1,258 matches
-
evoluția lui, ca și fructuoasa activitate de înregistrare modernă a creațiilor populare (B. este unul dintre cei mai avizați cercetători contemporani ai „terenului”), dublate de numeroase și atente lecturi din bibliografia folcloristicii universale și îndeosebi din bibliografia germană, toate au rodit în studiul Metoda de cercetare a folclorului (1969), singura lucrare temeinică de acest fel din bibliografia românească de specialitate. Aici sunt expuse critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile specifice de interpretare a lui. Preluând o idee a lui
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
eterogenă a plajelor hispanice și a unui univers romantic francez mult prelungit în actualitate dau impresia unei anume artificialități. Darul de a nara și știința de a conferi un mesaj sugestiv povestirii, extrăgând-o din simpla și nesemnificativa relatare, vor rodi cu adevărat într-un interesant volum de memorii, Amintiri fără memorie (1995), unde tocmai ambiguitatea titlului lasă să transpară un anume înțeles al sensului istoric al devenirii. Trecutul se proiectează ca o poveste în care fundamentală rămâne motivația a ceea ce
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
în contra bulgaro-romînilor, dîndu-le acestora liniștea desigur dorită pentru a se odihni și întări. Titlul bizantin de onoare Sebastocrator s-ar traduce poate prin înălțime imperială. {EminescuOpXIV 83} Campanie romeică fără În anul următor (1187) sămânța cea rea a neprecauțiunii împărătești rodi pe deplin, succes în a[nul] 1187. căci el lăsase teatrul războiului din Moesia fără nici o garnizoană și nu îndatorise populația de-a-i da ostatici cu de prisos. Frații Asan și Petru, întăriți prin cumani din partea de loc în care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aștept pe Dumnezeu Ca să-mi cine el cu mine, El cu mine, eu cu el, Cum e legea lui Crăciun Lui Crăciun celui bătrân, C-așa mult nu va ședea, Mâine-n prânz s-o ridica, Pleacă-n codru să rodească ș.a.m.d. (9, p. 24). Arhaice și profunde semnificații par a ieși la lumină. În mod ritual, de Crăciun era restabilită starea întreruptă in illo tempore din cauza păcatelor omenești. O stare paradiziacă în care „cerul era aproape de tot de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drac”. Pe drum, întâlnește pe rând trei copaci (salcia, rugul și măslinul), pe care îi întreabă în ce loc s-a ascuns diavolul. Primii doi copaci îl mint, și Sf. Sisinie îi blestemă : salcia să înflorească, dar poame să nu rodească, iar rugul să aibă vârfurile unde-și are rădăcinile. Măslinul, care creștea lângă mare (loc consacrat), îi spune adevărul („vădzuiu-l în Mare afunădându-se”) și sfântul îl blagoslovește : „Să fii la toate beséricile de lumină și oamenilor de spasenie”. Sisinie îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ucisese pe Maria din Satul de Clone și își introdusese în loc cealaltă fiică, împărtășindu-i toate secretele Abației. Virtuțile celei de-a doua Marii nu au întîrziat să-și facă efectul și, în numai opt luni, Alambicul de Dumnezei a rodit din plin. Frații-savanți au descoperit curând ce armă redutabilă creaseră și au început să o perfecționeze. De atunci se specializaseră și aveau la dispoziție în permanență cel puțin un cuplu de Marii. Una era o târfa perfectă, iar cealaltă întruchiparea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Vremurile se schimbă. Scripturile nu vorbesc de vreo clonă care să se fi maturat atât de repede. Iar noi suntem parte a acestei transformări. Dacă lucrurile se vor desfășura conform planurilor, în cel mult șase luni, Alambicul de Dumnezei va rodi și misiunea ei se va fi terminat. Și știa că partea cea mai grea trecuse. Întotdeauna găsise de-a dreptul injurios la adresa Dumnezeului ei faptul că etapele practice ale manipulării politice erau cu mult mai ușor de înfăptuit decât cele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
