2,063 matches
-
mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care Firea-atâta o-ndrăgise./ Așa cum crinul alb de dânsa scris e/ și trandafirul roș, la fel muiat-a/ Penelul când să zugrăvească fata,/ Nainte de-a se naște drămuind/ Culorile pe cât mai bine-o prind;/ Iar soarele cu dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pildă, reprezintă novicele care se inițiază treptat. El nu are însușiri supranaturale, dar este ajutat de personaje fabuloase, specifice lumii basmice, precum calul năzdrăvan sau Sfânta Duminică. Originale sunt și alte personaje, precum cei cinci uriași fabuloși sau fata împăratului Roș, farmazoană cumplită la început, dar devenind personaj justițiar și mi reasă a eroului, în final. Specifică basmului popular este și tema unică a triumfului binelui asupra răului, dar în Povestea lui HarapAlb apare și tema inițierii și a maturizării treptate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această compoziție duală este anticipată prin sfatul craiului, care își avertizează fiul să se ferească de omul roș, iară mai ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre cei doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
le depășească doar cu ajutorul calului năzdravan și al Sfintei Duminici. În călătoria de verificare însă, eroul acționează dintrun imbold lăuntric, probând asumarea unor valori morale și a unui comportament respon sabil. HarapAlb înfruntă acum o altă forță malefică, pe omul roș, alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de întoarcere încheie procesul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
comportament respon sabil. HarapAlb înfruntă acum o altă forță malefică, pe omul roș, alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de întoarcere încheie procesul maturizării, prin experiența iubirii, prin moartea simbolică și învierea ritualică. Recuperarea statutului de prinț, prin uciderea Spânului de către calul năzdravan și învestitura ca împărat consfințesc statutul de erou
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
particularizează de asemenea întrun mod original. În primul rând, raportul dintre HarapAlb și vremelnicul său stăpân, Spânul, este conflictual, determinat de confruntarea dintre bine și rău, definitorie pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza, fapt ce conferă și o altă semnificație relației sale cu Spânul. În acest context, Spânul nu este numai antagonistul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a protagonistului care luptă pentru apărarea și impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul etc. Deși personajele basmului scris de Ion Creangă se încadrează în tipologia stabilită de V.I. Propp în Morfologia basmului - eroul (HarapAlb), răufăcătorul (Spânul, împăratul Roș), donatorul (Sf. Duminică), ajutorul (calul, furnicile, albinele, cei 5 tovarăși năzdrăvani) etc. -, ele nu mai reprezintă simple „funcții“, ci sunt individualizate, „se comportă țără nește și vorbesc moldovenește“ (G. Călinescu). Această particularitate de construcție este pregnantă în cazul protagonistului, HarapAlb
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este tipic protagonistului din basmul popular: este prințul, fiul cel mic al craiului, ilustrând motivul superiorității mezinului. Dar acest statut se schimbă radical când devine slujitor robit pe viață Spânului. Relația dintre protagonist și cei doi antagoniști - Spânul și împăratul Roș - evidențiază conflictul dintre forțele binelui și ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
forțele binelui și ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. Statutul psihologic al lui HarapAlb este la fel de dinamic, fiindcă eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza. Astfel, protagonistul basmului apare în trei ipostaze, fiecare având propriul profil psihologic: fiul cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru cei asupriți și necăjiți. În partea a doua a basmului, HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind „alcătuit din con topirea a două povești“ (Al. Piru). Confruntarea lui HarapAlb cu cei doi antagoniști - omul roș și cel spân - este semnalată prin motivul podului, marcând trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării