65,705 matches
-
pe Internet la adresa www.rodenver.com Acest lucru ne ajută pe noi ca biserică, în sensul că trebuie să desfășurăm toate serviciile divine la un nivel cât mai înalt, ceea ce presupune că putem avea un impact mai mare în rândul românilor din zonă. De asemenea, am deschis o bibliotecă în limba română. Punem mare preț și pe lucrarea cu copiii. În comunitate se află în jur de treizeci de copii pentru care se sacrifică mai mulți adulți, în sensul că în loc să
LOCUL PREFERAT DE PASTORUL DORU ILIOI PENTRU A ÎMBINA UTILUL CU PLĂCUTUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fascinantul_denver_colorado_locul_preferat_de_pastorul_doru_ilioi_pentru_a_imbina_utilul_cu_placutul_.html [Corola-blog/BlogPost/359600_a_360929]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ESEU - CUM ȘI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE Autor: Delia Stăniloiu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Este deja cunoscut că sintagma “românul s-a năsut poet” este verificabilă. Este suficient să cutreieri site-urile literare ca să-ți dai seama de asta, ca să nu mai punem la socoteală puzderia de cărți de poezie ce abundă și umplu rafturile librăriilor și bibliotecilor și pe
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cum_si_pentru_cine_scriem_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
librăriilor și bibliotecilor și pe care, din nefericire prea puțini le mai și citesc. Se scrie mult, uneori se mai și plagiază și poate, nu din imposibilitatea plagiatorului de a scrie ceea ce gândește ci, uite așa de-al naibii fiindcă românul în genere simte nevoia de a fi șmecher, de a se da mare. Fiind o împătimită a genului literar despre care facem vorbire, în ultima vreme am citit multă poezie prin site-urile litarare pe unde mă preumblu. Se scrie
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cum_si_pentru_cine_scriem_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
a se da mare. Fiind o împătimită a genului literar despre care facem vorbire, în ultima vreme am citit multă poezie prin site-urile litarare pe unde mă preumblu. Se scrie mult, se scrie în genere prost, fiindcă așa cum spuneam, românul fiind poet în ființa lui simte nevoia să se producă. Nevoia aceasta de a ieși cu un talent oarecare în față a luat o amploare socială și dacă orice fetiță frumoasă poate cânta fără voce (doar cu anatomia) și să
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cum_si_pentru_cine_scriem_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
copiii și cu vecinu! Mai mare blestem nu se putea! Pentru ei suferise în lagăr...pentru ei avea două servicii permanente și unul ocazional... Și acum, când le făcuse acte, la toți, „vecinul, tiristul” îi fura familia! El era un român care i-a adus pe nemți în Germania lor...ca să fie singur? Asta l-a dărâmat. S-a apucat de băut...și-a pierdut pe rând job-urile...Copiii nu mai voiau să-l întâlnescă...ea, nici atât. În ziua când
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_o_cafea_nemteasca_corina_lucia_costea_1327247375.html [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
născut acolo. OK și atunci...de ce ai venit? Întrebarea veșnic pusă tuturor imigranților din epoca de piatră încoace. Întrebarea e uneori încărcată cu amuzament, uneori cu ură, cu mirare sau cu un aer defensiv. Cred că cele 4 milioane de români stabiliți în străinătate cunosc întrebarea foarte bine. Iar răspunsul e la fel ca pentru toți imigranții. Am venit să caut ceva ce nu aveam acasă. Am găsit în București o societate în mișcare puternică, cu probleme care cer soluții. Am
Deși nu mă simt român, mă simt ca acasă aici by https://republica.ro/desi-nu-ma-simt-roman-ma-simt-ca-acasa-aici [Corola-blog/BlogPost/338067_a_339396]
-
venit în România fără să-mi găsesc un job înainte. Și am ținut legăturile cu Olanda pentru a facilita o eventuală întoarcere. La un moment dat, la o vârstă mai înaintată, probabil că ne vom întoarce. Am încredere multă în românul individual, care chiar se descurcă. Dar modul în care se dezvoltă sistemul de sănătate și cel de pensii nu îmi d[ mari speranțe pentru bătrânețe. Până atunci, aș vrea să încerc să observ, să scriu și să fac o mică
Deși nu mă simt român, mă simt ca acasă aici by https://republica.ro/desi-nu-ma-simt-roman-ma-simt-ca-acasa-aici [Corola-blog/BlogPost/338067_a_339396]
-
