1,376 matches
-
impresionantă fiind asumarea necritică a definiției pe care Mircea Eliade o dădea "românismului" la începutul anilor '30 ai secolului trecut: "Românismul nu este altceva, pentru etnicii români, decât exprimarea naționalismului în limba maicii noastre. Pentru cetățenii români de altă naționalitate, românismul este expresia patriotismului lor. Absența românismului în comportamentul acestora înseamnă absența patriotismului lor, cu toate consecințele ce decurg de aici" (Vosganian 2001, 308). Ciudat este că astfel de mesaje sunt emise de către o persoană care ar fi avut cel puțin
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe care Mircea Eliade o dădea "românismului" la începutul anilor '30 ai secolului trecut: "Românismul nu este altceva, pentru etnicii români, decât exprimarea naționalismului în limba maicii noastre. Pentru cetățenii români de altă naționalitate, românismul este expresia patriotismului lor. Absența românismului în comportamentul acestora înseamnă absența patriotismului lor, cu toate consecințele ce decurg de aici" (Vosganian 2001, 308). Ciudat este că astfel de mesaje sunt emise de către o persoană care ar fi avut cel puțin două motive să se abțină: este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nepăsarea și-au pus amprenta asupra multora dintre aceste monumente și cimitire. Degradarea, abandonarea, profanarea, dispariția, sau chiar mutilarea lor, creionează o simptomatologie a celei mai periculoase „boli” a timpului prezent: boala spiritului identitar. Degradarea lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ieșene, fiind o metaforă "în carne și oase" a unui fond sufletesc și cultural comun. Îl cultivă intelectualii români, editurile din România îi publică fără ezitare cărțile, forurile universitare și academice îi recunosc meritele. La rândul său, iubește România și românismul cu o sinceritate aproa-pe copilărească, într-un mod în care doar cei care nu au avut parte de obiectul iubit știu să iubească. Împreună cu Grigore Vieru și cu alți scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
mai serioase, adînci și tragice inițiative. Ne-am ridicat de atîtea ori contra fanariotismului subtil ori șiret, contra ipocriziei orientale care ne roade ce e mai curat și mai nobil în nația aceasta" (Viața românească, 1929). În privința posibilei confuzii între românism și mahalagism un semnal de alarmă trăgea și Mircea Eliade: "Mahalaua a creat pînă acum un stil grotesc, care ne amuză cînd îl întîlnim în Caragiale, dar care e tragic, cînd îl privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dar și a pozitivizării exacerbate de care a avut parte momentul intrării României în Uniunea Europeană, care, în perspective limitate, șterge aspectele unicității. Deseori, discursul religios-naționalist este folosit numai pentru a sensibiliza cititorul în anumite privințe care nu țin neapărat de românism. Sunt excepții, însă încadrate justificat în acest gen discursiv, tocmai pentru că apropie credința de iubirea de neam și țară. În acest mod de apropiere, în articolul intitulat "Paște ortodox", Marius Tucă aduce în demersul său jurnalistic elemente religioase menite să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și ierarhia ei, în egală măsură"155. Întregul editorial este de fapt un mesaj de atenționare față de incapacitatea BOR de a comunica și de a-și realiza imaginea în sensul percepției publice. În aceeași revistă se fac dese referiri la românism, naționalism și afirmarea valorilor autentice. Pe lângă acestea, discursul religios-naționalist se poate desprinde din evenimente sau acțiuni menite să atragă atenția. Anunțarea și urmărirea evenimentului "Drumul Crucii" este o relatare, o prezentare a unui fapt care, având conotații religioase, îmbină în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
să atragă atenția. Anunțarea și urmărirea evenimentului "Drumul Crucii" este o relatare, o prezentare a unui fapt care, având conotații religioase, îmbină în derulare cauze istorice, dar scopul este de sensibilizare în vederea refacerii unității naționale. Discursul rezultat ține de domeniul românismului. În primăvara anului 1992, un grup de tineri basarabeni, aflați sub imboldul dorinței de libertate și unitate cu "Patria mamă", pornea un itinerariu de 1000 de km între Chișinău și București. Relatările periodice din cotidianul Adevărul l-au făcut pe