un tărâm apropiat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Femeie cu trei sâni, Reparata, personaj liric focalizant (în Dulapul îndrăgostit), e obiect de "elogiu" dar și de "defăimare". În ipostază de "slugă blândă", contemplând-o, poetul (un senzual) roșeșete: Privește farfuriile cu borș, / Mi-e sufletul ca sfecla asta: roș". Defăimarea urmează simetric, sprijinită pe: "Dovezi pecetluite în saramure fine / Că mi-ai iubit motanul mai mult decât pe mine!" O curată apologie e de găsit într-un Cântec naiv: Când trecea fecioara lui Brumaru / Se topea de oftică mărarul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
De ce nu am aripi să zbor! M-ași face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil, Cu suflet voios de copil." (Frumoasă-i) La iazul Loieștilor, scriind la persoana a treia: "El vedea zîne albe cu părut de aur roș". Dar de ce Mihai întîrzia seara, în codru, ori rămînea în el, toată noaptea, în cea mai deplină singurătate? Pentru că, după mintea lui de copil, în timpul zilei codrul "doarme", vrăjit, iar noaptea o zînă a codrului iese dintr-un stejar mare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în crengi c-o varga lungă O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur roș și vînăt se nalță, ea-l alungă, De pasu-i crengi se-ndoaie și glasu-i răsuna... Apoi și-aduce aminte era o zi frumoasă El s-a trezit în luncă, sub ochii ei de foc Ea păru-și dă-ntr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcîmi cu mirosul dulce, Pe-acolo se plimbă o fată-n albastru îmbrăcată, Părul cel blond, împletit într-o coadă, îi cade pe spate..." (cu completări dintr-o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri Gura-i micuță, o vișină coaptă; ea rîde-așteaptă Pe amantul ei, scriitor la subprefectură, Tînăr plin de speranță, venind cu luleaua în gură."43 Aleile de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
obidă; obraji roșii, obrăjori; obrăznicie; obscen; ofensă; oribil; oroare; palpitații; panică; păcate; pămînt; părere; părere de rău; părinți; părinții; a păți; pedeapsă; penibil; pesimist; pierde; poate; pocăință; porcărie; povară; povață; profesor; profesori; prostii făcute; pudic; puțină; rece; reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut; sensibil; sentiment urît; senzație; sex; sfadă; sfidare; simțit; de sine; slavă; speranță; speriat; stare; stare proastă; statutul unui act; stînjeneală; stînjenit; stînjenitor; în suflet; supărat; supunere; surplus; șarpe; tabu; tăcere; temere; temperament
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gem; gest; ghimpe; ghimpos; gingaș; iertare; iubire adevărată; iubire, floare; iubire, frumusețe; iubitul meu; 2 iubiți; înțepător; japonez; lemn; liliac; liniște; mafia; măcieș; mănăstire; măreție; mirositori; mițos; Moldova; mort; natură; oiște; pătrunde; plantă; prospețime; rar; rău; regal; regina; a relaxa; roș; roșul; roze; simbol; simbolizate; spune; stil; tandrețe; treabă în grădină; țepe; țepos; urît; vin; virgin; viu; zamfir (1); 800/141/49/92/0 trăi: viață (207); supraviețui (45); bine (29); muri (29); viețui (22); fericire (15); respira (15); viu (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră. 90 Dacă femeia nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casa mamei lui care îi dă cămașă curată ș-apoi se duce de se scaldă în mare și toată noaptea se spală de tot răul și de toate relele câte le vede, până iese curat. Soarele de aceea dimineața e roș, că iese din "scăldătoare". Soarele dimineața când se scoală e copil de 7 ani, cât îmblă toată ziua și vede răutățile ce se fac pe lume, până sara capătă o barbă albă până la brâu. Mă-sa îl scaldă în lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ei, zâna dede fetei 13 chei și-i zise: Cu 12 chei vei deschide 12 chilii, unde vei găsi de toate, dar în casa 13-a către răsărit să nu intri, că nu va fi bune." ("Nu minți!"228); "Împăratul Roș, pornind la război, dede celor trei feciori ai săi cheile palatului, dându-le voie să intre în toate cămările, numai în chiliuța de către miazăză nu, că nu va fi de bine." ("Crăiasa zânelor"229). În continuare, ne propunem să ilustrăm
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]