1,009 matches
-
spitalului printre care și medici cardiologi (Dr. Petre Căpraru, Dr. Manuela Guran, Dr. Monica Dan). Astfel s-au făcut progrese în ceea ce privește ergometria, monitorizarea Holter ECG și electrofiziologia non-invazivă. De astfel de schimburi de experiență au mai beneficiat prin alte programe (româno-american, de exemplu) - doi medici din secție (Dr. Horațiu Roman și Dr. Cristina Teodorescu). De menționat că din colaborarea cu Crucea Verde daneză s-a născut grupul de instructori în resuscitarea cardio-respiratorie, dintre aceștia, 15 obținând în anul 2000 atestarea europeană
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
comuniștii anilor 1950 1960 nu îl deranjau. Ion Iliescu, curând plasat în centrul evenimentelor din decembrie și pe urmă în centrul vieții politice a țării ca viitor președinte din 1990, împărtășește o apreciere similară a situației în interviurile acordate analistului româno-american V. Tismăneanu. Iliescu spune că, la acea epocă, el însuși era în contact cu Virgil Măgureanu și că autorii scrisorii nu aveau legătură cu structurile active ale Partidului, ceea ce explică faptul că aceștia nu l-au abordat. Cât despre V.
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
românește”, hebdomadarul își fixează ca obiective unirea forțelor exilului, promovarea schimbului civilizat de opinii, evitarea divergențelor întreținute artificial și „formarea unei conștiințe naționale” capabile să creeze și să susțină mișcarea de rezistență împotriva regimului totalitar din țară. Subiecte diverse - diplomația româno-americană, violarea drepturilor omului, spionaj-contraspionaj, teroarea stalinistă, „uciderea” culturii, eșecul socialismului, procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de lectură”), Dorin Tudoran („Bloc notes”), Cornel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
ca traducător în 1970, „Ramuri”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review”, „Luceafărul”, „Jurnalul literar”, „România liberă”, „New York Magazin” (New York), „Lumea liberă românească” (New York), „Dorul” (Copenhaga) ș.a. Face parte din Foreign Press Association (New York), United Nations Correspondents’ Associations (New York) și din Academia Româno-Americană de Arte și Științe. După o relativ bogată activitate de traducător din literatura engleză și americană, P. încearcă prin romanul Bitter Be Thy Bread (1989), publicat și în țară în propria-i transpunere, sub titlul Aruncă pâinea ta pe ape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
Waltz • Originile alianțelor, Stephen M. Walt • Petrolul și relațiile internaționale din 1945 pînă în present, Andre Nouschi • Puterea blândă. Calea către succes în politica mondială, Joseph S. Nye, Jr. • Relații româno-austriece, Alexandru Popescu • Realism și relații internaționale, Stefano Guzzini • Relații româno-americane. 1940-1990, Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney • Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955, Paul Ullmann • Relațiile diplomatice austro-române între 1945-1997, Paul Ullmann • Sistemul internațional după Războiul Rece, Ewan Harrison •Teorii ale relațiilor internaționale, Scott Burchill ș.a. În
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
chiar și pe - sau mai ales pe - propriul lui tată". Este amintit și Francis Fukuyama cu proclamarea sfîrșitului istoriei odată cu triumful liberalismului, democrației și capitalismului - teorie pe care ulterior o va amenda cu nunațări severe. Marea întrebare la care filosoful româno-american încearcă să ofere un răspuns propriu este: Cum se explică prăbușirea fulgerătoare a vechiului regim și renașterea conservatorismului ca ramură a liberalismului? Cauza: "valul - sîntem atenționați că nu tsunami-ul - modernizării accelerate și al materialului informațional mai presus de toate
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
creștinism martiriul cu umanismul. Curajul de a îndura durerea și angoasa nu e de tip violent, ci mai degrabă caracterizat de seninătate și de înclinația de a ierta. Astfel devin evidente legăturile etice și religioase ale acestei forme estetice. Filosoful româno-american desfide viziunea politicienilor euroatlantici care se pronunță pe toate canalele în contra rădăcinilor religioase ale Occidentului și al altor civilizații; este de natura evidenței că atît publicul, cît și cărturarii afirmă prezența religiei în cultură. Prăbușirea sistemului comunist este un argument
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din recunoașterea și prestigiul pe care îl meritau. Virgil Nemoianu e unul dintre puținii autori remarcabili și publicați în alte spații lingvistice și culturale, care face constant în scrierile sale apel la autori români - fapt mai mult decît admirabil. Profesorul româno-american încearcă să descifreze mecanismul intrării unor opere în domeniul canonic: "Canonizarea e în primul rînd un proces democratic. Cărturarii, instituțiile, ideologiile, grupurile de scriitori sau, nu în ultimul rînd, persoanele individuale pot propune, iniția, presa și manipula cît doresc. Puterea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în realitate? Pare mai întâi complet uitată o primă dezbatere de acest gen de după 1989, o serioasă