novicii îl așteptau, pregătindu-se pentru ceea ce ei credeau a fi o culme a activității lor, pentru care trebuia să mobilizeze și ultimul strop de concentrare de care erau în stare. Privi spre copacul firav, care înflorise mereu, dar nu rodise niciodată. Îl plantase în prima săptămână a pontificatului său. Din sâmburele pus atunci în pământ se ridicase un vlăstar timid, care necesitase îngrijiri încă din primele luni. Clima din Câmpia Pannoniei nu-i pria. Din superstiție, Abatele refuzase ajutorul fraților-savanți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ultimă sforțare, Abatele strânse mâna femeii, apoi căzu într-un somn liniștit. Chiar și în starea de semiconștiență dinaintea somnului profund, mintea sa nu putu stăvili speranța. Sonda pe care o aruncase neștiut de nimeni înspre Kyrall se părea că rodise. Sticluța de la piept îl ardea ca un bulgăre de Soare. *** Dincolo de un perete subțire dar impenetrabil, în camera unui quint, Kasser lovea repetat cu degetele tăblia unei mese. - E foarte important să aflați ce anume a văzut femeia asta în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Taină, începe cu această metaforă: egÀ eimi hQ ámpelos hQ alQthine. Metaforă viei/vitei are o istorie îndelungată în Vechiul Testament: ea simbolizează poporul israelit; este cultivata de Dumnezeu însuși, care o iubește și face totul pentru ea, dar aceasta îi rodește agurida (Is 5,1-4) sau își dăruiește roadele altora decât lui (Os 10,1). Ieremia o descrie sădita că vită de soi, care însă s-a sălbăticit (Ier 2,21), iar Ezechiel, ca roditoare la început, apoi uscată (Ez 19
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
15/4; 108/107,20; Înț 18,14-15). Este celebră descrierea acțiunii lui din Is 55,10-11: „După cum coboară ploaia și zăpada din ceruri și înapoi nu se întorc până ce nu udă pământul și-l fac să odrăslească și să rodească pentru a da sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, așa e și cuvântul ce iese din gură mea: nu se întoarce la mine fără rod, ci face voia mea și izbândește în cele pentru care l-am trimis.” Creștinii au
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al individului.” (Mihai Eminescu) Ca și F.M. Dostoievski, Eminescu leagă Întreaga dezvoltare sufletească a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te Înșeli singur; căci fiecare crede ceea ce dorește.” (Demonstene) Însă mai există o cale de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
doilea articol elogiator, preferă să renunțe, fiind pe moment incapabil să scrie două vorbe de laudă. Intervențiile prietenilor săi Îl vor pune totuși pe roate și Îi vor readuce aminte prima impresie: „A doua zi de dimineață ideile din ajun rodiseră În mintea lui, așa cum se Întâmplă cu toate spiritele pline de sevă ale căror facultăți n-au fost Încă prea mult puse la contribuție. Lucien simți o plăcere să cugete la noul articol și se apucă de el cu tot
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
interiorizat cu propriul Eu, stimulează reflecția asupra Sinelui, asupra propriei existențe - condiție indispensabilă pentru organizarea vieții noastre din perspectiva unor exigențe și valori morale superioare: „Altoiul face pomul pom, și școala, omul om”; „Mai toți copacii Înfloresc, dar nu toți rodesc” etc.) „Natura și educația sunt asemănătoare, căci educația transformă pe om și, prin această transformare, creează natura.” (Democrit) Cu o floare nu se face primăvară. (O bună intenție, pentru a dobândi valoare de faptă, trebuie să se transforme Într-un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din aceea pieri. (Excesul de Încredere, de exemplu, În propria inteligență poate duce, În timp, la dezvoltarea tendinței de a impune celor din jur propriul mod de a gândi. De aceea, În popor, se mai spune: „Înfumurarea Înflorește, dar nu rodește”; „Lauda de sine nu miroase a bine”.) „Nici o plăcere nu este prin natura sa un rău; dar mijloacele prin care se obțin anumite plăceri aduc cu ele mai multe nemulțumiri decât plăceri.” (Epicur) Iubirea de sine este un sufleur foarte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că om ești. (Adică adu-ți aminte că „omenia este inima omului”. În acest sens, judecata morală a omului din popor a impus constatarea: „Nu tot omul e om”. Într-adevăr, unii oameni seamănă unor terenuri părăginite și aride: nu rodesc, pentru că invidiile și răul din ei nu-i lasă să se Împlinească și ca oameni de onoare, de cuvânt, de omenie.) Mereu trebuie să facem efortul de a ne menține În exigențele morale ale condiției umane: „Când nu știm care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
suprimăm (prin omor sau suicid). Așa cum de un izvor nou-apărut avem grijă ca să ne dea apă tot mai multă și mai curată, la fel și cu o viață nou-apărută: o vom Îmbrăca În tot mai multă iubire, pentru ca ea să rodească... poate o nouă „pasăre măiastră”. Μ Un intelect neobișnuit să facă concesii nu poate fi un partener de discuții În contradictoriu. Μ La omul cu bun-simț, chiar și tăcerea este dătătoare de Învățătură. Μ Unii insistă asupra faptului că trebuie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cea de-a treisprezecea Convorbire (7, 3), el susține că „Dumnezeu, o dată ce zărește în noi izvorul, oricare ar fi acesta, al voinței de bine, coboară lumina Sa asupra acestei voințe de bine, o îmbărbătează, o incită la mântuire, făcând să rodească ceea ce El însuși a sădit și a văzut răsărind grație eforturilor noastre”, și face și alte afirmații similare care, fără îndoială, nu se împacă deloc cu doctrina augustiniană. Aceasta și pentru că, hrănit cu teoriile lui Origen, Cassian concepe contemplarea lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