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Crucii a izbutit"156, autorii relatează cu amănunte impresionante finalul acelui demers. "Drumul Crucii a izbutit. A ajuns în București trecând ape, urcând munți, înfruntând zăpezi și viscole. Au spus că vor să împace națiunea cu Dumnezeu. Bravii purtători ai românismului nu au omis în drumul lor statuia lui Eminescu de la Ateneu, îndreptându-se apoi cu același mers către Patriarhia Română. Dumnezeirea a plâns din ceruri peste tricolorul românesc stropit deja cu lacrimi îndestule, în chiar clipa oficierii slujbei de un
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
se explică și existența unor antroponime de o parte și de alta a Carpaților Orientali. Tot la fel, nu putem exclude plecarea multor români din satele cu populație majoritar maghiară În această zonă care poate fi numită o insulă a românismului În ținuturile unde s-au așezat secuii. Existența numelor de familii amintite mai sus și scăderea vizibilă a numărului populației românești dovedește cu prisosință acest fapt, cauza principală fiind iredentismul maghiar de aici din anii 1940 și după 1989. Absența
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din câmpia Transilvană, fie din cea a Moldovei sau din Bucovina. Coborârea lor din munți a fost o realitate care a durat până la venirea ungurilor. Din satele ocupate masiv de secuii din Ținutul Secuiesc au migrat spre această insulă a românismului, În satele: Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș, Toplița. Aici vine o populație minoritară maghiară de abia la Începutul secolului al XX lea. Este Însă adevărat că populația românească acum sărăcită și căzută În stare de iobăgie e supusă grofilor unguri. Dacă gălăuțenii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dar șansele sunt ceva mai mari! Dorin Popa: Am urmărit emisiunea din 1 decembrie 2006, dedicată Zilei Naționale a României, de la Realitatea TV. Mi s-a părut că, pentru prima oară, am reușit să serbăm această zi curat, așezat, fără românismele obișnuite. Sigur, meritul le aparține celor patru care au participat/ realizat emisiunea: Pleșu, Liiceanu, Hurezeanu și CTP. Nu țin minte dacă i-am mai văzut vreodată pe toți, împreună, în platoul vreunei televiziuni. Constat, iată, că premiera aceasta se petrece
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care și-au educat cum trebuie copiii. Pământul acesta (I), cu, II # „trunchiurile pensionare” (în mare majoritate cei nominalizați sunt pensionari) și cu III # cei care mai știu de Giurgioana sau chiar au moșteniri pe aici ă ochiul acesta de românism mai poate rodi mult dacă unele condiții sociale vor fi mai favorabile. Măcar pământul de sub noi, cei vii acum, mai are valoare materială ă și prin ceea ce facem acum, azi, aici, o anume importanță istorică. Destinul Giurgioanei este identic sau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
colegii săi de generație, polonezi, sîrbi, greci. Volumul a fost tradus în limbi de circulație europeană, italiană, engleză, franceză, germană pentru uzul cărturarilor; i-a înlesnit poetului intrarea în mari cancelarii diplomatice, ca reprezentant al țării sale, dar și al românismului. Imaginea țării a avut de cîștigat în Occident pe această cale. Însă latura diplomatico-politică, ținînd de biografia cărții, mai puțin de conținutul ei ideatic, așa cum se cuvine unui autentic fapt de cultură, a intrat în memoria pasivă. Astăzi, greu își
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a Legiunii, numită Garda de Fier, nume folosit ulterior pentru întreaga organizație; dizovată în 1931, Garda de Fier a reapărut sub numele de Partidul Totul pentru Țară; legionarii erau văzuți de unii oameni politici ca fiind singurii capabili să apere românismul (Ion Gigurtu, Al. Vaida Voevod, Ion Inculeț, Mihai Manoilescu); caracteristicile doctrinei legionare: renașterea națiunii; dezinteresul material; ortodoxismul; antisemitismul; anticomunismul; antidemocrația; intoleranța, agresivitatea și practica asasinatului politic au făcut ca marea majoritate a românilor să deteste legionarismul; arma lor principală era
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
neștiind întru cât acestea două pot fi puse drept temelie dezvoltării noastre, acești tineri sunt lipsiți cu totul de simțul istoric. 76 {EminescuOpXV 77} ["EUL NOSTRU SOȚIAL... "] 2258 Eul nostru soțial a mers p-o cale străină nouă înșine, străină românismului, și a făcut pas - însă acela a călcat într-un materialism cras, astfeli încît acuma e posibil d-a merge numa-n două moduri: sau să pășim pe astă cale străină și, drept mântuire, să ne aruncăm în oceanul idealismului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întâmplat dacă ....? - Trecute vieți de dascăli curcăneni - O viață închinată sănătății oamenilor. Dr. Gearavela - Americâinii Huniunea Europeană si Popeye Marinarul - Parodii ...parodii și versuri originale - Mari sultani, mari viziri și generali otomani - O familie cu rădăcini adânci - Ei au întreținut românismul - Rădăcinile socialismului românesc
