1,284 matches
-
pereților vasculari și infiltrării sângelui în țesuturile limitrofe. La secționarea lor se exprimă din vase, mici coaguli, care pot fi observați și în lumenele vaselor, pe suprafața de secțiune. Petele echimotice sau echimozele postmortale se caracterizează printr-o zona centrală roșiatica înconjurată de o zonă albăstruie. Diferențierea lor de echimozele produse în timpul vieții se face prin trecerea peste suprafață de secțiune cu un burete ud. Echimozele TANATOLOGIA 37 postmortale cedează sângele sub forma unor mici coaguli, pe când cele din timpul vieții
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cardiace este urmată la scurt timp după moarte (30 minute până la o orăă de coagularea sângelui, printr-un mecanism asemănător celui care se produce în timpul vieții; oprirea curgerii sângelui făcând parte din triada coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la scurt timp după moarte (30 minute până la o orăă de coagularea sângelui, printr-un mecanism asemănător celui care se produce în timpul vieții; oprirea curgerii sângelui făcând parte din triada coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mai multă ușurință la animalele depigmentate, pe suprafața splinei și în masă acesteia, în ficat și în toate țesturile care vin în contact cu tubul gastrointestinal. Hemoragiile tisulare din timpul vieții, pe masura ce se instalează hemoliza, își modifică aspectele tinctoriale, din roșiatice devenind negricioase. Ele sunt bine vizibile la nivelul intestinelor unde se pot confundă cu petele melanice și sunt cunoscute sub denumirea de haemomelasma ilei pentru că sunt mai frecvente la nivelul ileonului la căi sau de pseudomelanoză periferica. Urmare a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Rivalta pentru determinarea concentrației proteice. Cu cat cantitatea de proteine va fi mai mare cu, atâta, în preparatele histologice, exsudatul se colorează mai oxifil, spre deosebire de trassudat care este bazofil. În general, exsudatul apare că un lichid clar citrin sau opalescent, roșiatic sau gălbui, cu vâscozitate variabilă în raport cu constituția morfochimică; exsudatul are densitatea peste 1,018 ajungând în general la 1,022 și chiar 1,040; albuminele depășesc 3 g%; reacția este acidă; conține rare elemente figurate și este adesea sediul unor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Tabel 2.4 Diferențierea transsudatului de exsudat Prelucrare după Runnels (1964Ă și Coles (1967Ă Caractere Transsudat Exsudat Consistentă subțire și apos; lipsit sau cuelemente celulare foarte puține gros, adesea cremos; conține diverse celule Culoarea galben-pal, în raport cu speciași rasă cenușiu- albicios, roșiatic sau gălbui Densitatea 1,006— 1,0l7 ; obișnuit 1,015 peste 1,018; obișnuit 1,022-1,040 Conținut proteic sub 3% peste 3% Reacția alcalina acidă Coagularea de obicei absența prezenta atât in vitro câtși în vivo Microbiologic steril obișnuit
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
infiltrării masive a exsudatului seros în țesutul conjunctiv, determinând transformarea acestuia într-o masă gelatinoasa de extensiune variabilă. Consistentă țesuturilor edemațiate poate fi „lemnoasa” în pasteureloza rumegătoarelor sau „păstoasa” în celulitele aviare. Și culoarea zonelor afectate diferă de la cenușie - roșiatica la gălbuie. Examenul histologic relevă distrugerea accentuată a teritoriilor afectate. Inflamațiile papulo-veziculoase sunt cantonate cu predominantă la nivelul pielii și a mucoaselor și se caracterizează prin acumularea exsudatului sub forma unor papule sau vezicule în grosimea epiteliilor afectate. În papule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sunt cantonate cu predominantă la nivelul pielii și a mucoaselor și se caracterizează prin acumularea exsudatului sub forma unor papule sau vezicule în grosimea epiteliilor afectate. În papule, exsudatul este localizat predominant interstițial și determina apariția unor proeminențe emisferice cenușii- roșiatice de IOAN PAUL122 dimensiuni relativ reduse (până la 1-2 cmă vizibile în urmă înțepăturilor de insecte. Vezicula se caracterizează prin formarea unei mici colecții intraepiteliale de exsudat, prin contopirea mai multor papule și liza celulelor locale alterate. Papulele și mai ales