discuție publică: masa rotundă cu tema Rezistența culturală (literară și artistică) în România, organizată în cadrul celui de al 16-lea Congres al Academiei româno-americane, care a avut loc la București. Au participat: Mihai Șora, Andrei Pleșu, Marian Papahagi, Tiberiu Avramescu, Ana Lupaș, Ion Bogdan Lefter, Anca Oroveanu și autorul acestor rânduri. Cu acest prilej, Andrei Pleșu, recunoscând că... va fi antipatic, a denunțat în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sunt, în esență, exacte, fără îndoială. Totuși o referință directă la tendințele și mai ales la nivelul real al culturii române actuale ar distribui puțin altfel accentele. Aș aminti, mai întâi, și de o contribuție a unui alt remarcabil critic româno-american, Virgil Nemoianu, profesor tot de literatură comparată la Catholic University, Washington D.C. Acesta a atras atenția asupra unei probleme, tot mai studiate și dezbătute în critica americană actuală 4. Este vorba de problema canoanelor literare, codurilor, criteriilor, ierarhiilor, valorilor și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
principalul beneficiar al producției minelor de cărbuni. Apariția, la sfărșitul secolului al XIX-lea, a societăților mixte de exploatare a resurselor naturale locale este cel mai bun indicator al procesului de industrializare a economiei județului. Amintim aici: societățile „Steaua Română”, „Româno-americană” - pentru exploatarea petrolului; societatea „Italo-română” - pentru exploatarea lemnului; societățile „Olando română”, Minele Unite AsăuComănești, Creditul carbonifer Comănești - pentru exploatarea cărbunelui. Bogăția resurselor naturale și a materiilor prime din județul Bacău, au determinat ca, pe lângă industria extractivă, începând din a doua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
850 de ziariști americani care l-au însoțit și amplul ecou internațional pe care l-a declanșat (Carp: 1997, 29-32). Discuțiile dintre cei doi lideri au atins subiecte economice, politice și geopolitice. După ce a declarat, la început, că înțelege raporturile româno-americane "ca relații între două state cu regimuri social-politice diferite, dar care doresc să dezvolte raporturi normale de cooperare, pe bază de egalitate și avantaj reciproc", Ceaușescu s-a arătat interesat de extinderea comerțului cu Statele Unite, "de unele licențe și utilaje
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
istoriei: 2004, 45-56; vezi și, Harrington, Courtney: 2002). RSR nu va obține clauza decât șase ani mai târziu, în timpul președenției lui Gerald Ford. Ceaușescu va vizita Statele Unite în 1970 și 1973, făcând presiuni în acest sens. După 1975, relațiile comerciale româno-americane s-au intensificat, invers proporțional însă cu cele politice, din cauze pe care urmează să le analizăm. Ceaușescu nu ar fi obținut însă clauza națiunii cele mai favorizate în absența sprijinului lui Nixon, iar acesta nu i l-ar fi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că România și Cehoslovacia încălcau cel mai grav drepturile omului (Maier: 4 April 1984, 14; vezi și Rusan în Rusan: 2003, 173-185 sau Šustrova în Rusan: 2001, 826-830). Așa cum vom vedea, principiile umanitare vor cântări tot mai greu în relațiile româno-americane, conducând în final la gestul radical al liderului PCR, comis cu un an înaintea Revoluției, de a renunța la clauza națiunii cele mai favorizate pe care RSR o obținuse în 1975. La jumătatea anilor '80, cu ocazia unor întâlniri internaționale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
implementarea drepturilor omului în forma convenită prin acordurile de la Helsinki. Ceea ce nu a periclitat însă, deocamdată, acordarea clauzei națiunii cele mai favorizate. Dar, per ansamblu, la scurt timp după ce Carter a devenit, în 1977, președintele Statelor Unite, "componenta Ceaușescu în relațiile româno-americane reprezenta deja o istorie a trecutului" (Nicolae: 2000, 80). Memoriile lui Zbigniew Brzezinski, consilierul în materie de securitate națională al noului președinte american, probează verosimilitatea concluziei fostului diplomat român. Brzezinski susține că, în cadrul strategiei de "curtare" a Europei de Est
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
părerile părinților viitorilor tineri emigranți ar trebui de asemenea luate în considerare" (SR/Romania: 25 April 1978, 4). Ceaușescu s-a arătat la fel de intransigent ca întotdeauna în ceea ce privește drepturile omului, fapt care a marcat declinul continuu, de atunci încolo, al relațiilor româno-americane. În ceea ce privește raporturile dintre RSR și URSS, acestea au rămas tensionate la începutul anilor '70, cunoscând o ușoară ameliorare în ultima perioadă a decadei. Tema principală asupra căreia planau divergențe era "diplomația multilaterală" pusă în practică de comuniștii români și impulsionată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1-11). Insularea represivă a leninismului romantic atinsese zenitul. Cu toate acestea, colapsul regimului nu a putut fi evitat. 