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93373]
-
a imperiilor vecine, revoluția din 1848-1849 a reușit să stabilească direcțiile principale de acțiune pentru făurirea României moderne. CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN (1859) La Începutul epocii moderne, elita românească a conceput proiectul unui stat național independent, Întemeiat pe ideologia daco românismului care să-i includă pe toți românii, dar a fost silită, curând, să accepte că Înfăptuirea acestui proiect depindea de conjunctura externă. Treptat : s-a conturat „politica pașilor mărunți”, a fost Înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi Înșine
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu sârbăscǔ, cu dățăscǔ, cu slovenescŭ i proci, veniți pe aceste locuri” (p. 273 urm.). 5. În urma descălecatului, ținuturile în care romanii au locuit în evul mediu, izolați ca italienii în peninsula lor, au rămas cele mai pure zone ale românismului, întrucât populația, asemănător italienilor care au colonizat zonele integrate rând pe rând în imperiu, nu a plecat toată de acolo: „Și până azi ei sânt (în Ardeal și Maramureș) mult mai numeroși ca ungurii, începând cu Bacica sârbilor temișoreni, peste
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
i-a deschis lui Cantemir noi orizonturi asupra istoriei românilor. Cantemir va fi început să bănuiască cel puțin că un istoric al românilor, cramponat în limitele unuia sau ale ambelor state românești extracarpatice, nu poate avea viziunea de ansamblu asupra românismului. Evoluția cunoașterii istoriei îi cerea acum lui Cantemir să renunțe, în idee, la tronul provinciilor românești extracarpatice și la postura de istoric al acestora și să-și pună pe cap, tot în idee, coroana de Rex Romanorum, totuna cu cea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se aude atât de des în țara veche este fiindcă acest cuvânt a fost adus de meșteri unguri. Majoritatea cuvintelor însă - mai cu seamă verbele cu sens abstract - au trecut din Ardeal în Muntenia și în Moldova deodată cu răspândirea românismului în aceste părți. Părerea că ele, continuă Pușcariu, ar fi relicte din graiul ungurilor preexistenți românilor la sud și est de Carpați și romanizați mai pe urmă e cu totul neîntemeiată și izvorăște din tendința de a-i arăta pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pure se autodemolează. Reală rămâne originea naturală a limbajului din care derivă diversificarea formală a comunicării în colectivitățile umane. EMINESCU ȘI ACADEMIA Mihai Eminescu (1850-1889) s-a format ca intelectual în epoca conștientizării la intensitate maximă a unității etnolingvistice a românismului, ceea ce suscita necesitatea unității teritoriale și a organizării statale corespunzătoare. Limba română, factorul definitoriu al acestei unități, l-a subjugat din capul locului pe Eminescu, la care a găsit capacitatea intelectuală aptă să o cunoască, să o valorifice și să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o cunoască, să o valorifice și să o explice. În anii cât a fost legat de Cernăuți pentru studii - începând din clasa a 3-a primară și continuând cu gimnaziul - , părinte spiritual i-a fost Aron Pumnul, supranumit „apostol al românismului”, în biblioteca căruia a găsit tot ce era mai reprezentativ la vremea aceea pentru cultura română, dar și cărți în limbile germană și franceză. La moartea mentorului său, în ianuarie 1866, elevul sortit să-i preia cauza unității românești îl
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
s-a stins” și îl numește „geniul mare al deșteptării”, pe care îl plânge nu doar Bucovina, ci și locul său natal, Ardealul, ca și tot „ce-i simț național”. Acesta a fost momentul când Eminescu și-a asumat integral românismul și sa angajat total și definitiv pe calea cunoașterii și afirmării lui. În același an Eminescu începe să publice poezii în revista „Familia”, iar în una dintre acestea afirmă: „Îmi visez o soartă mândră de al meu nume Și de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
natale, apoi Bucovina. La 14 ani însoțește o trupă teatrală la Botoșani, Cernăuți și chiar mai departe, la Brașov. La 16 ani pleacă la Blaj pe jos, poposind prin sate și „adunând material”. La vederea Blajului, unde a răsărit „soarele românismului” (Aron Pumnul), exclamă: „Te salut din inimă, Romă-Mică. Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea”. Rămâne acolo o vreme pentru niște examene, după care merge la Sibiu, de unde pleacă la București, prin Rășinari, obiectivul său fiind
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]