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamația hemoragica difuza; inflamația hemoragica în focare și inflamația hemoragiconecrotică. Inflamația hemoragica difuza se manifestă prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din peretele gastric sau intestinal; țesutul conjunctiv este înfiltrat având un aspect gelatinos roșiatic; nodurile limfatice sunt transformate într-o masă roșiatica, umedă; conținutul gastric sau intestinul este roșiatic sau roșunegricios. Inflamația hemoragica în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în stomac
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamația hemoragiconecrotică. Inflamația hemoragica difuza se manifestă prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din peretele gastric sau intestinal; țesutul conjunctiv este înfiltrat având un aspect gelatinos roșiatic; nodurile limfatice sunt transformate într-o masă roșiatica, umedă; conținutul gastric sau intestinul este roșiatic sau roșunegricios. Inflamația hemoragica în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în stomac la porcii cu variolă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 125
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din peretele gastric sau intestinal; țesutul conjunctiv este înfiltrat având un aspect gelatinos roșiatic; nodurile limfatice sunt transformate într-o masă roșiatica, umedă; conținutul gastric sau intestinul este roșiatic sau roșunegricios. Inflamația hemoragica în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în stomac la porcii cu variolă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 125 complicată cu salmoneloza cât și în limfonodurile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se constată că țesuturile cu inflamație catarala au la suprafață un depozit care curge (gr. catharrein = a curgea. Caracterele morfologice ale produsului care curge sunt diferite. În cazurile incipiente se observă un lichid seros, transparent, incolor, situat pe mucoasa tumefiata, roșiatica, IOAN PAUL130 lucioasa. Este aspectul caracteristic al inflamației difuze a mucoaselor cunoscut sub denumirea de catar seros. În evoluția ulterioară, exsudației seroase i se adaugă hipersecreția glandelor și a celulelor mucoase, care imprimă exsudatului un caracter mucos sau mucinos. Atât
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pereții perforați, care în interior prezintă urme de ardere, vasul având înălțimea de 4,5 -6 cm, diametrul gurii - 7,6 cm; au fost găsite obiecte de ofrandă: un bol modelat la roată, realizat din pastă fină de culoare gălbui roșiatică, păstrează pe alocuri urmele firnisului de culoare roșie, având diametrul gurii - 22,5 cm, diametrul fundului - 9 cm, înălțimea - 9 cm, fiind descoperit în colțul sud-estic al gropii funerare, lângă castronul din bronz și având pereții drepți, marginea rotunjită cu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
diametrul de 4,2 cm; trei plăcuțe circulare din bronz de diferite dimensiuni; doi saltaleoni din foiță de bronz; un obiect de ofrandă reprezentând o cupă modelată la roată, de formă tronconică și fiind realizată din pastă fină de culoare roșiatică și prezentând suprafața acoperită cu firnis roșu, buza trasă spre interior, fundul plat, înălțimea de 6,1 cm, diametrul gurii - 12,4 cm și diametrul fundului - 4,8 cm. OLĂNEȘTI (centrul raional Hîncești, R.Moldova) În tumulul nr. 13 aparținând
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
5,5 cm - diametrul corpului și 4 cm - diametrul fundului; un vas de ofrandă (descoperit în sectorul sud-vestic al movilei, la distanța de 3-5 m de peretele sud-vestic) reprezentând o cupă modelată la roată realizată din pastă fină de culoare roșiatică, având dimensiunile de 5 cm - înălțimea, 5 cm - diametrul fundului și 11cm -diametrul gurii și suprafața minuțios netezită, partea superioară fiind acoperită de firnis roșu, care prezintă o serie de defecte în ceea ce privește modalitatea de realizare în zona buzei și a