omeniei din care s-au ridicat spre lume generozitatea, empatia, implicarea, grija. Cutia încărcată cu un bagaj atât de valoros nu este cine știe ce, în dimensiunile ei fizice. Este doar o cutie de pantofi. A shoebox. ShoeBox este proiectul prin care românii pot trimite, de Crăciun, un cadou copiilor defavorizați din toată țara. În prima jumătate a lunii decembrie, donatorii au pus în cutii alimente neperisabile, haine, jucării, rechizite sau decorațiuni, toate noi. Au scris o felicitare, au cumpărat hârtie frumoasă de
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
Martie - luna mărțișorului (2011), Crăciunul, mare sărbătoare creștină (2012), Banat, cuvânt și pământ românesc, (2012), «Valachii sunt pelasgi, ei au un titlu mai real și mai glorios pentru a se numi români» (2013), Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor (2013). În colaborare a editat volumele: O istorie a românilor din nord-estul Serbiei (cu Radu Păiușan, 1998), Asociația Istoricilor bănățeni. Un deceniu de existență (cu Radu Păiușan, 2001), Insula Șerpilor, pământ românesc (cu Radu Păiușan, 2002), O istorie a românilor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
cuvânt și pământ românesc, (2012), «Valachii sunt pelasgi, ei au un titlu mai real și mai glorios pentru a se numi români» (2013), Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor (2013). În colaborare a editat volumele: O istorie a românilor din nord-estul Serbiei (cu Radu Păiușan, 1998), Asociația Istoricilor bănățeni. Un deceniu de existență (cu Radu Păiușan, 2001), Insula Șerpilor, pământ românesc (cu Radu Păiușan, 2002), O istorie a românilor din Ungaria (cu Radu Păiușan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
românilor (2013). În colaborare a editat volumele: O istorie a românilor din nord-estul Serbiei (cu Radu Păiușan, 1998), Asociația Istoricilor bănățeni. Un deceniu de existență (cu Radu Păiușan, 2001), Insula Șerpilor, pământ românesc (cu Radu Păiușan, 2002), O istorie a românilor din Ungaria (cu Radu Păiușan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit și realitate (cu Horia Țâru, 2004), Conștiința unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Păiușan, 2001), Insula Șerpilor, pământ românesc (cu Radu Păiușan, 2002), O istorie a românilor din Ungaria (cu Radu Păiușan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit și realitate (cu Horia Țâru, 2004), Conștiința unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara granițelor țării: 90 de ani de la întregirea Regatului, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008. Autor prolific, Ionel Cionchin a elaborat peste 1200 de studii și articole de specialitate, atât în revistele din țară, cât și în cele din străinătate: Noi
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
bogăție faptică, analiză pertinentă, demonstrații convingătoare, aducând o contribuție deosebit de valoroasă». Continuând tradiția marilor istorici ai neamului românesc, istoricul profesor Ionel Cionchin și-a dedicat întreaga viață culturii și civilizației străvechiului popor al traco-geto-dacilor, ai căror urmași peste milenii sunt românii. Încă înainte de 1989 publică în periodice naționale și internaționale, în reviste de prestigiu mondial, «Noi, tracii», Roma, editată de Iosif Constantin Drăgan. Un rol deosebit în aceeași direcție l-a avut doctor Napoleon Săvescu, care, începând din anul 1998 a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Constantin Drăgan. Un rol deosebit în aceeași direcție l-a avut doctor Napoleon Săvescu, care, începând din anul 1998 a înființat la New-York Societatea Internațională Reînvierea Daciei, cu scopul bine gândit și mărturisit de a încuraja, sistematiza și sprijini eforturile românilor de pretutindeni de a descoperi și de a pune în valoare în lumina noilor izvoare documentare aflate în țară și-n marile biblioteci din străinătate, în marile muzee ale lumii, precum și a vestigiilor de cultură și civilizație a strămoșilor noștri
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
tracice: spirala, rombul, coloana, unghiul, cercul. A urmărit transformarea scrierii pictografice în scriere cuneiformă, a descoperit alfabetul pelasg și a descifrat tăblițele de la Sinaia și de pe alte obiecte (inele, vase, etc). Lucrarea Domniei Sale, Columna lui Traian. Monument unic al etnogenezei românilor, Edituea Eurobit, 2013 este un veritabil manual modern de istorie antică (națională și universală), un ghid de orientare în labirintul istoriei. E Coloană spiritualității românești deszăvorâtă, incandescentă, tumultuoasă, iradiantă, e o înnobilare a neamului românesc. «Columna lui Traian» a făcut