occidental european, ca și ale celui american sunt cercetate din unghiul raportării lor filosofice față de problemele existențiale. În compartimentul prozei, se disting studiile despre Dickens, Twain și Dreiser, elaborate istorist tradițional, comparatist și, într-o măsură, eseistic. Vocația întregului a rodit și în două monografii. În Walt Whitman (1955), treptele biografiei intelectuale a poetului conduc de la sine spre Fire de iarbă, marele poem al erei americane moderne, construit arborescent, sub semnul identificării cu cei din jur la scara democrației cosmice. Edificatoare
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
arată a fi simple și clare. Ele vin dinspre Jean-Pierre Richard, Jean Starobinski, Benedetto Croce, Georges Poulet sau Gaëtan Picon și se pot rezuma în câteva enunțuri sumare. Critica este parte constitutivă a literaturii și „devine mai opulentă și ramificată rodind din sevele extrase din literatură.” Oficiul critic este deschis „impregnării poetice”, căci „expansiunea duhului intelectual este echilibrată de infuzia lirică”. G. pledează, pe urmele lui E. Lovinescu, pentru critica „spontană”, întemeiată pe intuiție și spirit simpatetic. Fără a le respinge
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
în cea de-a treisprezecea Convorbire (7, 3), el susține că „Dumnezeu, o dată ce zărește în noi izvorul voinței de bine, oricare ar fi acesta, coboară lumina Sa asupra acestei voințe de bine, o îmbărbătează, o îndeamnă la mîntuire, făcînd să rodească ceea ce El însuși a sădit și a văzut răsărind mulțumită eforturilor noastre”, și face și alte afirmații similare care, fără îndoială, nu se împacă deloc cu doctrina augustiniană. Aceasta și pentru că, hrănit cu teoriile lui Origen, Cassian concepe contemplarea lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și de la intrarea în Împărăția cerurilor atunci când el însuși va veni pe pământ, iar oamenii îl vor vedea așa cum este? După toate acestea, cerul va înceta să mai ude pământul; norii nu vor mai scutura ploaie; pământul nu va mai rodi, iar marea va răspândi un miros de stricăciune; râurile vor seca, peștii mării vor pieri, iar oamenii vor muri de foame și de sete. Tatăl și fiul vor muri unul în brațele celuilalt, tot așa, mama și fiica. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aceluiași eveniment, ca într-o mișcare centripetă, prin receptările diferite ale personajelor naratoare. Alexandru și G. își adună prietenii pentru a resuscita memoria lui Z., mare lider al generației sale, fascinant ca un zeu sacrificat de istorie tocmai pentru a rodi în amintirea celorlalți, rămași în viață și, mai ales, în mașinăria istoriei. Întorcându-se într-o zonă nebuloasă a trecutului lor, ei caută să înțeleagă prezentul, subiectivitatea împiedicându-i însă în găsirea imaginii precise. Romanul de dragoste dintre Alexandru și
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
lumânările/ se așază cuminți/ în duminica trupului”. Se caută o paradoxală primăvară în pragul morții („Inima înverzește pe un taler cu ghimpi”), un echilibru în dezechilibru, un „pact” între păianjeni și fructe, între moartea care se țese și viața care rodește continuu. În Exerciții de balistică (2003), carte postumă, au fost adunate articolele de critică din intervalul 1979-1989, apărute în „Tribuna” și „Astra”. Se oferă astfel imaginea unui critic sever, care scrie concis, convingător, cu nerv, îmbinând expresivitatea stilistică și demonstrația
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
aceste trei virtuți. Ele nu sunt dobândite prin lucrarea noastră, ci sunt daruri ale Sfântului Duh, pe care le primesc toți creștinii botezați. Păcatul le slăbește și poate să facă să dispară dar prin străduință și lucrarea cea bună, ele rodesc și își fac simțită prezența. E nevoie, așadar, nu doar de darul primit, ci și de străduința noastră continuă. Pe Dumnezeu îl cunoaștem prin credință; ne îndreptăm spre El prin nădejde; ne unim cu El în modul cel mai deplin
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]