8.3. Un ultim gest de frondă: Republica Socialistă România renunță la clauza națiunii cele mai favorizate Între 1948 și 1989, relațiile româno-americane au cunoscut o ameliorare graduală, pe filieră economică în principal, timidă în anii '50, notabilă în anii '60 și importantă în anii '70 și '80 care a culminat în 1975 cu acordarea de către Washington a clauzei națiunii cele mai favorizate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din rațiuni de stabilitate politică elementară. Conducerea PCR a sperat că, odată cu sfârșitul administrației Carter și instalarea la Casa Albă a lui Ronald Reagan, problematica drepturilor omului va căpăta un rol marginal în politica externă americană. Știm deja că relațiile româno-americane cunoscuseră cea mai bună perioadă în timpul administrației Nixon. Ceaușescu spera deci că, odată cu revenirea la putere a Partidului Republican, să poată reconsolida relația București-Washington, intrată într-un con de umbră între 1977 și 1981. Liderul PCR avea să fie însă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și de politicile guvernului care permit întruniri numai pentru scopuri aprobate oficial. Raportul mai menționa de asemenea încălcarea libertăților religioase și puținele cazuri rezolvate pozitiv de către guvernul român în ceea ce privește drepturile omului ("Helsinki report excerpts...": 5 December 1987, f. 500-505). Relațiile româno-americane erau extrem de tensionate, iar Ceaușescu nu avea de gând să renunțe la politica sa intransigentă în raport cu chestiunile umanitare. Pe cale de consecință, "guvernul SUA a dat o declarație la data de 26 februarie a.c. (1988, n.m.), în care anunță că începând
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
clauzei de o serie de cerințe politice care constituie un amestec inadmisibil în treburile interne ale României și nu sunt în nici-un (sic!) fel legate de relațiile comerciale dintre România și SUA. Mai mult, unele cercuri ostile, potrivnice dezvoltării raporturilor româno-americane, au folosit procedura de reînoire a clauzei, ca mijloc de ponegrire și amestec în treburile interne ale României. În acest mod, discuțiile în jurul promovării clauzei au devenit o piedică în calea promovării raporturilor bilaterale. În repetate rânduri, guvernul român a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Politică, pp. 137-145. "Scrisoare adresată Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia de către participanții la întâlnirea de la Varșovia, din iulie 1968" (1998), în Pătroiu, Ion, (coord.), Îngheț în plină vară Praga, august 1968, București, Paideia, pp. 63-70. "Sesiunea consiliului economic româno-american. Mesajul președintelui Nicolae Ceaușescu" (1985), Scînteia, 10 Septembrie, Open Society Archives. "Shorthand Record of the Meeting of the Executive Political Committee of the CC of the RCP" (1981), Cold War international history project, colecția "Romania in the Cold War", nepaginat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Hanak, Harry (1987), "Foreign Policy", în McCauley, Martin, Khrushchev and Khrushchevism, London, MacMillan Press, pp.180-193. Harding, Neil (1996), Leninism, Durham, Duke University Press. Harkness, David (1974), The Post-War World, Hong Kong, MacMillan Educational LTD. Harrington, Joseph; Courtney, Bruce (2002), Relații româno-americane, 1940-1990, traducere de Mihaela Sadovschi, Iași, Editura Institutul European. Haupt, Georges (1968), "La genèse du conflict soviéto-roumain", în Revue Française de Sciénce Politique, nr. 4, vol. XVIII, pp. 669-683. Hegedüs, András; Somlai, Katalin (2000), "Documente românești despre revoluția din Ungaria
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mine teatrul, în care regizorul și pedagogul Alexa Visarion, cunoscut și ca regizor și scenarist de film, era de multă vreme recunoscut și apreciat. Foarte activ în acel moment e vorba despre mijlocul anilor '90 -, Alexa Visarion tocmai inițiase Teatrul Româno-American "Eugene O'Neill", una dintre inițiativele cele mai interesante care au animat viața culturală românească în perioada post-revoluționară când, așa cum am înțeles mai târziu, oamenii de teatru care se simțiseră până atunci prizonieri ai regimului comunist deprindeau din nou capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regimului comunist deprindeau din nou capacitatea de a visa. Îmi amintesc bine febrilitatea cu care Alexa Visarion vorbea despre acest proiect la care visase multă vreme și intensitatea pe care o transmitea actorilor implicați în el. Din păcate, existența Teatrului Româno-American "Eugene O'Neill" a fost de scurtă durată, entuziasmul celor care îl creaseră fiind învins de rugina și blocajele sistemului. Încercarea de a relua acest proiect în 2003, odată cu organizarea simpozionului "Eugene O'Neill Autorul și opera sa în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
între alții doi oameni de teatru: actorul Mircea Diaconu și regizorul Alexa Visarion. Dovadă de curaj din partea unor spirite bătăioase. Regizorul presupun că motivat și de dorința de revanșă a fiului în numele tatălui reprimat de același regim... O tentativă: Teatrul româno-american "Eugene O'Neill", pe care regizorul l-a fondat. Cîțiva ani de premiere pe texte de peste Ocean, apoi proiect închis. Și, dintre multele lucruri descoperite și înțelese pe Coasta de Est: întîlnirea și prietenia "mitizantului" cu Richard Schechner, părintele american
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]