa ea va rămâne Dunăre românească"57. Nu mai puțin hotărâtă a fost acțiunea ministrului plenipotențiar al României la Londra, Nicolae

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
era mai mult decât clară. Nesocotind instrucțiunile primite, ministrul plenipotențiar al României a înaintat memoriul cerut lordului Granville, atacând în mod direct planurile expansioniste ale Austro-Ungariei și argumentând dezavantajele care ar rezulta pentru toate puterile europene, nu numai pentru statele riverane, din punctul de vedere al libertății navigației și comerțului, dacă monarhia bicefală și-ar instala pe segmentul danubian în cauză propriul monopol. Austro-Ungaria - argumenta autorul memoriului - "acaparând una dintre principalele căi ale Orientului, ar favoriza puternica sa companie de navigațiune

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
memoriului - "acaparând una dintre principalele căi ale Orientului, ar favoriza puternica sa companie de navigațiune în detrimentul celorlalte, ar ajunge apoi a împiedica importațiunea produselor Occidentului în marea albie a Dunării de Jos, pentru a așeza acolo monopolul industriei sale. Statele riverane nu pot privi cu indiferență o asemenea perspectivă. Interesul lor, precum și acela al întregii Europe, este ca Dunărea să rămână liberă, ca toate pavilioanele să aibă aceleași înlesniri, ca o mănosă concurență să activeze pe toate punturile, relațiunile de afaceri

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
cu afaceri al Austro-Ungariei la București, la 12/24 august 1880. Nota diplomatului austro-ungar relua vechile argumente pentru menținerea pretențiilor de hegemonie austro-ungară la Dunărea de Jos: poziția geografică, interesele comerciale și în special misiunea de conciliere a intereselor statelor riverane pe care urma să o îndeplinească Austro-Ungaria, datorită faptului că ea cunoștea cel mai bine "diversele chestiuni legate de navigația pe Dunăre"66. În problemele de bază, Comisia Mixtă, președinția delegatului austro-ungar și votul său preponderent Viena, nu cedase nici un

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
29 noiembrie, delegații pentru a participa la ședințele comisiei consacrate elaborării regulamentelor de navigație și poliție fluvială pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Galați 67. În ședința din 4 decembrie (1880) a început, în prezența delegaților statelor riverane, reprezentanții Serbiei și Bulgariei, având calitatea de invitați și un drept de vot consultativ, discutarea proiectului austro-ungar. Delegatul României, colonelul Pencovici, în conformitate cu instrucțiunile primite din partea guvernului său, a respins sus-numitul proiect, aducând drept principal argument faptul că prevederile lui contraveneau

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]