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
de ani, de când, la Roma, împăratul Traian a inaugurat Columna (12 mai 113), monument făurit de Apolodor din Damasc, stârnind admirația contemporanilor și a posterității. Marcând evenimentul, profesorul Ionel Cionchin a publicat volumul Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor, Editura Eurobit, Timișoara, 2013, 496 p. „Columna lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
furnizate” de o prelungită și extinsă aventură terestră. Spuneti-ne mai multe despre filmul Le beau danger, regizat de René Frolke, care l-a realizat pornind de la două texte care va aparțin: povestirea Puteam fi patru și un fragment din românul Plicul negru. Înțelegerea inițială cu regizorul a fost că eu să aprob forma finală a filmului. Am ezitat îndelung, dar până la urmă mi-am dat acordul, uimit însă de opțiunea să. După ce ma urmase doi ani cu aparatul de filmat
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
zilele lui Octombrie (încă însorit) lăsau să se audă blânda armonie a „codrului bătut de gânduri” ce se tălăzuia pe o mare de doruri nostalgice... m-au făcut să simt fiorul toamnei. Regina mea iubită, ROMANȚA, fiică îndrăgită de tot românul, mereu tânără, seducătoare și înfloritoare la cei 47 de ani... ne încântă cu zeci și zeci de melodii, înnobilate atât de magistral de celebra cântăreață fără de egal - IOANA RADU. Am avut fericitul prilej să cunosc un fiu truditor al urbei
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
fiindcă la porțile Palatului* MUZICII au venit concurenți de la vârste cuprinse între 16 ani până la seniori... ale căror tâmple au arginții anilor ce au trecut peste ei, dar tot îndrăgostiți au rămas de melodiile savuroase ale acestui cântec minunat al românului, în care au găsit forma cea mai aproape de sufletul lor să-și exprime sentimentele de iubire, tristețe, speranță și dorința de-a trăi fericiți lângă cei dargi. Trofeul “Crizantema de Aur”: “Inimă” - la Secțiune „Compoziție” a revenit compozitorului IONEL BRATU
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Locul duhovnicesc al Românilor din Sfatnul Munte Athos - Schitul Prodromu Iată, deși nevrednic fiind, m-a învrednicit Dumnezeu de am ajuns - pentru a opta oară - în Sfântul Munte, în prima săptămână a sfantului și marelui post unde, pe lângă celelalte mănăstiri am vizitat, bineînțeles (și
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
23 de metri, se afla un paraclis închinat adormirii Maicii Domnului, care veghează, așadar, intrarea principală în oaza spiritualității românești. Nu m-am înșelat, nici de această dată, cand am constatat că cei mai mulți monahi, în Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sfântul Gheorghe - Colciu, Sfântul Ipatie, Sfântul Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros (în grecește - Sfântul Munte) sunt tot românii - care se află în căutarea
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sfântul Gheorghe - Colciu, Sfântul Ipatie, Sfântul Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros (în grecește - Sfântul Munte) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de acasă... De asemenea, am avut și avem duhovnici vestiți, aici, pe Părintele Petroniu Tănase - actualul stareț al schitului Prodromu - cel care a revigorat acest sfant lăcaș de închinăciune
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
pe Părintele Iulian - tot de la Prodromu și nu în ultimul rând pe Părintele Dionisie de la Schitul Sfântul Gheorghe - Colciu, trecut între timp, la cele veșnice. Și totuși, dacă nu un paradox, este în orice caz o curiozitate faptul că tocmai românii - ale căror generoase danii către Sfântul Munte sunt atestate de mii de documente, începând de la primii Basarabi și urmând până la ultimii voievozi din sec. al XIX -lea - nu au avut aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecesti, una rusească - Sfântul Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgărească - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri (pe unele chiar rezidindu-le în întregime) au fost, și sunt, o prezență exemplară în "Grădina Maicii Domnului ". Este atestat încă din sec. al XIX-lea ca vlahii ajungeau
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]