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Strix aluco), buha (Bubo bubo), ciușul (Otus scops), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus). Dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), capîntortura (Jynx torquilla). Mai ales la marginea pădurii sunt prezente: sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Oriolus oriolus), mierla (Turdus merula), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica), brumărița de pădure (Prunella modularis), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), silvii, muscari, sturzi, presuri, pițigoi. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), barza neagră (Ciconia nigra), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), presura sură (Miliaria calandra), presura galbenă (Emberiza citrinella), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), gaița (Garrulus glandaris), capîntortură (Jynx torquilla), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), privighetoarea de zăvoi (Luscinia luscinia), prigoria (Merops apiaster), grangurul (Oriolus oriolus), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de câmp (Passer montanus), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
format și În care trăiește fiecare. Ceea ce izbește Însă la lup este blana și culoarea care, de asemenea, poate fi diferită, În funcție de rasa, subspecia și regiunea geografică În care trăiește, putând merge de la culoarea cenușie În nuanțe diferite până la culoarea roșiatică. Oricum, culoarea standard recunoscută este cea lupie - cenușiu cu galben roșcat. Blana lupului este alcătuită din două straturi care Îl protejează de acțiunea negativă a intemperiilor, de exemplu primul strat exterior - perii asprii, Îndepărtează praful și noroiul, iar cel de-
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
evidenția nuanțe foarte diferite de verde (verde foarte deschis, verde deschis, verde închis și verde foarte închis). Un aspect important îl reprezintă colorarea nervurilor principale cu antociani, caracter specific de soi (exemplu, soiul Galbenă de Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele fețe. Se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Cotnari) etc. 2. Lăstarii tineri și cei adulți reprezintă organe vegetative importante în descrierea soiurilor de viță de vie. Observațiile ce se fac asupra lor privesc următoarele elemente: culoarea lăstarilor este verde, pe partea expusă direct la soare ea devine roșiatică sau cafenie. aspectul exterior al lăstarilor poate fi: regulat (aproape rotund, ca la majoritatea soiurilor); cu muchii evidente, datorită dezvoltării puternice a calotelor periciclice. aspectul scoarței poate fi neted sau cu striuri longitudinale, de culoare maronie; vârful lăstarului tânăr , care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2 - soi de referință Aramon), gălbuie (nota 3 - soi de referință Furmint), galbenă cu pete ruginii (nota 4 - soi de referință Muscat Ottonel), galben arămie (nota 5, soi de referință 101-14 MG), arămie (nota 6 - soi de referință 3309) și roșiatică (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc). 3.2. Intensitatea pigmentației antocianice la frunzele tinere (cod OIV 052; UPOV 25; IBPRG 6.1.14.) se apreciază vizual, stabilind următoarele clase de variație: absentă sau foarte redusă (nota 1), redusă (nota
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
întuneric, liniștea mării în jur și doar luna stătea suspendată pe cer sau poate că era căzută în mare. Că nu mai știu. Ne auzeam gândurile unii altora, așteptând cu toții salutul vulcanului care, într-un târziu, a slobozit câteva scântei roșiatice de bun venit, și cam atât, semn că în seara aceea avea altceva mai interesant de făcut. Câteva ore mai târziu, cam toată lumea era adormită, pe drumul de întoarcere de la Messina în Taormina, doar el vorbea și povestea neobosit, de parcă
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
1 g iod, 2 g iodură de potasiu dizolvate în 300 ml apă distilată). In reziduul, spălat bine cu apă, trebuie să se găsească numai coji, fără amidon aderent și în prezența iodului să dea o colorație gălbuie sau slab roșiatică. Filtratul în prezența soluției indicatoare nu trebuie să-și schimbe culoarea. Apariția culorii violet sau roșu indică faptul că zaharificarea nu este completă. In acest caz procesul de zaharificare va continua pe parcursul fermentației, dar este necesară adăugarea unei anumite cantități
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]